Obiceiuri de Anul Nou la Dodești

„…Un sat de răzeși cu buni gospodari

Oameni frumosi și harnici plugari..”

 Ionel POPA

??????????

Specific poporului român este marea varietate de obiceiuri și tradiții ce se practică cu precădere în satele noastre, dar și în mediul urban. Dacă ne referim doar la sate, obiceiurile au o anumită autenticitate aparte și ne pot transmite anumite informații din trecut, despre localitate. De exemplu, la noi în zona Moldovei, obiceiurile ce se întâlnesc în satele răzășești diferă de cele din satele non-răzășești. Principala diferență o constituie că în satele răzășești întâlnim obiceiuri cu cântece ale căror versuri exprimă iubirea de libertate. Din contră, în satele în care în trecut au fost conace boierești iar sătenii munceau pe moșia boierilor, obiceiurile conțin dansuri, muzică, dar fără versuri. Bineînțeles, plugușorul este întâlnit peste tot, cu diverse versificații. La fel, Steaua sau Sorcova.
Ceva cu totul aparte întâlnim însă în satul răzășesc Dodești din județul Vaslui, satul meu natal.Făcând unele investigații ce încă nu sunt finalizate, constatăm aici câteva caracteristici deosebite.
Cel mai întâlnit obicei practicat de băieții cu vârste între 9-16 ani i se spune : „Moșnegi”. Practic, sunt echipe de câte 4 copii, din care unul este Anul vechi(și va fi mascat în moșneag, probabil de aici dându-se numele obiceiului), unul este Anul Nou(frumos împodobit), unul este Cavalerul și al patrulea este Domnișoara(de obicei un băiat îmbrăcat în fată). Se deplasează din casă în casă și acolo unde sunt primiți, joacă o scenetă relativ scurtă ce s-ar descrie astfel: o strofă prin care vestesc sosirea Noului An , o „ciondăneală” între Anul Nou și Anul Vechi, intervenția Domnișoarei care îi invită să se împace și împreună să rostească un cântec. Și cântecul e foarte melodios pe versuri scrise de George Crețeanu, un poet pașoptist care a murit în anul 1887. El publică un volum de poezii numit Patrie și libertate în anul 1879 în care se găsesc și aceste versuri:
George Creţeanu-Cântecul străinătăţii
Rătăcesc în căi străine,
De căminu-mi depărtat;
Petrec viaţa în suspine,
Pâinea ‘n lacrămi mi-am udat.
Ref:
Fie pâinea cât de rea,
Tot mai bine în ţara mea!
Ah! în ţara mea frumosă
Am lăsat tată iubit,
Am lăsat mamă duioasă,
Ce de plânsuri a albit.
Ref:
Fie pâinea cât de rea,
Tot mai bine în ţara mea!
Vezi o culme muntenească
Ş’o căsuţă de desubt?
Este casa părintească,
Unde laptele am supt.
Ref:
Fie pâinea cât de rea,
Tot mai bine în ţara mea!

În dumbrava verde, deasă,
O fecioară vezi trecând?
Este-a inimei mireasă,
Ce mă chiamă suspinând.
Ref:
Fie pâinea cât de rea,
Tot mai bine în ţara mea!
La străini am stat la masă,
Şi cu ei m’am ospătat;
Dar gândind la mine-a casă,
Lacrămi rîuri am vărsat.
Ref:
Fie pâinea cât de rea,
Tot mai bine în ţara mea!
Cine ţara ‘şi iubeste,
Nu dă lumea pentru ea;
Oh! atunci inima-mi creşte.
Când gândesc a o vedea!
Ref:
Fie pâinea cât de rea,
Tot mai bine în ţara mea!
Fericiţi câţi sunt aproape
De căminul părintesc!
D’oiu muri, voiu să mă’ngroape
În pămîntul românesc.
Fie piatra cât de grea,
Tot mai bine în ţara mea!
De-a lungul anilor cântecul a rămas în linii mari același, unele echipe mai pierzând din strofe.
Cum or fi ajuns aceste versuri în cătunul numit Dodești? Versurile de mai sus se cântau și pe vremea comunismului. Avându-se în vedere că nu-și prea aveau sensul atunci, ne putem da seama că cineva le-a introdus înainte de instalarea comunismului. Îndrăznesc să lansez o bănuială în acest sens. După cum se cunoaște, dramaturgul Victor Ion Popa a avut o legătură specială cu satul Dodești, de unde scriitorul își revendica spița după tată. Printre altele a construit un cămin cultural la Dodești cu fonduri de la Casa Regală. Totodată a fost fascinat de viața răzășească de la Dodești, mai plină de bucurii, de hore săptămânale cu scrânciob, cântece și port de sărbătoare. S-a implicat direct în organizarea de spectacole la noul Cămin Cultural construit. Intuiția mea spune că versurile lui George Crețeanu au fost aduse la Dodești de Victor Ion Popa.
Versurile au un impact special acum, când mulți proveniți din sat sunt plecați în străinătate.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s