Pădurea între nevoia de protecţie şi nevoia de lemn

Inginer silvic Ionel POPA

Vă mai amintiţi filmul „Piciul” cu Charlie Chaplin? Este o capodoperă a marelui actor, de mare succes în 1921. Dacă nu vi-l mai amintiţi sau poate, nici nu l-aţi vizionat, iată unde îl puteţi găsi: https://www.youtube.com/watch?v=3t6lcaeEV9g . Există o secvenţă în film în care ne prezintă felul cum câştiga Chaplin(în rol de vagabond, dar cu suflet mare),un bănuţ, cu ajutorul Piciului. Filmul ni-l prezintă pe Chaplin în rol de geamgiu. Pentru a găsi clienţi se folosea de copil, care mergea în faţă şi spărgea geamurile de la case. Imediat din urmă venea „salvarea”. Apărea geamgiul, exact la timp, remediind problema, evident, contra cost.

Nu ştiu de unde s-a inspirat Chaplin pentru această secvenţă…. Aş putea bănui, însă nu sunt sigur. Această metodă de a face bani o văd însă din ce în ce mai des şi în economia noastră atât de chinuită de tranziţie. O problemă va fi în avantajul tău? Dacă nu apare de la sine, creeaz-o! Sunt multe exemple, dar o să mă refer la unul care mi se pare strigător la cer.

Într-un material (pe care îl găsiţi aici: http://www.ziarulprofit.ro/index.php/austriecii-atac-cu-paraziti-in-padurile-argesului-copacii-se-usuca-din-picioare-si-se-vorbeste-de-o-bomba-ecologica/ ) un şef de ocol silvic vorbeşte despre o boală ce determină uscarea arborilor de răşinoase, pentru care încă nu sunt soluţii de stopare. Deocamdată, doar se fac tăieri cu derogare de la prevederile amenajamentului, pentru a stopa transmiterea bolii şi la alte suprafeţe. Sunt voci însă care spun că boala nu a apărut întâmplător, ci că ar fi produsă cu „ajutorul” firmelor direct interesate de buşteni.

De când s-au instalat în România firmele austriece din domeniul prelucrării lemnului, au apărut boli extrem de dăunătoare la răşinoase, în special la molid şi pin. Bineînţeles, nu există suficiente probe în acest sens, deocamdată . Dar să vedem cine sunt beneficiarii unei asemenea situaţii:

În primul rând, firmele de exploatare şi prelucrare a lemnului. Vor avea suficient lemn pentru activitatea lor, şi la preţ mic.

În al doilea rând, proprietarii de păduri(în special statul român prin RNP Romsilva-cea mai bună „vacă de muls”). Pot recolta volume de material lemnos peste prevederile amenajamentelor silvice ceea ce înseamnă mai mult profit. Motivarea e apariţia bolii.

În al treilea rând, firmele de amenajare, deoarece vor fi solicitate să vină cu soluţii de refacere a arboretelor.

În al patrulea rând, firmele din domeniul prestărilor de servicii de împădurire. Vor avea lucrări permanent şi la preţuri atrăgătoare.

Ministerului de resort îi va fi uşor să aprobe derogările de la amenajament, având o aşa motivaţie.

ONG-urile depun eforturi să scoată în evidenţă abuzurile ce se produc în pădurile României şi nu se iau măsuri. De ce ? Pentru că, aparent, tăierile sunt legale. Oricine poate vedea că pădurile dispar de la an la an şi totuşi nu se iau măsuri.

Surpriza mare a fost să constat că instituţii ale statului susţin taman invers. Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Bucureşti este responsabil pentru proiectarea şi punerea în aplicare a IFN(Inventarul Forestier Naţional), pentru efectuarea măsurătorilor de teren, prelucrarea şi analiza datelor IFN şi publicarea rezultatelor obţinute. Iată câteva precizări din Raport IFN la finele anului 2015:

„CLIȘEE FALSE DESPRE PĂDURI
“Rămânem fără păduri”
FALS Datele IFN arată că avem 2,29 milarde mc în păduri, un volum în creștere față de perioada comunistă. Exploatăm mai puțin de 50% din creșterea pădurii, mult sub media europeană!
“Suprafața pădurilor a scăzut”
FALS Cuvântul defrișare legat inclusiv de tăierile ilegale este fals. Defrișarea este o tăiere rasă urmată de schimbarea folosinței terenului din pădure în folosință agricolă. Practic, în România, datorită legislației silvice foarte dure, chiar și în cazul celor 250-300.000 ha tăiate ras, ca urmare a retrocedărilor, nu putem vorbi de defrișări. Aceste suprafete sunt în cvasitotalitate regenerate azi și sunt păduri tinere. Datorită includerii unor suprafețe de pășuni împădurite în fondul forestier național suprafața pădurilor a crescut cu peste 150.000 ha (date IFN), iar această cifră va crește în continuare.
Putem spune că pădurile României sunt afectate de tăieri ilegale, fenomen în scădere în anii 2014-2015, sunt supraexploatate pădurile accesibile și în același timp avem o acumulare uriașă de masă lemnoasă prin exploatări totale mai mici decât creșterea pădurilor și acumulări în zonele mai puțin accesibile ale fondului forestier.
Pe total, o exploatare puțin rațională a pădurilor datorată lipsei investițiilor în accesibilizarea pădurilor și tehnologii de exploatare moderne.      

Concluziile acestei analize si statistici:
Cea mai importantă ramură economică în România, pornind de la resursa de lemn disponibilă, este industria mobilei, cu o producție totală de peste 2,2 miliarde euro și exporturi de 1, 88 miliarde euro în 2014, adică de aproape 2,5 ori mai mare decât în 2004 !!!
Industria de prelucrare primară și-a dublat de asemenea producția și exporturile, prin creșterea valorii adăugate cherestelei prin procese tehnologice suplimentare și prin valorificarea superioară a sortimentelor inferioare de lemn rezultate din exploatări forestiere și prelucrarea primară a lemnului. Valoarea exporturilor – altele decât mobilă – 1,86 miliarde euro;
România este un mare importator de materie primă – buștean – pentru industria lemnului, cu importuri de peste 2 milioane mc lemn rotund și exporturi de 200.000 mc;
Aportul valutar net, prin balanța import/export, al produselor din lemn este de 3 miliarde euro anual;
România nu este un furnizor de materie primă neprelucrată – lemn brut – la export.
Industria de prelucrare a lemnului, produselor finite din lemn, industria mobilei sunt ramuri esențiale ale economiei naționale, extrem de importante prin locurile de muncă create și aportul valutar net.
Industria de prelucrare a lemnului valorifică masa lemnoasă pusă la dispoziție de către administrația silvică și își autoreglează capacitatea de productție pe baza resursei disponibile pe piață.
A lega imaginea industriei lemnului de fenomenul tăierilor ilegale este o teză vădit manipulatoare a raportului EIA.
Scopul raportului EIA este combaterea tăierilor ilegale sau compromiterea industriei lemnului în România?
Imaginea creată de Raportul EIA industriei lemnului din România este FALSĂ! „

Citind acest Raport, am rămas stupefiat! O instituţie a statului român numită Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Bucureşti din subordinea Ministerului Mediului şi Pădurilor, emană astfel de aberaţii. Acum înţelegeţi cum pădurile României dispar prin “tăieri legale”? Asta pentru că toţi cei ce ar trebui să vegheze la pădure au interese oculte! Cine sunt cei ce pierd în urma acestor proceduri?

În primul rând, pădurea. Fac precizarea că teren forestier înseamnă ceva, pădure înseamnă altceva. Vreau să spun că suprafaţa fondului forestier a crescut, mai ales pe seama includerii de terenuri degradate. Paguba cea mai mare asupra pădurii o reprezintă calitatea ei exprimată prin compoziţie(presiunea cea mai mare este asupra speciilor căutate de …ştim noi cine), consistenţă(adică avem pădure dar e mult mai rară), calitatea arborilor(exemplarele cele mai bune ca şi calitate a arborilor, sunt cele mai căutate), vârsta pădurii(arboretele au vârste mult mai mici, tăierile rase coborând vârsta medie a pădurii). Problema cea mai gravă este că refacerea pădurii este mult mai dificilă şi de durată.

Care este preocuparea reală de gospodărire durabilă a pădurii?

În al doilea rând, noi cetăţenii incluzând şi generaţiile viitoare, care indirect, suntem afectaţi, şi e uşor să vă daţi seama cum. O tăiere rasă pe terenurile în pantă, mai ales pe versant de munte înseamnă în timp scurgerea solului în urma ploilor ceea ce duce la imposibilitatea refacerii pădurii(cine a fost în Grecia, Italia, Turcia etc, poate confirma acest lucru).

Se spune în toate ţările că „Pădurea este aur verde”. Se pare că la noi a rămas o sintagmă pentru că în realitate ne batem joc de pădure aşa cum ne batem joc şi de alte resurse naturale. Acest lucru trebuie înţeles cât mai repede, înainte de a fi prea târziu….

2 comentarii

    1. Eu nu-mi bat joc de meserie. Aici e vorba de sistemul silvic pe care l-am părăsit tocmai pentru că stă la baza distrugerii pădurii acționând ca o coadă de topor. Nu am lovit în personalul silvic pentru că e folosit și e slăbit din toate punctele de vedere…. Însă dacă te afli într-o tabără atinsă de ce am spus eu, vino cu contraargumente, altfel demersul tău sună a detractare.

      Apreciază

      Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s