Importanța legii la….Socrate

Ionel Popa

Una din capodoperele pictorului Jacques-Louis David (n. 30 august 1748 – d. 29 decembrie 1825) care a fost unul dintre cei mai influenți pictori francezi ai stilului Neoclasic, o reprezintă tabloul: Moartea lui Socrate. Pictura are dimensiunile 129.5 x 196.2 cm, este din ulei pe carton și este datată 1787. Tabloul a fost comandat lui David de către Charles-Michel Trudaine de la Sablière. El este expus în prezent la Muzeul Metropolitan de Artă din New York.

Subiectul este deosebit de interesant. Socrate a fost considerat cel mai înțelept om al antichității.

Învățăturile sale au fost cele care, în anul 399 î.Hr., l-au adus într-o situație conflictuală fatală cu autoritățile statului. Mai precis, el a fost dat în judecată pentru „împietate” sub două capete de acuzare: „coruperea tinerilor și „neglijarea zeilor slăviți de cetate și practicarea unor inovații religioase”.

Acuza de corupere a tinerilor atenieni formulată împotriva lui Socrate nu avea implicații sexuale. Coruperea consta în faptul că Socrate îi învăța pe adolescenți să pună sub semnul întrebării înțelepciunea părinților lor și a liderilor societății ateniene, fapt cu mult mai grav. Iar când oracolul din Delfi a anunțat că nici un bărbat „nu este mai înțelept decât Socrate”, membrii de frunte ai societății ateniene au fost cuprinși de dispreț și de invidie. Politicienii cetății doreau exilarea filozofului (același lucru pe care-l doreau și multi părinți), însă nimeni nu dorea să-l ucidă, deoarece o asemenea măsură l-ar fi făcut – și l-a făcut – un martir în ochii adepților săi devotați. Totuși, înțeleptul Socrate a știut cum să-și pună în scenă o moarte memorabilă.

Procesul său s-a desfășurat în fața unui număr de 501 jurați, care aveau și rolul de judecători (numărul impar excludea posibilitatea unui verdict nedecis). Filozoful în vârstă de 70 de ani – care ura ipocrizia, detesta oportunismul și îmbrățișase un mod de viață virtuos, trăind în acord cu legile naturii – a fost găsit vinovat și pus să aleagă între exil și moarte. El a considerat exilul  drept o umilire. El predicase importanța legii, iar acum că legea îl declara vinovat – pe drept sau pe nedrept – a argumentat ca singura hotărâre onorabilă este moartea. A nu i se lua viața, a spus el, ar fi o crimă împotriva statului.

El și-a petrecut ultima zi acasă, răspunzând întrebărilor filozofice pe care i le-au pus prietenii. Pe la apusul soarelui s-a îmbăiat, pentru a evita „ca femeile să fie nevoite să mă spele dupa ce mor”. Soția sa, Xantipa, și fiii săi au fost primiți în încăperea sa pentru a-și lua rămas bun de la el, apoi și-a reluat cu discipolii conversația despre soarta sufletului uman, un subiect potrivit în circumstanțele respective. El a încercat să-i îmbărbăteze, argumentând că moartea este un lucru bun, nu rău.

La apariția călăilor numiți de tribunal ce veniseră ca martori, Socrate a poruncit: „Să mi se aducă otrava dacă este amestecată deja, dacă nu, să o amestece”.

Unul dintre călăi i-a oferit cucuta. „Ei bine, prietene„, a spus Socrate, „trebuie să te întreb, de vreme ce ai experiență în această privință, ce ar trebui să fac.”

„Nimic”, i-a replicat bărbatul, „doar să te plimbi după ce ai băut-o până când simți o greutate în a-ți mișca picioarele, iar, apoi, dacă te întinzi pe pat, otrava își va face singură efectul.”

Rugându-se zeilor, povestește Platon în Phedon, Socrate a dat amestecul pe gât. Discipolii săi au izbucnit în lacrimi, iar filozoful a rămas uimit: „Ce faceți, oameni buni? Motivul principal pentru care am gonit femeile a fost acela de a fi scutiți de astfel de neplăceri; căci am auzit că un bărbat trebuie să moară într-o liniște solemnă. Așa că vă rog să vă țineți firea.”

Am ținut să punctez atât pictorul, cât și tema tabloului, mai ales mesajul lui Socrate – legea trebuie respectată de către absolut orice cetățean. Bineînțeles, cu cât cetățeanul este mai în vârful societății cu atât mai mare este impactul de a respecta sau nu legea.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s