„Oamenii nu pot trăi fără să mintă. Minciuna este o hrană zilnică mai ales pe masa oamenilor de sus. Poleită cu nume de inteligenţă, diplomaţie sau alte meşteşuguri, minciuna cheamă, leagă şi dezleagă, preface şi mai ales farmecă. Minciuna ascunde totdeauna ceva; minciuna este perdeaua trasă crudelor, dar mai puţin frumoaselor, adevăruri.
Minciuna este prezentă în viaţa noastră nu numai pentru că sunt oameni mincinoşi, oameni care suflă continuu cuvinte rotunde şi subţiri ca băşicile. Ea este cultivată şi de o altă categorie, de aceea a trufaşilor. Omului îi place minciuna, îi place să fie minţit. Spune cuiva un lucru adevărat; spune-i direct tot ce crezi nedemn şi urât din gândul şi fapta sa. Vei culege imediat ura şi dispreţul. Spune-i minciuni plăcute care să-i satisfacă închipuirea de sine, spune-i vorbe goale, dar catifelate şi vei culege sigur dragostea şi preţuirea sa. Omul acesta civilizat, omul de care suntem atât de mândri, nu vrea să gândească, nu vrea să lupte, nu vrea să renunţe pentru a-şi întări făptura atât de goală şi nenorocită. El umblă acoperit de o strălucire asemănătoare aceleia din mlaştinile netulburate.
Ah, omule, cum îţi mai miroase sufletul de la distanţă! Omul cinstit supără; supără pentru că sfarmă urâtul din preajma lui şi cutremură casele deprinderilor rele. Omul cinstit incomodează; incomodează pentru că prezenţa lui nu cultivă florile urât mirositoare ale minciunii şi ale furtişagului. Climatul cinstei este aspru, este tare de nu poate rezista orice făptură cu nume de om. Climatul cinstei cere forţă, cere eroism, cere despicarea lucrurilor până-n esenţa şi sensul lor adevărat. Pieptul plăpând al omului arareori rezistă marilor înălţimi.”
Ionel Popa 
Din păcate este adevărat. De ce place minciuna? Din lene, din lipsa educației, din dorința de a parveni. Minciună versus adevăr. Bine versus rău. Este mai greu să construiești o casă pornind de la fundație și mai ușor să nu faci nimic, să iei totul de-a gata. Mai este un fel de minciună. Atunci cînd te minți pe tine însuți, din dorința de a nu face rău. În acest fel însă îți faci rău și ție însuți și celor pe care i ai mințit.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
E ciudată reacția oamenilor la minciună. Ernest Bernea explică atât de frumos! Din nefericire, asta-i firea umană!
ApreciazăApreciază
Excelent !
ApreciazăApreciază
Foarte frumos explică opțiunea pentru minciună a omului!
ApreciazăApreciază
Da, minciuna aruncă duhoare irespiarbila din univers dar care ”este servită de majoritatea sub formă de aer condiționat!”
ApreciazăApreciază
Din păcate, aveți dreptate!
ApreciazăApreciază
Din pacate ne-am obisnuit sa consideram minciuna ca o fatalitate care face parte din firea umana.Aceasta este o mentalitate profund gresita, deoarececontravine conceptiei fundamentale potrivit careia omul este o fiinta perfectibila, capabila sa-si atinga idealul naturii sale prin educatie. Referindu-se la minciuna, I Kant spunea ca „omul care minte este un om lipsit de caracter”. Cum caracterul nu se poate obtine decat prin educatie, concluzia care se trage nu poate fi alta decat ca in situatia actuala nevoia de educatie este mai necesara decat oricand. Educatie in familie din primii ani de viata, educatie in scoala pe timpul instruirii, educatie in societate prin institutiile cu profil educational. Aceasta concluzie consona cu expozeul foarte realist al d-lui Ernest Bernea, prin faptul ca arata calea care ar trebui sa fie urmata pentru instaurarea in societate a climatului cinstei la care se refera domnia sa.
ApreciazăApreciază
Frumos comentariul. Mulțumesc!
ApreciazăApreciază