Economia de piață vs economia naturală

Ionel Popa

De multe ori, poate că de prea multe ori parlamentarii sau miniștrii români se dau în stambă în declarații de când democrația, chipurile, s-a instalat în România. Unele situații sunt ușor de înțeles dat fiind că parlamentarii nu sunt și nici nu trebuie neapărat să fie academicieni. Vă amintiți îngrijorarea lui Adrian Severin că la București în molecula de apă sunt de două ori mai mulți atomi de hidrogen decât de oxigen? Sau de Irina Loghin care cerea arestarea lui Rasdaq dacă a furat?(era vorba de piața Rasdaq dar despre care Irina nu știa nimic). Sunt multe astfel de faze că dacă le trecem în revistă nu ne mai miră că evoluăm așa lent pe calea bunăstării!

Totuși, nu m-aș fi așteptat la o gafă atât de mare din partea lui Varujan Vosganian! Iată ce scria pe facebook acum câteva zile parlamentarul ALDE: „Fiecare ou mâncat de la găina din curte văduvește bugetul de cincizeci de bani! Să presupunem că folosim, în demonstrația noastră, două găini ouătoare. Una dintre ele aparține unei ferme, cealaltă unui coteț. Oul fermierului va lua calea pieței și va fi vândut, în medie, cu 1 leu (pentru ouăle ecologice ceva mai mult, pentru celelalte ceva mai puțin). Oul gospodarului va trece direct din coteț în tigaie. Oul vândut va aduce bugetului TVA, impozit pe profit și pe dividende, impozit pe salarii și contribuții la asigurările sociale. La asta se adaugă faptul că, la rândul lor, salariile și profiturile obținute din producția fermierului, din prestațiile angrosistului și din serviciile supermarketurilor reintră în circuit și generează iarași impozite și taxe. În schimb, oul din coteț, în drumul său spre tigaie, nu produce niciun ban”.

Bineînțeles, internauții l-au luat la rost și tipul în loc să-și ceară scuze, a venit cu noi și noi explicații dintre care una m-a plesnit drept în față: „avantajele economiei de piață față de economia naturală”.  Fiind inginer silvic de profesie, mi-am reamintit că întreaga teorie a regenerării pădurilor(cel mai complex ecosistem din natură) are la bază ideea regenerării conform tipului natural fundamental de pădure. Adică oricând se dorește regenerarea artificială sau naturală a pădurii pe o anumită suprafață, se va urmări ca aceasta să se facă în conformitate cu condițiile staționale, luând în calcul tipul natural de pădure specific acelor condiții. De ce? Pentru că tipul natural de pădure oferă cele mai multe garanții de adaptare a pădurii la acele condiții staționale. Foarte rar se fac abateri de la tipul natural fundamental și numai deplin justificat. De ce nu ar fi valabilă o astfel de teorie și în economie? Varujan Vosganian are o cu totul altă teorie și asta pentru că acest om pare picat din lună! De precizat că este în Parlamentul României de la Revoluție! Senzația mea este că omul stând așa mult în Parlament s-a rupt de realitate. Deodată i-a căzut în mână o carte în care a găsit ideea cu impozitarea autoconsumului și a aruncat-o pe piață fără să-și dea seama că se face de tot râsul! De ce nu e bună o astfel de teorie în România?

În primul rând pentru că agricultura de subzistență a asigurat supraviețuirea unei mari părți a țăranilor după desființarea CAP-urilor. Să nu uităm că pensiile foștilor membri CAP sunt de tot râsul.

În al doilea rând, agricultura de subzistență a compensat lipsa de locuri de muncă din mediul rural.

În al treilea rând, conform noului Cod Fiscal, agricultorii depun anual declarația 221 și plătesc impozite și așa prea mari, pe bază de norme de venit. E adevărat că la calculul normelor de venit se scad anumite cantități dar care înseamnă foarte puțin din totalul producției(Vosganian a exagerat mult producțiile la nivel național).

În al patrulea rând, țăranii noștri vând puțin din producția lor! Piața produselor agricole e invadată de importuri! Statul nu a ajutat producătorii autohtoni să pătrundă pe piețele externe. Ba, din contră, au permis și permit supermarketurilor să se extindă fără a se lua măsuri de protejare a producției autohtone. Cel mai grav e că supermarketurile s-au sesizat că românii din cauza lipsurilor financiare, nu prea mai pun preț pe calitate și ne vând produse ce nu ar avea ce căuta pe piețele de unde provin(producție din economia de piață, nu-i așa?).

Nici nu aș vrea să mă gândesc ce ar însemna pentru țăranii români impozitarea întregii producții!! Și așa satele sunt golite de tineret!

Uniunea Europeană promovează fermele mici tocmai pentru că se consideră că acestea  fac mai bine față fluctuațiilor în situații de criză. Falimentul unui brand mare poate atrage probleme sociale în anumite situații. Un virus la porcine a dus la blocarea sectorului pentru mai bine de 20 ani(cazul COMTIM). Vă amintiți cazul DANONE de acum câțiva ani? A produs o isterie națională. Apoi a fost cazul BRĂDET.  Mai putem da multe exemple de vulnerabilități ale economiei de piață. 

Să se înțeleagă bine-nu sunt împotriva economiei de piață ca teorie economică! Însă cred că poate exista o coexistență a agriculturii specifice economiei de piață cu o agricultură de subzistență, mai ales datorită rolului social al ultimei categorii. Uniunea Europeană a evidențiat faptul că România este singurul stat în care mai întîlnim agricultură tradițională și a încurajat statul român să sprijine acest sector. Asta a înțeles Vosganian?

Dar eu mai propun un exercițiu de imaginație. Să ne imaginăm că o criză profundă ar veni peste țară-un război. Economia de piață ar mai putea să asigure hrana populației? Ce s-a întâmplat cu Siria după bombardamente? Cine s-ar duce în Siria să aprovizioneze supermarketurile? Cine ar mai aproviziona supermarketurile la noi? Cu ce s-ar hrăni populația?

Ca să ne dăm seama de caracterul lui Vosganian, aș dori explicații de la d-lui la două situații:

-Dacă se consideră un politician autentic de dreapta ce vine cu propuneri economice de dreapta, ce caută într-o alianță cu un partid de stânga așa cum e PSD-ul?

-Dacă e așa expert în teorii economice, să explice cum au stat treburile în dosarul „Gaze ieftine pentru Nicolae”? Citiți din „gândirea de economist” a d-lui Vosganian în următoarea stenogramă: http://evz.ro/stenograma-sideranta-discutia-completa-in-care-vosganian-se-milogea-anormal-de-tariceanu-pentru-gazele-lui-niculae-vosganian-de-ce-mi-smulgi-inima-din-piept-micsorandu-mi-veniturile-tariceanu-auzi-nu-ma-lua-pe-mine-cu-vrajeala.html

Ideea de unire în preajma centenarului Marii Uniri – de Ionel Popa

În anul 2018 toți românii vom sărbători centenarul Marii Uniri. Este un prilej de readucere aminte asupra evenimentelor de la 1918 dar nu e frustrant că teritorii locuite de români, mai ales Basarabia, nu este integrată în România la atâția ani de la proclamarea independenței acestui teritoriu?.  Dacă ar fi ca lucrurile să se desfășoare în firescul lor, Basarabia ar trebui să ceară rapid unirea și România s-o accepte la fel de rapid și mai apoi să se acționeze în sensul integrării celor două state, economic, social etc. Lucrurile nu se petrec așa din câteva motive:

-Liderii din Basarabia nu vor să-și piardă privilegiile. Corupția este la un nivel înalt la Chișinău și cei de la putere se simt în largul lor. Îi sperie foarte tare instituțiile de combatere a corupției din România.

-Bisericii din Basarabia(în mare parte) care are un rol foarte mare în societatea basarabeană îi convine subordonarea față de Patriarhia Moscovei. În cadrul procesului de rusificare Moscova a avut grijă să acorde o atenție mare preoțimii așa că cei mai mulți sunt filoruși. Poate că un rol mai activ al Patriarhiei de la București s-ar potrivi pentru apropierea preoțimii.

-Populațiile de alte etnii din Basarabia au reticențe mari privind ideea de unire cu România, de multe ori discursurile excesiv naționaliste ale liderilor unioniști punând gaz pe foc. Preferă o mai mare independență, sub formă de autonomie, decât unirea într-un stat mare. În plus, etniile sunt la mâna Moscovei prin liderii lor manipulați de securitatea rusească.

-Liderii de la București realizează că o eventuală unire ar însemna o povară destul de grea pentru România, stat care este angajat în recuperarea decalajului față de celelalte state din UE. Recent am auzit un banc de la un primar de comună: „Se spune că Putin nu ne iubește. Păi dacă nu ne-ar iubi, ne-ar da Basarabia!”. Bineînțeles, e un banc. Totuși, ne putem da seama că ar fi multe de făcut pentru ca Basarabia să ajungă din urmă chiar și cea mai săracă regiune a României! Nu că nu ar fi posibil, însă vedem cum e cu voința politică la noi! Multă demagogie, puține fapte. În virtutea inerției, România se dezvoltă. În momentul în care apar decalaje mari între regiuni asta-i cea mai clară dovadă că România se dezvoltă doar din inerție și nu datorită unei planificări bine gândite și aplicate. Dacă guvernanții ar gândi cum trebuie, ar face strategii care să fie aplicate CU VOINȚĂ POLITICĂ și atunci decalajele dintre regiuni ar fi reduse mult iar România ar arăta ca o țară cu adevărat europeană.

-Liderii de la Bruxelles nu încurajează unirea pentru că s-ar crea un precedent periculos pentru Europa. Modificarea granițelor, indiferent cum s-ar face, nu e pe placul UE.

Și totuși, ce-ar fi dacă:

-Liderii de la Chișinău ar lăsa  interesele personale de-o parte și s-ar gândi la copiii și nepoții lor. E o marte oportunitatea ca Basarabia să intre în civilizația europeană prin unirea cu România. E nevoie de sacrificiu din partea clasei politice de la Chișinău dar e și o oportunitate de a intra în istorie.

-Biserica ar avea o mai mare deschidere spre Patriarhia de la București? Bineînțeles, Patriarhia de la București ar trebui să facă ceva în acest sens. Totodată BOR ar trebui să se curețe de elemente ce denotă abateri profunde de la dogma ortodoxă(cazurile Corneliu Bârlădeanu și Cristian Pomohaci), știindu-se că biserica basarabeană este mai tradițională și nu tolerează liberalismul în sânul acesteia.

-Etniile din Basarabia ar face un efort de a înțelege că în România prin prisma legislației naționale și a politicii de la Bruxelles, pot beneficia de mult respect și susținere. Ca drept dovadă, în Parlamentul de la București sunt reprezentate 18 etnii. În plus, etnia maghiară a avut reprezentare în multe guverne. Rusia nu-i poate ajuta prea mult mai ales de când e în conflict cu Ucraina. România poate asigura liniște pentru cetățenii ei atât prin integrarea în UE cât și prin apartenența la NATO.Autonomia e bună doar pentru o mână de privilegiați, nu și pentru popor.

-Liderii de la București ar înteți contactele cu basarabenii la toate nivelele și cu toate etniile promovând unirea ca necesitate actuală, ca modalitate de rezolvare a problemelor curente a populației din Basarabia. Discursurile naționaliste ar trebui trecute în plan secundar primând necesitățile de moment și de viitor a poporului. Istoria e bine s-o știm dar ce ne facem când nu avem cu ce plăti ratele? Vedem cum mare parte din populația din Românească părăsește teritoriul pentru un trai mai bun. Noi vrem să atragem 4.5 milioane de locuitori cât mai are Basarabia(mulți de etnie rusească) în timp ce alți 4.5 milioane de locuitori de etnie română  au părăsit România….Ca atare, România trebuie să arate că asigură prosperitate populației și că ar putea să integreze populația din Basarabia. De fapt, ăsta ar fi marele examen. Retorica privind istoria comună, cultura comună, limba maternă etc nu mai valorează așa mult în aceste vremuri. Oamenii se mișcă de-a lungul și de-a latul planetei pentru un trai mai bun.

Concluzia e că multe ar trebui făcute dacă dorim unirea și politicienilor le stă în putință. Prioritatea numărul 1 ar trebui să fie progresul economic și grija față de populație indiferent de etnie. Ideea de unirea are nevoie de susținători din partea a cât mai multor lideri. Unirea e mai mult decât politică de partid. Unirea e ideal de țară.