Invitație la calm

Ionel Popa

Avem pandemie de virus și mulți dintre noi suntem neliniștiți….. Neliniștiți pentru propria viață, neliniștiți pentru viețile celor dragi, neliniștiți pentru afacerile noastre sau pentru locurile noastre de muncă…. Într-un cuvânt, neliniștiți pentru ziua de mâine.Vom acționa conform sfaturilor primite de la autorități, vom fi solidari, ne vom păstra calmul…… Dacă vom fi suficient de calmi, de liniștiți, vom vedea  soluții la provocările care urmează. Vor fi noi provocări cu siguranță. Viața noastră nu va mai fi la fel după ce lucrurile se vor mai liniști. La ordinea zilei sunt provocările pe linie de sănătate. Însă și cele ce țin de recesiunea economică prognozată vor fi importante. E greu de estimat impactul final al acestui virus. E un dușman ascuns al omului, deocamdată puțin cunoscut. e un dușman rebel, necruțător. De aceea, creează panică. Ce folos supraînarmarea unor state în fața unui astfel de dușman? Să ai cele mai sofisticate arme și să nu poți face față la măsuri elementare de prevenție…. Poate că e bine să ne întrebăm: De ce acest virus? Nu e greu de găsit răspunsul. Omenirea trebuie să țină cont mai mult de acțiunile pe care le întreprinde, de fapte, de valori….. Altfel omul riscă să-și piardă locul pe planetă…. Planeta va evolua și fără om. Natura își urmează cursul….. Regnul vegetal își urmează ciclul. Vă ofer spre lecturare o pildă care să vă pună pe gânduri.

„Trăia odată într-un sat un bătrân foarte sărac. El avea însă un cal foarte frumos. Atât de frumos încât lordul din castel vroia să i-l cumpere. Dar bătrânul l-a refuzat spunându-i: „Pentru mine acest cal nu este un simplu animal. El îmi este prieten. Cum aş putea să îmi vând prietenul?” Dar, într-una din zilele următoare, când bătrânul a mers la grajd, a văzut că i-a dispărut calul. Toţi sătenii i-au spus “Ţi-am spus noi! Trebuia să-i vinzi calul lordului. Dacă nu ai acceptat el ţi l-a furat! Ce mare ghinion”.
“Ghinion sau şansă, zise bătrânul, Dumnezeu le ştie pe toate!”
„Doamne, miluieşte-mă pe mine, păcătosul!”
Toţi au râs de el. După 15 zile însă calul s-a întors şi nu era singur, avea în spate o mulţime de cai sălbatici. El a scăpat din grajd, a curtat o tânără iapă şi, când s-a întors, restul cailor s-au luat după el.
“Ce mai noroc!” strigară sătenii. Bătrânul, împreună cu fiul său, a început să îmblânzească acei cai noi veniţi. Dar, o săptămână mai târziu, fiul bătrânului şi-a rupt piciorul în timp ce încerca să dreseze unul dintre cai. “Ghinion!” îi ziseră prietenii bătrânului. “Ce ai să te faci acum, fără ajutorul fiului tău? Tu eşti deja în pragul sărăciei!”
“Ghinion, şansă, Dumnezeu le ştie pe toate!” le răspunse bătrânul. Doamne, miluieşte-mă pe mine, păcătosul!
După câteva zile de la tragicul accident, soldaţii lordului trecură prin sat şi îi obligară pe toţi flăcăii să li se alăture pentru război. Doar fiul bătrânului a scăpat datorită piciorului său rupt. “Ce noroc pe tine!” strigară vecinii. “Toţi copiii noştri au fost duşi în război, doar tu ai avut şansa să îl păstrezi lângă tine. Fiii noştri ar putea fi ucişi.” Bătrânul le răspunse: “Ghinion, şansă… Dumnezeu le ştie pe toate!” Doamne, miluieşte-mă pe mine, păcătosul!

Viitorul vine către noi bucăţică după bucăţică, puţin câte puţin.
Nu ştim niciodată ce ne aşteaptă. Dar dacă păstrăm o atitudine pozitivă şi plină de smerenie și de legătură cu Dumnezeu va fi mereu loc pentru bine şi vom putea fi mai fericiţi prin pronia Divină.”

Sursă foto: https://jurnalspiritual.eu/

Un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s