Oportunități de finanțare.Fii pe fază!

După ce a stat o lună de zile în dezbatere publică, Planul Național de Redresare și Reziliență propus de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a fost adoptat, la data de 07.04.2021, de Guvernul României, în a doua lectură, odată cu Memorandumul care mandatează MIPE pentru a desfășura negocierile pe document cu Comisia Europeană.

Despre program găsiți detalii la adresa : https://mfe.gov.ro/pnrr/ .

Cum a apărut acest program? Uniunea Europeană a decis să înființeze un instrument financiar temporar – #NextGenerationEU, în valoare de 750 de miliarde euro, separat de bugetul pe termen lung al UE, Cadrul Financiar Multianual (CFM), pentru perioada 2021 -2027. Scopul principal al acestuia este să ofere sprijin statelor membre pentru a face față provocărilor generate de Criza Covid19 și consecințele sale economice. Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) este pilonul principal al #NextGenerationEU și are alocat un buget total de 672,5 miliarde euro. Scopul Mecanismului de Redresare și Reziliență este de a oferi sprijin pentru investiții și reforme esențiale în vederea redresării sustenabile și pentru ameliorarea rezilienței economice și sociale a statelor membre UE. La finalul perioadei de investiții, economiile și societățile europene vor fi mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile tranzițiilor verzi și digitale.

În total, România ar primi 14,248 miliarde sub formă de grant și aproximativ 14,935 miliarde sub formă de împrumuri pentru un total de 29,2 miliarde euro.

Regula stabilită prin propunerea de Regulament (aflată încă în negociere la nivel european) este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026.

Pentru utilizarea instrumentului de finanțare MRR fiecare stat membru al UE trebuie să elaboreze propriul Plan de Relansare și Reziliență (PNRR) prin care își stabilește domeniile prioritare de investiții în scopul ieșirii din criză, relansării economice și creșterii capacității de reziliență. România se află în etapa negocierii planului elaborat cu Comisia Europeană.

Planul de Relansare și Reziliență pe care România îl elaborează acum se constituie într-un Document Strategic ce stabilește prioritățile investiționale și reformele necesare pentru redresare și creștere sustenabilă, corelate tranziției verzi și digitale avute în vedere de Comisia Europeană.

PNRR se referă la un pachet coerent de investiții publice și reforme propuse în baza Recomandărilor Specifice de Țară 2019-2020 . Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026.

PNRR are la bază 6 piloni principali:

  1. Tranziția spre o economie verde;
  2. Transformarea digitală;
  3. Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă;
  4. Coeziunea socială și teritorială;
  5. Sănătate și reziliență instituțională;
  6. Copii, tineri, educație și competențe.

Comisia Europeană evaluează PNRR pe baza unor criterii transparente. Astfel, investițiile și reformele prevăzute în PNRR trebuie să  contribuie la abordarea eficientă a recomandărilor specifice fiecărei țări și la consolidarea potențialului de creștere economică, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice și sociale. De asemenea, investițiile și reformele trebuie să contribuie la îndeplinirea obiectivului de schimbări climatice în proporție de 37% și la realizarea obiectivului de digitalizare în proporție de 20%.

MRR sprijină financiar investițiile și reformele cu impact real și de durată asupra economiei și societății. Măsurile propuse răspund provocărilor identificate în contextul Semestrului european, susținând tranziția verde și transformarea digitală, precum și creșterea economică, reziliența socială și economică și crearea de locuri de muncă.

PNRR trebuie să intervină cu reforme și investiții în următoarele domenii:

  • Transportul
  • Mediul, schimbările climatice, energia, eficiența energetică și tranziția verde
  • Dezvoltarea localităților urbane, valorificarea patrimoniului cultural și natural și turism
  • Agricultura și dezvoltarea rurală
  • Sănătate
  • Educație
  • Mediul de afaceri
  • Cercetare, inovare, digitalizare
  • Îmbunătățirea fondului construit
  • Reziliență în situații de criză

La prima vedere planul pare foarte mobilizator!

De această dată nu vreau să fiu critic chiar și numai pentru faptul că perioada de consultare publică s-a terminat! Așteptăm validarea din partea Comisiei Europene! Mai important decât toate va fi felul cum Guvernul va organiza accesarea acestor fonduri. Fiind la al treilea ciclu de finanțare din fonduri UE(la care se adaugă perioada de preaderare), România ar trebui să arate că a învățat câte ceva. Va fi mult de lucru și e nevoie de organizare, multă organizare din partea instituțiilor statului, în primul rând! Și firmele ar trebui să-și gândească strategii luând în calcul oportunitățile de finanțare din acest Program.

Vă stăm alături oferindu-vă servicii de consultanță.

Cei ce sunt interesați de acest Program, atât APL-uri cât și ONG-uri sau firme private, ne puteți contacta la telefon 0335.402.413, mobil 0761.130.399, email duplicomgrup@gmail.com, facebook: https://www.facebook.com/duplicomgruphttps://duplicomgrup.ro/

Finanțări pentru dezvoltare rurală-ultimele noutăți

În sfârșit, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale face un anunț important în legătură cu finanțările din PNDR pentru anul 2021! Informații ceva mai detaliate găsiți la adresa: https://www.facebook.com/duplicomgrup/posts/128160825981648 .

Printre altele, vedem că vor fi lansate sesiuni pentru depunerea de proiecte după cum urmează:

➢ sM4.1 „Investiții în exploatații agricole”: 760 mil. euro alocare publică (CFM) pentru componentele:
– achiziții simple si echipamente de irigații în fermă: 125,00 mil. euro
– vegetal (condiționare, procesare în fermă și marketing): 55,00 mil. euro
– zootehnic (condiționare, procesare în fermă și marketing): 55,00 mil. euro
– tineri fermieri (achiziție utilaje – vegetal și zootehnic): 75,00 mil. euro
– zootehnie (producție primară, condiționare și marketing) – NAȚIONAL: 240,00 mil. euro
– zootehnie (producție primară, condiționare și marketing) – MONTAN: 60 mil. euro
– legume (inclusiv în spatii protejate) și cartofi (producție primară, condiționare și marketing): 100,00 mil. euro
– legume, cartofi (condiționare, procesare și marketing): 50,00 mil. euro
➢ sM4.1a „Investiții în exploatații pomicole”: 122,70 mil. euro alocare publică (CFM)
➢ sM4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea și marketingul produselor agricole”: 140,00 mil. euro alocare publică (CFM)
➢ sM4.2a „Sprijin pentru investiții în procesarea și marketingul produselor din sectorul pomicol „: 10 mil. euro alocare publică (CFM)
➢ sM4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole” – componenta drumuri agricole: 100,66 mil. euro alocare publică (CFM)
➢ sM6.1 „Instalare tineri fermieri”: 100,00 mil. euro fonduri EURI
➢ sM6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole”: 50,00 mil. euro fonduri EURI
➢ sM6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”: 87,00 mil. euro fonduri EURI
➢ sM6.4 „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole”: 100,00 mil. euro fonduri EURI etc.

Bucuria ar fi fost mai mare dacă s-ar fi publicat și un calendar de lansare a acestor sesiuni. Spun lucrul acesta deoarece la câteva din sub-măsurile de mai sus e important cum se face înregistrarea exploatației la APIA și/sau DSVSA, e importantă structura exploatației etc. Ne-am fi dorit mai multă predictibilitate pentru ca viitorii solicitanți să se poată pregăti din timp.

Foarte greu se iau deciziile în actuala guvernare! Din teama de a nu se greși se preferă a nu se face nimic! Cel mai elocvent exemplu este al Ministrului Economiei Claudiu Năsui care a blocat Măsura 3 din Ordonanța 130 pe motiv de suspiciuni de fraudă. A „reușit” chiar mai mult de atât. Funcționând pe aceeași platformă online, a fost blocat și programul Electric-Up! Acum vrea să reia Măsura 3 cu unele modificări. Întrebarea e: de ce nu s-a gândit mai bine de la început? A experimenta pe seama a mii de IMM-uri înseamnă bătaie de joc la adresa României! Iar coaliția menținând astfel de miniștri se autosabotează.

Singurul sfat pe care îl am este să țineți aproape de noi! Vă vom ține la curent cu noutățile. Precizez că administrez firma de consultanță DUPLICOM GRUP SRL. Pentru a vă lua în baza de date funcție de domeniul de interes, ne puteți contacta la mobil 0761130399, email duplicomgrup@yahoo.com sau la adresa de facebook: https://www.facebook.com/duplicomgrup

De ce să investiți în plantații pomicole

Cu siguranță, plantațiile pomicole pot fi rentabile și afacerile din acest domeniu pot fi de mare succes! Reprezintă una din modalitățile cele mai eficiente de punere în valoare a fondului funciar. Sistemele moderne, superintensive, asigură profituri mari chiar și la suprafețe mici. Unul din avantajele acestei afaceri demn de luat în seamă este acela că se poate face și în timpul liber(în paralel cu un servici sau o altă afacere). Această afacere poate fi gândită și ca o moștenire pentru copii dat fiind că plantațiile au o durată de viață de minim 15 ani. Cât privește profitul, nu aș vrea să arunc niște cifre  pur și simplu având în vedere că sunt mulți factori care intră în joc. Precizez doar că o livadă amplasată în condiții staționale corespunzătoare este mult mai rentabilă decât o suprafață similară cultivată cu cereale sau plante oleaginoase etc.

Ca investiție însă, e un pic mai pretențioasă și de aceea, cei care se gândesc să înființeze plantații pomicole e bine să apeleze la consultanți. Sunt investiții pe termen lung, destul de costisitoare și orice greșeală făcută în faza de înființare poate duce la efecte grave mai apoi, fie în faza de creștere și dezvoltare a livezii, fie în faza de exploatare.

Din punct de vedere legislativ, la înființarea unei plantații pomicole va trebui să avem în vedere prevederile Legii nr. 348/2003 numită și Legea pomiculturii(cu actualizările ulterioare, bineînțeles). Iată de exemplu ce prevede la art. 13:

„Art. 13. –

(1) Plantațiile de pomi cu suprafață mai mare de 0,5 ha și cele de arbuști fructiferi de peste 0,2 ha, situate în zone, bazine și centre consacrate, se înființează în baza autorizației de plantare eliberate de direcțiile pentru agricultură și dezvoltare rurală județene și, respectiv, a municipiului București.

(2) Pentru plantațiile de pomi cu suprafața mai mare de 2 ha și pentru plantațiile de arbuști fructiferi cu suprafața mai mare de 0,5 ha autorizația de plantare se eliberează în baza unui proiect de înființare a plantației pomicole elaborat de persoane autorizate și avizat de institutul de cercetare-dezvoltare pentru pomicultură sau de stațiunea de cercetare-dezvoltare pomicolă din zonă.”

De asemeni, se va ține cont de Legea nr. 60/2007 care prevede la art 46:

„Art. 46. –

Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei următoarele fapte:

  1. a) înființarea plantațiilor cu suprafețe mai mari de 0,5 ha de pomi fructiferi și a suprafețelor mai mari de 0,2 ha de arbuști fructiferi de fiecare operator economic sau de familie ori extinderea peste această limită a celor existente, fără autorizație de plantare.”

Vom trece în revistă câteva aspecte de mare interes pe care trebuie să le aibă în vedere un fermier ce dorește să înființeze o plantație pomicolă, pe lângă respectarea legislației în vigoare din care am enumerat mai sus.

  1. Analiza condițiilor staționale – La alegerea locului pentru înființarea livezii concură mai multe aspecte necesar a fi clarificate, cum ar fi: tipul de sol, topografia, aspectul general, înclinația terenului sau existența apei. Factorii climatici includ temperaturile medii, minime și maxime absolute lunare, cuantumul temperaturilor medii diurne pozitive și negative (unitățile de frig), umiditatea, vântul, precipitațiile anuale și lunare (mm) sau alte forme de precipitații cu frecvența asociată- grindina, gerurile de revenire de primăvară. Dacă se elaborează proiect de plantație atunci cu siguranță se va elabora și un studiu pedologic ce va stabili bonitatea stațiunii pentru speciile pomicole. Se va acorda importanța cuvenită analizelor de sol, însă ne vom preocupa să aflăm dacă în areal ce urmează a se planta se manifestă fenomenul de îngheț târziu. Un astfel de fenomen afectează înflorirea pomilor cu implicații directe asupra fructificației.O investiție serioasă trebuia să ia în calcul și un sistem de irigație care să ajute la compensarea deficitului hidric în sezonul vegetal. Disponibilitatea apei este esențială, nu veți putea produce eficient, pe măsura potențialului genetic, dacă nu aveți apă suficientă! Apa este una dintre intrările în sistem dintre cele mai scumpe, sursa de apă trebuie să fie una de încredere, asigurată permanent. Livada dumneavoastră este dependentă de apă, de o irigație regulată, în funcție de condițiile existente (vreme și perioada de vegetație). Managementul irigației este extrem de important: frecvența irigării, umiditatea din sol, cantitatea de apă necesară pentru fiecare pom, integritatea sistemului, corecta funcționare a acestuia sunt operațiuni zilnice, ce necesită o programare și execuție atentă.Managementul irigației poate fi făcut astfel încât să se reducă vigoarea pomilor fără a se penaliza calitatea livezii și randamentul acesteia în producție, printr-o tehnică de irigație prin deficit reglementat (RDI). Reducerea programată strategic a apei în anumite momente va conduce și la economii de apă dar în primul rând la reducerea creșterii vegetative, fără a afecta dimensiunea și calitatea fructelor, obiectivul dumneavoastră principal în livadă celălalt obiectiv fiind de a asigura o vigoare suficientă necesară dezvoltării viitoare a lăstarilor și de a canaliza energia rămasă pentru producția de fructe.Există mai multe soluții în acest sens, funcție de sursa de apă, distribuirea acesteia în plantații etc. În Spania am avut ocazia să văd un sistem ce folosea energia solară(panouri fotovoltaice) pentru a alimenta pompa ce scotea apa din pânza freatică. Poate fi o soluție bună și în condițiile de la noi mai ales că de cele mai multe ori nu există posibilitatea de alimentare la rețeaua publică de electricitate, bineînțeles luând în calcul adîncimea de forare, costurile de înființare și de exploatare a sistemului. Sistemul de irigație va asigura și fertilizarea plantației asigurând nutrienții pomilor cu eficacitate maximă.
  2. Tehnologia ce va fi abordată. Vom avea în vedere soiuri care valorifică cel mai bine potențialul local. Cercetarea în domeniu a produs soiuri cu fructe cu calități deosebite, cu coacere mai timpurie sau mai târzie etc. Soiurile înalt productive au nevoie de susținere și în acest sens putem avea în vedere un sistem de susținere din stâlpi de beton precomprimat/metalici/lemn, după posibilități. Ca dotare minimă, e nevoie de un tractor de livadă, o cositoare, o instalație pentru stropit, o stație meteo. Când începe fructificația pomilor e bine să avem  plasă antigrindină sau plasă anti-ploaie (mai ales la fructe precum cireșul) pentru a evita crăparea fructelor. Se va avea în vedere folosirea alertelor de dăunători pentru a stabili când e nevoie de stropire și cu ce substanțe. În felul acesta se vor face economii de bani, de muncă dar se va proteja totodată și mediul. În aceste condiții de tehnologie și dotare necesarul de forță de muncă nu va fi foarte mare! Vom lua măsuri de protecție la furturi sau vandalisme prin realizarea unei împrejmuiri corespunzătoare.

Punctele cheie pe harta riscurilor sunt reprezentate de polenizare, controlul bolilor și al dăunătorilor precum și de factorii climatici extremi cum sunt seceta, geruri severe, înghețul, grindina, vântul sau căldura excesivă. Producția și calitatea recoltei sunt un rezultat al managementului integrat al solului, irigației, coroanei și nutriției. Aceste inputuri sunt dependente unele de celelalte așa cum apa și nutriția nu pot fi separate de solul ce susține sistemul radicular, care la rândul său dictează performanța coroanei și pe cale de consecință, producția de fructe.

Ceea ce ar mai trebui să știe fermierul care dorește să investească într-o plantație pomicolă este că poate primi sprijin din fonduri europene în baza sub-măsurii 4.1a din PNDR.

Fondurile nerambursabile vor fi acordate beneficiarilor eligibili pentru investiții corporale şi/sau necorporale, conform următoarei liste indicative a cheltuielilor eligibile:

  • reconversia plantațiilor existente, inclusiv costurile pentru defrișare, materiale de plantare, sisteme de susținere, pregătirea solului, lucrări de plantare, sisteme de protecție pentru grindină, inclusiv generatoare terestre Antigrindină, îngheț, caniculă, ploaie și insecte, echipamente de irigaţii la nivelul exploatațiilor, containere generator pompe irigat, sere, solarii, tunele joase, macrotunele etc.
  • înfiinţarea de plantații pomicole, inclusiv costurile pentru materiale de plantare, sisteme de susținere, pregătirea solului, lucrări de plantare, sisteme de protecție pentru grindină,îngheț, caniculă, ploaie și insecte containere, generator pompe irigat, sere, solarii, tunele joase, macrotunele etc.
  • înfiinţarea, extinderea și/ sau modernizarea sistemelor de depozitare, condiționare, și ambalare şi a unităţilor de procesare la nivelul exploatației, inclusiv unităţi de procesare mobile, laboratoare de analiză pentru testarea produselor aferente activității proprii, containere frigorifice refrigerare, containere frigorifice congelare cu camera prerăcire, grup containere condiționare, spații de depozitare (fertilizanți, pesticide, ambalaje, inventar mărunt) etc.
  • pentru respectarea condițiilor de igienă, de protecție a muncii, sanitar-veterinare și a fluxului tehnologic, sunt eligibile spațiile destinate personalului de producție: vestiare tip filtru pentru muncitori, biroul sefului de fermă, spațiu pentru pregătirea și servirea mesei, toalete ecologice etc.).
  • sisteme audio/ video de supraveghere, monitorizare și control a plantației şi a fluxurilor tehnologice din exploataţia pomicolă, sisteme de iluminat perimetral al plantației pomicole şi/ sau al zonelor unde se desfășoară procesele tehnologice ale exploataţiei pomicole, stație meteo aferentă plantației pomicole, cabine pază;
  • achiziţionarea, inclusiv prin leasing, de mașini/ utilaje şi echipamente noi, inclusiv echipamente de irigaţii la nivelul exploatațiilor, remorci agricole/ tehnologice, în limita valorii de piaţă a bunului respectiv.
  • amenajarea, construcția, dotarea spațiilor de desfacere din cadrul exploatației și alte activități de marketing (autorulote, dozatoare (automate) de sucuri naturale şi alte produse din sectorul pomicol) etc.

Mai rămâne o ultimă problemă de rezolvat care poate da mari bătăi de cap fermierului: comercializarea producției în condiții de profit! Constatăm că piața din România este invadată de fructe din import. O soluție pentru fermierii români ar fi să se asocieze pentru a crea la comun spații de depozitare corespunzătoare, instalații de sortat, de ambalat dar și pentru a suporta mai mulți la un loc cheltuielile legate de marketing și publicitate. Fructele noastre pot avea mare căutare la export dar a face export nu e la îndemâna oricărui fermier!

Avându-se în vedere oportunitatea de finanțare din fonduri europene, sectorul pomicol necesită o mai mare atenție. În cele de mai sus nu am epuizat subiectul. Doar am dorit să atrag atenția celor dornici de a face investiții în pomicultură. Pentru mai multe informații ne puteți contacta la adresele de mai jos. Proiectele din domeniul pomiculturii necesită studiu de fezabilitate astfel că trebuie demarate din timp. Vă așteptăm cu solicitări în acest sens.

Consultant: ing. Popa Ionel – S.C.DUPLICOM GRUP S.R.L. Mobil: 0761130399, email: duplicomgrup@yahoo.com, https://www.facebook.com/duplicomgrup

Se poate mai bine,dragi întreprinzători!

„Întreprinzătorul caută mereu schimbarea, reacţionează la ea şi exploatează ocaziile oferite de aceasta.” Peter Drucker

Să fie clar pentru toată lumea-potenţialul agricol al României este fantastic, mult peste ce se produce acum. Avem soluri foarte bune, câmpii mănoase însă la randament stăm foarte slab. Şi atunci se pune întrebarea: Cum de nu valorificăm mai bine acest potenţial?

O să încerc să punctez câteva idei, unele ştiute de foarte multe persoane implicate în agricultură, alte poate mai puţin ştiute. Şi dacă-s ştiute toate, tot e bine să fie reamintite.

Oportunităţile de finanţare create prin PNDR 2007-2013 au ajutat agricultura noastră să se dezvolte dar am văzut cu toţii că seceta din 2015 și 2016 a produs pagube uriaşe afectând mulţi fermieri(unii ajungând la disperare). Am văzut fermierii solicitând despăgubiri pentru calamităţile produse de secetă. Unii mai curajoşi au ajuns la Bucureşti, la Guvern cu aceste solicitări. Totuşi, la nivel de Guvern, se fac calcule şi se constată următoarele:

-O sumă alocată ca subvenţie, o altă sumă alocată ca despăgubiri şi rezultatul care este? Se constată un randament slab al agriculturii româneşti. De aceea, nici nu s-au mai catadicsit să acorde despăgubiri celor afectați de calamități.

Foarte mulţi fermieri au făcut investiţii în utilaje, deţin un parc de utilaje complet, dar nu prea i-a ajutat în combaterea secetei.

Şi atunci prima idee se propagă în faţă căpătând caracter de urgenţă – revitalizarea sistemelor de irigaţii şi extinderea reţelei pentru o suprafaţă cât mai mare. Se poate face şi cu fonduri europene existând o sub-măsură specială pentru acest scop dar care acoperă o parte din suprafaţa agricolă a ţării. E nevoie de crearea cadrului legislativ necesar acestui scop dar care să ia în calcul şi sistemele de irigaţie ce folosesc ca sursă de apă, cea freatică. Râurile de la noi nu acoperă toată suprafaţa iar extinderea reţelelor de canale e costisitoare. Sistemele de irigaţie bazate pe apa din pânza freatică coroborate cu sisteme fotovoltaice pentru sursa de curent electric pot fi mult mai rentabile în multe situaţii.

O altă strategie ar fi extinderea culturilor în spaţii protejate. Am punctat cu alte ocazii, avantajele culturilor în spaţiile protejate.

Mai există şi o strategie numită diversificarea producţiei luând în calcul specii care sunt mai rezistente la secetă. Bineînţeles, o astfel de strategie trebuie să ţină cont şi de condiţiile de sol, condiţii de microclimat etc. Și am văzut că se promovează fel de fel de culturi cum ar fi cătina albă, migdalul, lavanda, muștarul, năutul etc etc. Le îmbrățișează fermierii români? Nu prea!

Încetul cu încetul am realizat și de ce nu îmbrățișează strategii în genul celor de mai sus fermierii de la noi. Dacă li se propun astfel de strategii, se blochează! Au o viziune limitată, în cea mai mare parte doar la trei-patru culturi(grâu, porumb, floarea-soarelui obligatoriu și ocazional vreo altă cultură). De asemeni, nu au nici pic de viziune spre export! Iar când spun export, spun marfă procesată cât de cât! Am încercat să le prezint linii tehnologice de procesare, automatizate….. Slabe șanse de a-și găsi atracție! Știți ce cred eu? Fermierii noștri nu au viziune asupra exportului pentru că guvernanții noștri nu au viziune asupra dezvoltării țării. Există o legătură între cele două „viziuni”. Dau un exemplu: merge un om politic din guvern(nu nominalizez pentru că e universal valabil la noi) într-o altă țară și-l vedem că face orice(joacă basket, face shoping, se tratează, participă la întâlniri de tot felul ), nimic pentru promovarea economiei naționale. Eu le-aș lega la toţi roșii de gât, castraveți, fructele noastre dulci, struguri în loc de cravate etc pentru a le promova. Iar dacă merg la o recepție neapărat să ceară ca vinul de la masă să fie Zghihară de la Huși, un vin excepțional și mai puțin cunoscut străinilor. Dacă se îmbracă cu costume românești atunci își fac datoria dar dacă îi văd îmbrăcaţi în haine americane, chiar de-s luxoase, ăştia nu-s buni de miniştri pentru noi. Ăştia fac promovare greșită și să stea acasă. Iubesc globalizarea însă numai dacă suntem și noi în rând cu lumea. Într-un final globalizarea înseamnă că poporul meu e influențat din exterior dar și că noi influențăm în afară. Globalizare nu înseamnă ca noi să stăm cuminți și să fim globalizați pentru că asta înseamnă să fim desființați ca neam. Lăsăm să vină alții cu produse la noi în măsura în care și noi mergem cu produse pe la alții. Îmi plac balanțele corecte!

Totuși, revin la export, cred că orice efort spre a crește exportul merită atenție. Exportul necesită însă investiții în depozite, în procesare, în mijloace de transport etc. Exportul necesită ceva cunoștințe de marketing. Exportul poate ar necesita asocierea producătorilor în cooperative. Vedem că asocierile se produc greu la noi. Există multă reticență în acest sens, fie ca o remanență din perioada când am distrus CAP-urile, fie datorită fricii că unii vor fura și alții vor fi furați. Cum poate fi depășită această reticență? Prin creșterea cererii de produse pe seama , bineînțeles și a exportului. Rămân la părerea că cine va căpăta viziune spre export acela se va dezvolta și va rămâne pe piață. Guvernul poate înlesni exportul creând infrastructură  de transport și făcând intrarea pe anumite piețe.  Aud la știri că investitorii străini nu vin la noi pentru că nu avem infrastructură de transport. Foarte adevărat! Dar știrea trece pe lângă urechea românului pentru că nu înțelege cu ce este el afectat! Corect este să spunem că da, tu române ce vrei să devii întreprinzător nu vei prospera niciodată pentru că guvernele nu fac ceea ce trebuie: nu se preocupă suficient de infrastructura de transport! Aşa că să fim vigilenţi la programele de guvernare, la programele din campaniile electorale, şi dacă nu-şi respectă promisiunile, să-i taxăm! Nu-i lăsăm la guvernare dacă ne păcălesc! Prea i-am lăsat de capul lor! Prea ne-am lăsat duşi cu vorba! Dar nu se mai poate aşa, râde Europa de noi!

Cei ce doriți să vă dezvoltați accesând fonduri nerambursabile ne puteți contacta la mobil 0761130399, email duplicomgrup@yahoo.com sau pe facebook: https://www.facebook.com/duplicomgrup.

Ce afacere să încep?

„Pentru a avea succes, trebuie să ai inima în afacere și afacerea în inimă.” – Thomas Watson Sr.

????????????????????????????????????????????????????????????????????????????

În activitatea de consultanță, mi se întâmplă destul de des să am în față persoane care doresc să se apuce de o afacere, solicitându-mi sprijinul în a alege una. Voi încerca să dau un pic de ajutor celor ce se regăsesc într-o astfel de situație.
Precizez de la început că felicit pe toți cei care știu ce-și doresc și nu caută astfel de sfaturi de la alții. Aceștia au șanse mult mai mari de reușită . De ce? Simplu. Am putea spune că aceștia și-au găsit visul și vor găsi mult mai multă energie în lupta de a pătrunde pe piață decât o persoană care „își dorește o afacere care să fie profitabilă” dar care habar n-are care e aceea. Aceștia din urmă greu vor înțelege că succesul în afaceri e influențat de mulți factori și că cea mai mare parte din succes va depinde de felul cum viitorul întreprinzător va pune în valoare abilitățile proprii. De aceea, ajutorul meu nu va însemna niciodată ceva de genul: asta-i pentru tine, vei face profit sigur! Totuși, există câteva criterii de care oricine ar trebui să țină seama atunci când se gândește să devină antreprenor.
Primul criteriu ar fi riscul financiar. Este foarte important mai ales dacă viitorul antreprenor este la start-up. Orice previziuni financiare s-ar face, în derularea activității viitoare vor apare aspecte neprevăzute care pot influența negativ sau pozitiv mersul afacerii, unele ce țin de legislație(ex. O normă pe care trebuie s-o îndeplinești și e costisitor-poate să influențeze negativ afacerea. Dar dacă tu o poți îndeplini iar concurentul tău,nu, atunci afacerea ta va fi avantajată.Alt exemplu ar fi modificări majore pe piață( de ex. Un concurent puternic se instalează lângă tine-influență negativă sau un concurent puternic pleacă de lângă tine-influență pozitivă). De exemplu, cineva face un studiu de piață, constată că e o lipsă de unități de procesare a laptelui în zonă. Demarează afacerea, dar în scurt timp mai apare o astfel de unitate care va produce aceleași produse.
Unele țin chiar de antreprenor-anumite probleme personale-pot influența negativ afacerea. Dar un curs sau o instruire ce va contribui la perfecționarea activității-poate aduce o influență pozitivă. De exemplu, apare o problemă de sănătate și antreprenorul trebuie să se interneze în spital pentru o perioadă. Va trebuie să caute un înlocuitor pentru acea perioadă ceea ce presupune costuri suplimentare. Exemple pot fi multe, ideea este că viitorul antreprenor trebuie să fie implicat total, cu urechile ciulite spre tot cei nou.
Afacerile cu finanțare nerambursabilă pot creea premisa unui risc financiar scăzut. Asta nu va însemna că antreprenorul nu trebuie să se implice total în afacere. Doar că poate derula activitatea ceva mai relaxat, putându-se gândi la o inovare, la o modernizare etc.
Al doilea criteriu ar fi pregătirea profesională. Cei cu studii superioare chiar ar trebui să țină cont de acest criteriu, chiar dacă nu au făcut o pasiune din domeniul studiat pe parcursul facultății. Cunoștințele dobândite pe timpul studiilor, rămân în stare latentă pe creier. La un moment dat pot constitui o sursă de creativitate pentru ieșirea dintr-un impas sau pentru dezvoltare-modernizare. Să dăm un exemplu. Abordarea unei afaceri în domeniul legumiculturii sau zootehniei va avea mult mai multe șanse de reușită pentru un horticultor, respectiv inginer zootehnist decât pentru un inginer energetician.
Al treilea criteriu ar fi experiența în domeniu. Experiența acumulată într-un anumit domeniu poate să constituie o sursă foarte importantă de inspirație pentru un management bun al unei afaceri. De exemplu, o persoană care a lucrat ca angajat într-o pensiune, va ști mult mai bine cum să managerieze o astfel de investiție făcută pe cont propriu.
Al patrulea criteriu ar fi tehnologia abordată. Pe piața românească au pătrunse în toate domeniile foarte multe tehnologii, de la un domeniu la altul. Alegerea tehnologiei ar trebui făcută cu un tehnolog experimentat. Una din marile greșeli întâlnite este că viitorul antreprenor alege greșit tehnologia și apoi întâmpină mari probleme. De exemplu, în alegerea utilajelor agricole. Diversitatea e foarte mare. Viitorul antreprenor ar trebui să aleagă gama de utilaje care să țină cont de mărimea exploatației, de structura culturilor, de panta terenurilor, de cartarea pedologică etc. Un alt exemplu, o linie tehnologică prea mare-abator sau în domeniul prelucrării laptelui. O astfel de unitate poate avea probleme și la aprovizionare cu materii prime dar și la desfacere, mai ales la început.
Ar fi și alte criterii, am exemplificat doar câteva mai reprezentative.
Una din modalitățile de a acoperi pozitiv cât mai multe din aceste criterii o constituie asocierea.

Cooperativismo
Din nefericire, în România nu prea funcționează asocierea, din mai multe motive, cele mai multe ce țin de toți anii în care ni s-a spus că nu au fost bune CAP-urile, că trebuie desființate, apoi am și făcut acest lucru. Românului a început să-i fie frică să nu fie furat. Cei mai mulți cred că odată asociați, cei din frunte vor fura…. Părerea mea este că ar trebui să depășim această etapă deosebit de păguboasă în istoria recentă a României. O să încerc cu ajutorul unui exemplu, să scot în evidență avantajele unei asocieri ce s-ar putea face aproape în orice localitate din România.
În orice comună putem găsi 10 fermieri care au în gospodărie maxim 5 vaci cu lapte. Se întâlnesc și decid să se asocieze și să creeze un grup de producători pentru producția de lapte. Presupunem că cei 10 fermieri ar administra în prealabil fiecare în jur de 10 ha teren arabil.
Până a fi asociați, putem presupune fără analize prea aprofundate, ce probleme ar avea fiecare. În primul rând, o suprafață de doar 10 ha nu justifică un parc de utilaje, în al doilea rând, producția de lapte se valorifică greu și la prețuri mici. Posibilitățile de dezvoltare pentru fiecare sunt limitate.
Asociindu-se, viitoarea cooperativă va administra o suprafață de cca 100 ha și un număr de până la 50 vaci. Cooperativa poate parcurge următorii pași:
1. Achiziția de utilaje agricole performante pentru suprafața de 100 ha. Practic, se justifică o gamă completă, care să includă utilaje de pregătirea terenului, a solului, de întreținere, fertilizare, recoltare(inclusiv combină de recoltat cereale).Pentru asta se vor angaja 2-3 persoane iar fermierii se pot ocupa de alte activități, mult mai importante.
2. Dotarea cooperativei cu depozite pentru cereale(silozuri), floarea soarelui, furaje. Aceste depozite nu se justifică pentru fiecare fermă în parte, dar se justifică foarte bine pentru cooperativă.
3. Achiziția și punerea în funcțiune a unui utilaj pentru producția de nutrețuri combinate. Această achiziție se justifică foarte bine pentru un număr de 50 vaci(plus tineret).
4. Achiziția de mijloace de transport pentru cereale, furaje, gunoi de grajd etc.
5. Ameliorarea bazei genetice prin achiziția de tauri de rasă. În trei ani se poate face ameliorarea genetică a vacilor de reproducție ceea ce va determina o creștere a randamentului.
6. Înființarea unei unități de prelucrare a laptelui, la nivel de cooperativă. La 50 de vaci cu lapte, presupunând o producție medie de 20 litri/zi, înseamnă 1000 litri lapte/zi. La nivel de cooperativă se poate înființa o astfel de unitate, cu respectarea tuturor standardelor.
7. Înființarea unui compartiment de marketing care să se ocupe cu promovarea produselor și vânzarea, folosind cele mai avantajoase canale.

Personal, cred că o astfel de asociere conferă multe avantaje, este mult mai viabilă și mai de viitor. Se elimină mult riscul financiar, lipsa de pregătire profesională, lipsa de experiență a unor fermieri etc. Trebuie doar depășite câteva prejudecăți. Și mai spun ceva: majoritatea pașilor de mai sus se pot face cu finanțare nerambursabilă!
Așteptăm pe toți cei interesați în astfel de asocieri, să ne contacteze, să-i ajutăm la elaborarea documentațiilor, indiferent de domeniul în care activează. Asocierea e viitorul!
Consultant Ing. Ionel POPA – S.C. DUPLICOM GRUP S.R.L. (mobil: 0761130399, email: popa_ionel_68@yahoo.com)