Oameni și fapte la superlativ

Ionel Popa

Trăim vremuri tulburi în care constatăm în România situații greu de imaginat pentru secolul XXI. Odată cu deschiderea granițelor românii au putut migra pentru un trai mai bun oriunde și-au dorit. Și mulți au făcut-o astfel că peste 5 milioane de români trăiesc în afara țării. Impactul aceste migrații este deosebit de mare și de complex.Avem un impact la nivelul forței de muncă ce se resimte din ce în ce mai tare în economie. Avem un impact la nivelul finanțelor țării pentru că se constată dezechilibre în formarea fondurilor pentru asigurarea pensiilor, a finanțării sistemului de sănătate etc.Avem un impact deosebit de grav asupra familiei.Întâlnim multe familii monoparentale, o creștere puternică a ratei divorțurilor, mulți copii crescuți de bunici sau de alte rude. Actorul și activistul canadiano-american Michael J. Fox  spune că  “Familia nu este cel mai important lucru. Este totul.” 

Ca președinte al Asociației „SOLIDAR” am avut ocazia să constat trauma copiilor crescuți fără unul sau ambii părinți.Sunt dese situațiile în care frații sunt separați sau cresc împreună cu alți frați vitregi…. Bineînțeles, o situație aparte este cea a copiilor instituționalizați crescuți în orfelinate sau în sistemul asistentelor maternale. Instituțiile statului român care se ocupă cu astfel de cazuri sunt deseori depășite….. Ca asociație încercăm să compensăm neputința statului atrăgând sprijin din partea societății civile. Poate cineva se întreabă dacă e corect un astfel de demers. De ce să sprijinim statul care de multe ori risipește resurse? Noi zicem că există suficiente motive ca societatea civilă să se implice în sprijinirea copiilor aflați în nevoi. În primul rând copiii reprezintă viitorul. Un citat de-al lui Pitagora ne spune: „Nu bruftui şi nici nu dispreţui omul simplu. Toiagul lui Brutus ascundea sub scoarţa aspră o nuia de aur!”. În al doilea rând, ajutând un copil putem obține un adult care să se descurce singur…și nu unul dependent de stat.Și nu în ultimul rând, construim solidaritate de care cu toții avem nevoie mai devreme sau mai târziu. 

În aceste vremuri constatăm o clasă socială care își sporește averea.Constatăm o creștere a decalajului dintre clasele sociale. Vedem un segment mic ca număr ce dispune de mult mai mult decât le-ar trebui,norocoși ai soartei sau cu talent deosebit în a face avere.Mai vedem un segment mult mai vast de populație trăind în sărăcie.Segmentul ăla mic îl vedem în centrul atenției pe ecranele televizoarelor. Membrii săi sunt angrenați în lupta pentru putere, în războaie economice, în lupte grele în justiție etc. Lăcomia, ciocoismul, egoismul îi face din ce în ce mai inumani….

Mai sunt și excepții și atunci când descoperim astfel de oameni ni se încarcă sufletul de speranță și de bucurie.

Iată o astfel de poveste frumoasă și reală!

Acum circa trei săptămâni am aflat de un caz social în localitatea Hordilești, comuna Cozmești, județul Vaslui. Trei copii sunt crescuți de o mătușă de-a lor. Este vorba despre Timofte Elena, copiii fiind Alina(clasa a VIII-a), Cristian(clasa a V-a) și Ion care are 16 ani și nu mai frecventează școala.Părinții sunt despărțiți, recăsătoriți astfel că mai au și alți frați care trăiesc numai Dumnezeu știe cum. Cei trei sunt cumva norocoși pentru că mătușa lor, alminteri o femeie slăbuță, bolnavă de astm, are un suflet mare și și-a asumat rolul de mamă. Locuiesc într-o căsuță modestă într-un cătun cu 9 case din comuna Cozmești, județul Vaslui. Alina și Cristi merg zilnic la școala din localitatea Oșești și fapt îmbucurător,le place cartea! Ne-am deplasat la ei și Alina cu Cristi ne-a atras de la prima întâlnire! Atunci le-am dus bunuri pe care le aveam în stoc. Am stabilit să mai mergem o dată.Mătușa Elena ne-a zis că stresul mare e legat de asigurarea hranei(venitul ei extrem de modest abia de-i ajunge pentru procurarea spray-urilor pentru astm) și asigurarea lemnului pentru încălzit.Ne rugam să apară o minune pentru ei. Stabilisem să mergem într-o zi de duminică.Din debaraua noastră pregătisem să le ducem dulcețuri și zacuscă.Vineri ne-a sunat un domn deosebit de protocolar:

-Bună ziua. Mă numesc Botezatu Vasile, sunt venit pentru câteva zile în țară și vreau să mă ajutați să găsesc o familie care are nevoie de ajutor.

Gândul ni s-a dus la Alina și Cristian astfel că am stabilit să ne întâlnim și să mergem împreună. Aveam să aflăm că d-ul Botezatu e plecat de peste 15 ani din țară, trăiește la Londra unde administrează o firmă.Într-o primă fază a cumpărat alimente și dulciuri în cantitate consistentă.Și d-lui a fost impresionat de cei doi copii. Pe loc s-a decis să plătească costul lemnelor astfel că am mers la pădurarul din zonă și am rezolvat acest lucru. În acest moment transportul cu lemne a fost efectuat.Apoi a stabilit cu familia o zi când a venit și i-a luat la Vaslui producându-le o adevărată minune!I-a îmbrăcat, i-a încălțat, le-a luat un aragaz, televizor cu plasmă, mașină de tocat carne, tacâmuri de bucătărie etc. Și i-a dus la restaurant oferindu-le un prânz pe care îl vor ține minte mult timp!

Astăzi noi le-am dus un calculator oferit de familia Miron Nicolae din Vaslui. Cu această ocazie am cules și câteva impresii despre minunile din ultima perioadă!

Sunt copii foarte buni,cu vise și scopuri….Doar că trebuie ajutați!

Nouă ni s-a încărcat sufletul de bucurie că am putut întâlni un OM de o calitate extraordinară, un exemplu pentru noi toți!

Dumnezeu să-i dea sănătate, multe bucurii lui și întregii familii, pe măsura sufletului său!

„Când eram tânăr, admiram oamenii inteligenţi. Acum, când sunt în vârstă, admir oamenii buni.” Abraham Joshua Heschel  


S-o ajutăm pe Bia!

Ionel Popa – președintele Asociației „SOLIDAR”

Dragi prieteni, recunoaștem că reputația noastră nu s-a construit pe cazuri medicale. Am intervenit prin organizarea de acțiuni de colectare fonduri însă doar în câteva situații. Asta nu pentru că nu empatizăm cu astfel de cazuri, din contră! Considerăm o mare responsabilitate să-ți asumi un rol într-un asemenea caz când e vorba de viața unui om! Recunoaștem că nu avem suficientă experiență în domeniu medical pentru a consilia astfel de cazuri. Poate în viitor vom acorda o mai mare atenție și ne vom implica mai mult. Am ajuns să ne aplecăm asupra cazului fetiței din localitatea Ruși, comuna Puiești, județul Vaslui, e vorba de Beatrice Ștefania Dumbravă(cunoscută ca Bia pe rețelele de socializare: https://www.facebook.com/Salvati-o-pe-Bia-378728859396789/) pentru că o familie a decis să ajute prin intermediul nostru. E o familie deosebită de o înaltă ținută morală, care înțelegând prin ce trece familia fetiței a decis să ajute. Așa am ajuns ieri la Ruși, un cătun amplasat între Colinele Tutovei, unde găinile încă se mai joacă vara în colbul din drum. Localitatea este oarecum izolată de oraș(32 km până la Bârlad, cel mai apropiat oraș). Terenurile din jur nu sunt prea bune pentru agricultură astfel că mare parte din populație este afectată de sărăcie. Mulți locuitori sunt plecați peste hotare ceea ce complică de multe ori problematica socială a localității. Aici s-a născut Beatrice și problematica socială avea să-i afecteze viața încă de mică. La 1 an și ceva rămâne fără mamă care s-a despărțit de tată, acesta fiind plecat la muncă în Spania.Crescută de bunică(Doamne, ce statui merită bunicile care își cresc nepoții!!! Și sunt așa de multe la noi!), iată că la 7 ani este diagnosticată cu o maladie foarte gravă-Sindromul Hodgkin, o forma de cancer foarte gravă. Diagnosticul este pus la începutul anului 2018 la Iași și de atunci începe calvarul bunicii și bineînțeles al lui Beatrice.

  Cazul ei capătă notorietate cu ajutorul presei. Între timp, cu ajutorul unor oameni  cu suflet mare, fetița a ajuns la o clinică din Turcia care îi dă șanse de salvare dacă urmează un anumit plan de tratamente. Acestea costă bani la care se mai adaugă și costuri de deplasare…..Având în vedere evoluția bolii, viața fetiței ține de ducerea la capăt al tratamentului.acelui plan de tratamente stabilit de medicul ei curant din Turcia Pentru asta e nevoie însă de sprijinul nostru, al tuturor să susținem atât cât putem costurile.

Revenind la ziua de ieri,pentru a identifica locația fetiței, am ținut legătura prin telefon cu mătușa fetiței(poate că povara e prea mare pentru această tânără firavă de 21 de ani care se dedică total  nepoatei). Mi-a ieșit înainte fiindcă mă rătăcisem pe ulițele satului. I-am sesizat cearcănele care contrastează cu vârsta ei și trupul firav. De altfel, cearcăne și lacrimi am sesizat și la bunica fetiței. Am identificat rapid pe Bia înconjurată de prietenii din sat. Toți mă priveau cu o sobrietate apăsătoare….Fetița zâmbea…… Doamne, fă ceva să menții zâmbetul acestei fetițe!

Am încercat o glumă pentru a mă împrieteni cu Bia…. Dulciuri nu-i pot da ceea ce mi-ar fi fost ușor. I-am spus că m-a trimis Moș Crăciun să o întreb ce și-ar dori să-i aducă. Aparent totul e în regulă și totuși, boala evoluează necruțător!

Noi am decis să ne implicăm și vă invităm pe toți cei care empatizați cu acest caz să faceți un pas în față donând orice sumă astfel încât fetița să urmeze tratamentele.

Conturi donatii:

RO02BACX0000001846427000 in lei

RO45BACX0000001846427002 in euro deschis la UniCredit Bank deschise pe numele Anghel Ana-Maria (matusa 0755/402940)

Pay pal: luana_ianuarie16@yahoo.com

În plus, Asociația „SOLIDAR” oferă sprijin firmelor care doresc să facă donații pe bază de contract de sponsorizare sau de donație. Totodată, dacă sunt persoane fizice care doresc să ajute prin intermediul nostru, punem la dispoziție contul:

IBAN: RO84BTRLRONCRT0225705505 în lei,

sau

IBAN: RO45BTRLEURCRT0225705501 în euro

deschise la Banca Transilvania, Sucursala Vaslui, CIF 32379418, Cod SWIFT BTRLRO22                                                                                                                       

Se va preciza: Pentru Bia

„Bunătatea este puntea de legătură dintre sufletul tău şi Dumnezeu.” Teodor Dume