Satul românesc omagiat la Gugești, jud. Vaslui

Ionel Popa

Astăzi, 10.11.2019 în localitatea Gugești, comuna Boțești, județul Vaslui, s-au derulat mai multe acțiuni în organizarea Parohiei Gugești, Episcopia Hușilor, Primăria Boțești și Școala „Alexandru Obreja” din Gugești. Manifestările s-au desfășurat ca urmare a Hotărârii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române privind decla­rarea anului 2019 ca „Anul omagial al satului româ­nesc (al preoţilor, în­vă­ţă­torilor şi primarilor gospodari).

Primul moment important s-a derulat la Biserica Sfântul Nicolae din Gugești acolo unde un sobor de 7(șapte) preoți și enoriașii din sat au participat la Slujba Liturgică. La finalul slujbei s-au înmânat plachete omagiale câtorva personalități locale din rândul preoților, a cadrelor didactice și  nu în ultimul rând, primarului localității.

Al doilea moment important a fost un Simpozion dedicat satului românesc derulat la Căminul Cultural din Gugești, la care au susținut prelegeri:

-D-na dr.Anca-Beatrice Todireanu, președinta Asociației România Culturală, cu legături de rudenie în localitatea Gugești,  care a susținut un material despre bisericile și unitățile de cult desființate de regimul comunist în perioada 1977-1987. Precizez că d-na dr.Anca-Beatrice Todireanu a pregătit și o expoziție de panouri fotografice denumită generic Biserici demolate – Un deceniu întunecat 1977-1987. 

Cărți publicate ca autor sau coordonator: „Mănăstirea Văcărești – Un sfert de veac de la martiriul unui monument bucureștean”, „România lui Iosif Berman”, „Civilizația epocii brâncovenești”. 

-D-nul academician Constantin Toma, fiul al satului Gugești, personalitate marcantă a științei românești, botanist-morfolog. Dumnealui a evocat cu nostalgie anii petrecuți în satul Gugești, evoluția localității, legăturile pe care le-a stabilit cu sătenii. Precizez că d-ul academician a publicat ca autor sau coautor 31 de cărți, numeroase cursuri, manuale, articole originale în România și străinătate, recenzii etc.Este Membru corespondent al Academiei Române (din 1991).Din anul 2012 este Membru titular al Academiei Române, secția de Științe Biologice.Este Membru titular al Academiei de Ecologie a Republicii Moldova (din 1999) și  Membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova (din 2011). 

D-ul academician Constantin Toma este cetățean de onoare al comunei Boțești, județul Vaslui.

-D-nul prof.univ.dr.emerit Petru Ioan de la Universitatea „Al.I.Cuza” Iași, Facultatea de Filosofie și Științe Social – Politice. Filosof remarcabil, logician și semiotician, în mod deosebit, cărturar și pedagog de aleasă ținută intelectuală, magistru neîntrecut în arta vorbirii şi a scrierii, profesorul emerit Petru Ioan se află în galeria marilor oameni de cultură. 

Prof.univ.dr.Petru Ioan s-a născut pe 26 aprilie 1947, în municipiul Huşi, vechi centru episcopal al Moldovei. A urmat clasele școlii primare și secundare în urbea natală, absolvind ca șef de promoție liceul centenar „Cuza Vodă”, în vara anului 1965. Pe intervalul 1965 – 1970 a frecventat cursurile secției de Filosofie din cadrul Facultății de Istorie – Filosofie a Universității „Al. I. Cuza” Iași, pe care le-a absolvit tot ca șef de promoție, fiind angajat ca asistent la catedra de Logică și Istoria Filosofiei din pomenita instituție. 

D-ul Prof.univ.dr.Petru Ioan a evocat 8(opt) personalități cu rădăcini în comuna Boțești(din care 4 chiar din Gugești).Informații detaliate despre cele 8 personalități dar și despre alte personalități din spațiul hușean sunt cuprinse în lucrarea publicată de domnia sa în anul 2019 la Editura „Ștefan Lupașcu” din Iași, ce are ca titlu  „Școala literară de la Huși” . 

Simpozionul a fost deosebit de animat, organizatorii meritând toate felicitările. În primul rând părintele Dragoș Trofin, preotul paroh și inițiatorul manifestărilor, d-ul Adrian Pantea – primarul comunei Boțești, alte persoane care și-au adus aportul la buna desfășurare.

Consider că astfel de manifestări ar trebui extinse și în alte localități. Pe de o parte pentru că satul românesc traversează o criză care trebuie stopată și astfel de acțiuni pot aduce o contribuție. Pe de altă parte, cu ajutorul unor astfel de manifestări se pot promova personalități care să se constituie în modele pentru generațiile tinere.

Nu sta la mila nimănui!

Ionel Popa

Dacă este sărăcie pe la noi, apoi să știți că uneori o merităm! Una dintre cauzele importante este că săracul stă la mila Domnului. Păi la câte suflete sunt pe pământ, când să mai aibă grijă și Dumnezeu de toți? Oare tu, naivule nu gândești că s-ar putea să te piardă din vedere? Oare nu vezi că sunt în jur oameni năpăstuiți, cu diverse handicapuri, cu diverse lovituri neprevăzute, oare nu vezi că în lume se petrec grozăvii pe care nici Dumnezeu nu le poate opri? Cum să te lași la mila Domnului? De altfel, un proverb rusesc spune: „Te rogi tu la Dumnezeu, dar pune și mâna pe coarnele plugului. ”

Însă mai avem o cauză care e și mai naivă: să stai la mila statului! Guverne care mai de care se laudă cu ajutoarele date la cei săraci de parcă asta i-ar ajuta întradevăr pe…săraci! În această perioadă antreprenorii se confruntă cu o gravă criză a forței de muncă. Se îndreaptă cu oferte de locuri de muncă spre asistații social și aceștia nu vor nici în ruptul capului să se angajeze! Cum să piardă ei ajutorul social? Ar veni la muncă doar la negru….. Ne dăm seama cu ce chef și cu ce responsabilitate dacă nu semnează un contract de muncă. Ei vin la muncă(cei care vin) cu frâna de mână trasă, antreprenorii nu se pot baza pe forța de muncă în derularea contractelor semnate, apar întârzieri, rezilieri etc. Toți avem de pierdut…..Dacă ești într-o astfel de postură și ai puțină înțelepciune află că ajutoarele sunt doar pentru a te momi să le dai votul. Dacă ești și mai înțelept, ia taurul de coarne și fă-te independent de acele ajutoare!  Ajutoarele te împiedică să te antrenezi într-o muncă, să capeți îndemânare, să pui în valoare talentele pe care cu siguranță le ai, atâtea câte sunt ele. Vorba lui Muhammad Ali: „Dacă s-a făcut penicilina din pâine mucegăită, cu siguranţă şi din tine se poate face ceva.” Dar săracul ce face? Ia de bune ce spune politicianul. Și politicianul ce spune? De exemplu, în preajma campaniilor electorale, deodată mărește salariile bugetarilor, pensiile și alocațiile. Aparent, lucrurile par grozave! Însă peste doar câteva luni, va crește inflația. Logic, dacă gândești.  Și ceea ce ai primit în plus nu mai valorează nimic. Ba din contră, inflația vine și cu alte influențe negative.  Prietene, înțelege că politicienii nu acționează cu mila, doar cu interesul! Păi dacă ar acționa cu milă, județele rămase în urmă fiind cuprinse de sărăcie ar trebui să atragă mila politicienilor și aici ar trebui să se îndrepte preponderent fonduri pentru infrastructură, investiții etc. Se întâmplă asta? Nici vorbă! Chiar de-am votat cu vârf și îndesat anumite partide, nu le-a crescut mila! Doar sărăcia a crescut!

Așadar îndemnul meu este să ne concentrăm pe singura sursă sigură de venit: propriul potențial! Să-l punem în valoare cât mai inteligent și cât mai atent. În felul acesta vom avea și libertatea de a da votul cui credem că chiar merită, nu celor de la care așteptăm milă când de fapt, ei își văd doar de propriile interese. Ba mai mult, acum ne solicită ei mila fiindcă au intrat în diverse încurcături pe când furau pe nesăturate și acum trebuie să dea socoteală la DNA sau alte instituții.

Știu că încrederea ta e la pământ. E logic. Ai început să crezi doar în milă și nu în propriul potențial și acum ești la pământ.  Nu e ușor să te ridici, dar trebuie să te ridici.  Iată un citat de la sufiști: „Aș vrea să-ți arăt când ești singur sau în întuneric, lumina uimitoare a propriei ființe.” Poate te ajută. Dacă nu, caută orice alt citat, orice altă metodă de a ieși din zona de a fi la mila cuiva!

Așa să-ți ajute Dumnezeu!

 

A fi bun român înseamnă a fi solidar

Ionel POPA

„Măreţia unui popor constă în gradul de solidaritate dintre oameni, în aplicarea principiului decenţei în lupta pentru supravieţuire şi în disponibilitatea de a investi în tezaurul spiritual, care nu se degradează în timp.” Elena Stan

Să abordezi o astfel de temă, ar putea la prima vedere să te ducă cu gândul că-i vorba de naţionalism. Însă eu voi încerca să evit a da o tentă naţionalistă deoarece înainte de a fi român, suntem oameni. Iar în contextul actual în care românii sunt răspândiţi prin întreaga lume în timp ce în România sălăşluiesc şi persoane din diverse ţări ale lumii, veniţi cu diverse interese, o abordare naţionalistă e prea puţin.

Cum putem categorisi ca români elemente de genul acelor indivizi care au profitat de faptul că Florin Cristian Popescu se afla între viaţă şi moarte şi au intrat în casa acestuia, să-i fure toate bunurile? Reamintim că Florin Cristian Popescu a fost bodyguardul clubului Colectiv. A fost pentru că între timp a decedat. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Ce putem spune despre familia Colţeu din judeţul Arad care scoate afară din casă în preajma iernii bătrâni, chipurile pentru că satul Nadăş vechi de sute de ani, le-ar aparţine? Ce fel de români au fost cei ce „au ajutat” familia Colţeu să devină stăpâna satului(autoritatea locală, judecători, avocaţi, poliţişti etc)? Familia Colţeu o fi citit romanul „Tănase Scatiu” a lui Duiuliu Zamfirescu? Nu-şi dau seama că răbdarea poate avea o limită? Autorităţile centrale cum de nu intervin în ajutorul sătenilor? Cum se poate ca aceşti oameni să ajungă în stradă? Ăsta a fost scopul Revoluţiei din decembrie 1989?

Haideţi să vedem şi câteva exemple pozitive, ca să nu se înţeleagă că sunt părtinitor. Aţi auzit de omul de afaceri Emil Părău care a cumpărat satul natal părăsit, casă cu casă pentru a-l reabilita şi a-l pune la dispoziţia turiştilor? E vorba de satul Roşia situat în Munţii Apuseni la limita judeţelor Hunedoara şi Alba.

Dar ce putem spune despre cei doi eroi de la Colectiv, Claudiu Petre şi Adrian Rugină, care s-au sacrificat pentru a salva semenii rămaşi în Club în timpul devastatorului incendiu?

Dacă discutăm despre administraţia locală, să exemplificăm comuna Peştera din judeţul Constanţa care reuşeşte să ridice nivelul de trai mult peste media europeană, luând decizia de a face administraţie şi mult mai puţină politică! Chiar şi în judeţul Vaslui putem da un astfel de exemplu, comuna Pădureni. Cine ajunge acolo nu crede că se află în cel mai sărac judeţ al ţării.La polul opus vedem edilul capitalei Sorin Oprescu, ce făcuse din şpagă, obicei zilnic.

Dacă aruncăm o privire asupra sistemului sanitar, vedem un medic cu numele de Raed Arafat ce uimeşte prin devotament şi care pune la punct un sistem numit SMURD cu ajutorul căruia multe vieţi omeneşti sunt salvate de la pieire. La polul opus sunt medicii ce nu operează dacă nu primesc şpagă. Nu ne mai legăm de medicii ce primesc şpagă, numărul lor e prea mare. Însă unii sunt de-a dreptul lacomi!

Şi-n Biserică putem da exemple pozitive aşa cum este preotul de la Valea Plopului si Valea Screzii, părintele Nicolae Tănase care se ocupă de peste 300 copii abandonaţi. Sunt multe exemple de acest tip în sânul Bisericii, dar am văzut şi preoţi ce nu înmormântează fără plata taxei(o taxă care ar trebui să fie benevolă). Înţeleg că serviciile sunt servicii şi poate că-i bine să se plătească. Dar dacă nu pot? Oare n-ar trebui ca preotul să arate milostenie mai ales că milostenia ţine de tradiţia creştină?

Am putea face multe astfel de comparaţii. Ceea ce este comun la toţi cei nominalizaţi ca exemple pozitive este spiritul de solidaritate. Acest spirit înnobilează omul şi nu ştiu unde ar ajunge omenirea dacă nu ar exista astfel de exemple.

Revenind la tema articolului, a fi bun român poate ar însemna şi să fim mai solidari. Să lăsăm egoismul, avariţia la o parte şi să ne îndreptăm atenţia şi spre cei de lângă noi. Niciodată nu putem şti când fiecare din noi am putea ajunge în situaţia de a avea nevoie de cineva sau de ceva. Şi bunătatea, milostenia este contagioasă. Tradiţia creştină spune că milostiv este cel ce miluieşte pe aproapele din cele ce le-a primit el de la Dumnezeu, fie bani, fie bunuri, alimente, fie tărie, fie cuvânt spre folos, fie rugăciune, fie putere de a mângâia pe cel ce are lipsă de ea, socotindu-se că e datornic.

Fiecare din noi putem contribui la răspândirea spiritului de solidaritate. Ce-ar fi dacă fiecare dintre noi, fie în administraţie, fie în spitale, fie în politică, fie la firmă, fie ca simpli cetăţeni oriunde ne-am desfăşura activitatea, am manifesta empatie cu cei din jur, puţină înţelegere, o vorbă bună, o mână întinsă…..Pentru aceasta nu e nevoie neapărat de bani, de cele mai multe ori e vorba doar de bunăvoinţă! Şi dacă există surplus, fie material sau bănesc, poate fi de real ajutor. Vedem acum că români de-ai noştri, victime ale incendiului de la Colectiv, au nevoie de sprijinul nostru. Români din alte ţări s-au implicat în tranferul celor grav răniţi la spitale din Europa. Aceştia au nevoie de sprijin în bani pentru a putea fi însoţiţi de familie.

Iată un astfel de mesaj postat de o doamnă pe care o cunosc şi care s-a implicat în transferul a 5 victime către spitale din Germania şi Austria:

“Dragi prieteni răspândiți prin lume,
Tragedia de la Colectiv nu s-a terminat. E atâta durere acolo, si fiecare dintre noi poate face cât de puțin pentru acești copii. Nu am văzut in 20 de ani de cariera medicală atâta suferința.
Avem 4 pacienți romani in Germania si unul la Viena, mulți in București.
Va rog donați cât de puțin:
Conturi:
Parohia ortodoxa Darmstadt
IBAN: DE37508700240013625900
BIC: DEUTDEDB508
Mențiunea : Collectiv
Sau
Dr.Ileana Vogel
IBAN: DE600501010007852275
BIC: SOLADEST600

Pentru cei din Germania, orice donație pana la 100 de Euro se deduce de la impozit fără dovada suplimentară.”

Cei ce pot ajuta sunt rugaţi să o facă. Chiar şi redistribuirea mesajului se încadrează în spiritul de solidaritate. Să arătăm că suntem buni români!

Schimbarea începe cu noi!

Ionel POPA

„Democraţia este puterea poporului bine informat.” Alexis de Tocqueville

Accidentul de la Clubul “Colectiv” în care tineri nevinovaţi şi-au pierdut viaţa, a avut darul de a trezi societatea civilă. Personal deseori îmi puneam întrebarea: Ce-ar trebui să se întâmple ca societatea civilă şi în special tineretul să se trezească? Am obervat cu toţii cum tineretul nostru părea fără speranţă, fără vlagă, lunecat într-un comod dezinteres. Participarea la vot înregistra procentele cele mai scăzute în rândul tineretului, cu toate că tineretul trebuie să fie cel mai interesat de viitor pentru că ei sunt viitorul. Cât despre interesul faţă de biserică, faţă de învăţătura creştină, de asemeni, la nivel scăzut. Şi interesul faţă de carte scade dramatic pe măsură ce diplomele nu mai garantează nimic. Tineretul simte că e greu să găseşti un loc de muncă. Cu toată energia lor normală vârstei, cei mai mulţi şomeri sunt din rândul tineretului.

Deodată se petrece o nenorocire la Clubul “Colectiv”, îşi pierd viaţa 32 persoane(măcar de n-ar mai creşte acest număr), peste 150 persoane se zbat între viaţă şi moarte şi tineretul se trezeşte! Iese în piaţă şi începe să conştientizeze că reprezintă o forţă, că are dreptul la alte condiţii de viaţă. Pe fondul de revoltă, politicienii intră în panică. Simţindu-se cu musca pe căciulă, clasa politică face pasul înapoi. Asta înseamnă că s-a întins coarda prea tare. Alături de tineri se ataşează multe persoane nemulţumite de sistem! Aparent tot ce se întâmplă în aceste zile este perfect justificabil. Dar noi ştim un lucru: “O revoluţie e întotdeauna începută de naivi, continuată de intriganţi şi exploatată de escroci.” Citatul aparţine lui Paul Bourget. Vedem câte curente au apărut în Piaţa Universităţii! Câtă supărare că Johhanis nu i-a chemat pe toţi la Cotroceni!

Şi poate că mulţi au dreptate! Pornind de la ipoteza că Johhanis e de bună credinţă, faptul că a chemat doar 20 persoane mi se pare rezonabil. De fapt, lucrurile solicitate de popor sunt cunoscute. Toate sunt cunoscute. Cei ce vroiau să meargă la Cotroceni cred că Johhanis nu ştie care sunt cerinţele? Unii vor doar să se bage în seamă sau alţii îi împing în faţă, reprezentând diverse interese. Johhanis ştie care sunt problemele,politicienii toţi ştiu, doar că aplicarea lor presupune renunţarea la privilegii şi aici apar probleme. E greu să renunţi voluntar de la anumite privilegii cu care te-ai obişnuit. Am văzut ce supărare pe capul d-nei senator Cristiana-Irina ANGHEL când Ponta şi-a dat demisia! Şi atunci e nevoie de presiune.  Johhanis poate să-şi ducă la capăt ideile folosindu-se de societatea civilă ceea ce e şi legal. Cu ajutorul societăţii civile poate pune presiune pe partide. Cu o condiţie: să fie de bună credinţă! Falsă trimiterea la constituţie din partea fostului preşedinte, Băsescu. Politicienii fac apel la Constituţie pentru că le este favorabilă. Ei şi-au făcut Constituţia după chipul şi asemănarea lor. Legile, multe din ele, sunt făcute doar pentru ei. Regulamentele sunt doar pentru ei. Am văzut că acel referendum prin care s-a votat în procent covârşitor diminuarea numărului de parlamentari nu s-a pus niciodată în aplicare. Cum să pună în aplicare ceva ce nu-i favorizează! De asemeni, imunitatea parlamentară! Dar politicienii uită un lucru: Politica se face pentru a se conduce o ţară şi a se asigura prosperitate  la popor. Majoritatea politicienilor cred că rostul politicii este ca partidul din care fac parte să rămână la putere că astfel privilegiile lor le sunt asigurate. E o mare eroare!

Spuneam acum ceva timp că lăcomia politicienilor se va răsfrânge împotriva lor! Aşa e de când lumea! Au plătit toţi cei ce au ignorat acest aspect, uneori politicieni cu rezultate remarcabile. Ai noştri deja se considerau stăpâni absoluţi pe zonele lor de influenţă. Limbajul îi trăda deseori(Ex. “mie să-mi plăteşti impozitele”-Ponta). Comportamentul, de asemeni. Exemplu acestor zile e cel a lui Oprea care folosea coloană ori de câte ori ieşea în oraş. Puterea li se urcase la cap.  Şi totuşi, la ce ne-am putea aştepta? Personal cred că multe vor depinde de Johhanis. România poate demara o perioadă în care principiile democraţiei să fie respectate mai bine, o perioadă în care să recuperăm cu adevărat din decalaje, o perioadă în care să folosim mult mai eficient şi mai spornic fondurile europene. Şi e la mâna lui Johhanis, mai ales dacă îşi va face obiceiul de  a sta mai aproape de societatea civilă. După cum se poate ajunge şi la anarhie dacă se va încerca favorizarea anumitor partide.

În încheiere, trebuie să fac şi o precizare foarte importantă. Schimbările vor avea loc dacă noi toţi, întregul popor va încerca nişte schimbări. Fiecare ar trebui să ne uităm în oglindă şi să vedem dacă suntem ok. Nu poate exista mită decât dacă unul cere şi altul(cine oare?) dă! Fiecare cetăţean al acestei ţări poate încerca o resetare! Politicianul să coboare mult mai mult spre popor, administraţia locală să înţeleagă că sunt în serviciul poporului, biserica să facă efortul de a-şi atrage tineretul ceea ce nu va fi uşor,dar s-ar merita(a se vedea că şi alte culte fac eforturi în acest sens-Papa Francisc promovează muzica rock!). Instituţiile ministerului de interne să acţioneze cu mai multă responsabilitate(Pompieri, ISU, Poliţie, Jandarmerie etc). La fel agenţiile ce asigură respectarea normelor legislative(Mediu, Direcţia de Sănătate Publică, Direcţia Sanitar-Veterinară şi Igiena Alimentaţiei, ITM etc). Asta nu înseamnă aplicarea de amenzi cu nemiluita! Dacă doar asta se înţelege atunci nu facem nimic! Ar trebui ajutaţi agenţii economici să intre în legalitate! Antreprenorii, mai ales cei începători, nu cunosc întreaga legislaţie. Dacă le dăm amenzi de la prima vizită i-am pierdut definitiv! Ei trebuie îndrumaţi să intre în legalitate şi asta necesită responsabilitate de ambele părţi.România este o ţară emergentă. Are un potenţial imens şi nepus în valoare. E firesc să se demareze tot felul de afaceri. Legislaţia, oricare ar fi ea, e greu de ştiut de la început. Dar o administraţie responsabilă intervine şi intervine la timp şi eficient cu gîndul că totuşi, ţara are nevoie de firme! Să gândim un pic: cui foloseşte un tânăr cu pregătire profesională bună să ajungă la închisoare în anumite cazuri? Nu ar fi mai bine să-l ajutăm la timp să se menţină şi să creeze prosperitate? Asta nu înseamnă să nu combatem ilegalităţile! Să le combatem, dar cu discernământ!

Doar aşa putem face ca moartea tinerilor de la Clubul “Colectiv” să capete alte valenţe, să reprezinte duşul rece pentru noi toţi că aşa nu se mai poate!

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Să nu denigrăm biserica!

Ionel POPA

„Opiu pentru popoare? Cu siguranţă, sfârşitul civilizaţiei va fi atunci când religia va înceta să mai fie opiu pentru popoare şi opiul însuşi va deveni religie!” Gavriil Stiharul

Recunosc, nu merg regulat la biserică. Nici măcar la sărbători, nu reuşesc întotdeauna să ajung. Asta nu înseamnă că nu respect Biserica Ortodoxă Română. Observ cum de-o bucată de vreme mulţi se năpustesc asupra bisericii scoţând-o vinovată de câte-n lună şi-n stele! Pe cei tineri îi mai înţeleg fiindcă poate că nu cunosc suficientă istorie sau nu au încă suficientă experienţă de viaţă. Dar sunt persoane adulte, unii din presă, isterizate împotriva bisericii! Poate că ar trebui să reflectăm un pic la ceea ce spunea Ţuţea: “O babă murdară pe picioare, care stă în fata icoanei Maicii Domnului în biserică, fată de un laureat al premiului Nobel ateu – baba e om, iar laureatul premiului Nobel e dihor. Iar ca ateu, ăsta moare asa, dihor.“  Şi o spunea Ţuţea, cel supranumit “Socrate al românilor”, cel ce fusese ateu o vreme, apoi experienţele de viaţă aducându-l la nivelul de filosof al religiei.

Oare am uitat de influenţa bisericii asupra culturii române? Dar unde au funcţionat primele şcoli româneşti? Oare nu pe lângă mânăstiri? De ce li se spun dascăli, învăţătorilor şi profesorilor noştri? Oare nu pentru că primii învăţători erau dascălii din biserici?

Facem comparaţii între biserici şi spitale de parcă ar avea vreo legătură una cu alta. În loc să luăm ca exemplu activitatea bisericii în domeniul investiţiilor, noi criticăm, judecăm şi batem pasul pe loc! Să nu uităm că cele mai importante spitale au aparţinut cândva bisericii.

În aceste vremuri de degringoladă provocată de prea multă libertate, societatea se degradează de la o zi la alta. Corupţia se dezvoltă şi tinde să acapareze politicul de la noi. Biserica ce face în acest timp? Cu calm, îşi face rolul multimilenar: întărirea credinţei creştin-ortodoxe! Se construiesc biserici? Păi ăsta e rolul bisericii! Poate nu ştiţi, dar fapta cea mai apreciată la un om al bisericii este cea de ctitor! Cu astfel de fapte iese în evidenţă la Judecata de Apoi! Ce credeţi că poporului îi venea bine când Ştefan cel Mare după fiecare luptă mai construia o biserică? Credeţi că era simplu într-o Moldovă mult mai neînsemnată economic în acele vremuri? Nu era deloc simplu. Însă toate ctitoriile lui Ştefan au avut un rol măreţ în istoria poporului nostru. Şi toate generaţiile de după, ne mândrim cu aceste ctitorii. Probabil şi generaţiile viitoare se vor mândri cu Catedrala Mântuirii Neamului. Ne mândrim noi cu Palatul Parlamentului, creaţia unui dictator, darămite cu o catedrală!Problema spitalelor nu trebuie legată de cea a bisericilor. Spitalele ţin de stat, de guvern! Ele au fost dar au rămas fără personal şi fără dotări! Asta din neglijenţa guvernanţilor. Biserica nu ţine de stat. Biserica s-a folosit de orice prilej pentru a-şi face menirea. S-a folosit de orice oportunitate, fie că se numeşte sponsorizare, donaţie sau fonduri publice(inclusiv europene). Ce-i rău în asta? Biserica are manageri buni în aceste vremuri. Poate că e mai multă seriozitate, deseori! Când merg la mânăstiri şi văd curăţenia de acolo, spaţiile verzi bine întreţinute, tradiţii păstrate cu grijă, mă simt foarte bine! Şi ştiu că nu e întâmplător. E muncă acolo. Ce să mai spunem că sunt multe sate în care singurul obiectiv turistic e ……biserica! Cum de nu vedem toate ăstea? Biserica îndeamnă la echilibru. E normal să facă asta! Biserica nu judecă. Preoţii nu au fost la Clubul “Colectiv” că nu au fost chemaţi. E corect ce spun ei. E libertate de opinie, de religie. Dacă nu sunt doriţi, nu se prezintă! Ce-i atâta isterie pe acest subiect? Nu sunt de acord cu ce spunea Becali de cazul de la acel club, despre satanism etc. Dar cred că putem recunoaşte: la un concert cu Pomohaci sigur nu lua foc clubul! Tineretul însă are alte atracţii. În spiritul toleranţei, acceptăm aceste atracţii. Totuşi, eu ca tată de copii proaspăt majori, am încercat să-i ţin departe de tot ce înseamnă extreme. Şi muzica Heavy metal are la bază uneori teme extreme. Totuşi, nu putem fi toţi romantici! Unii avem preferinţe mai sofisticate! Dar poate că şi nivelul de responsabilitate ar trebui să fie ceva mai ridicat.

Biserica invită la echilibru în judecăţi. De ce? Pentru că asta e dogma creştină, are la bază iertarea! Biserica asta propovăduieşte: iertarea, iubirea aproapelui etc. E falsă acuzaţia că biserica îndobitoceşte! Încercaţi să vă imaginaţi ce ar fi pe acest fond de evoluţie a societăţii dacă nu am avea biserica? Cine ar aduce un plus de educaţie în rândul populaţiei adulte din mediul rural? Unii spun că biserica manipulează. Eu zic doar că biserica influenţează! Orice preot îşi doreşte să ţină cât mai grămadă enoriaşii! Şi nu-i nimic rău în asta! Cei mai mulţi au şi coloană vertebrală! Amintiţi-vă de momentul Pungeşti! Cine era în fruntea maselor? Că uneori şi biserica greşeşte, poate fi adevărat! Slujitorii bisericii sunt şi ei oameni! Sigur pot greşi! Dar nu oricine îi poate judeca! Şi nici într-un caz judecătorul de serviciu, gen CTP ,  Radu Banciu şi mai sunt câţiva. Nu mai spun de Antena 3, acolo unde avem un moderator predicator de alt cult! Ăştia nu ştiu decât să critice.  Cred că un intelectual ca Andrei Pleşu ar putea emite nişte judecăţi la adresa bisericii.  Poate Neagu Djuvara. Dar nu orice persoană dornică de a ieşi în evidenţă. Biserica noastră este principala coloană vertebrală a poporului român. V-aţi gândit la asta? Suntem înconjuraţi de alte popoare. Am fost influenţaţi de alte popoare. Ceea ce a făcut să ne păstrăm unitatea este biserica. Ce fac unii semeni de-ai noştri? Împroaşcă în necunoştinţă de cauză sau din rea intenţie. Iartă-i Doamne că nu ştiu ce fac!

În încheiere am să vă dezvălui motivul pentru care eu am încredere în BOR. Am avut ocazia să fiu angajatul acestei instituţii pentru 3 luni.  Pe post de inginer silvic. Am cunoscut modul cum se iau deciziile în cadrul BOR-în consens unanim. Am aflat că între episcopi, arhiepiscopi, mitropoliţi şi patriarh nu există diferenţe la vot. Patriarhul este primul între egali. Dar la vot, fiecare are un vot.  La angajare am fost intervievat de arhiepiscopul de Iaşi, Calinic Botoşăneanul. Acest om a absolvit facultatea de teologie, de medicină şi de drept. Are doctorat în teologie şi filosofie. Mai multe informaţii despre activitatea acestui înalt prelat al BOR găsiţi pe site-ul: http://www.doxologia.ro/preasfintitul-calinic-botosaneanul-episcop-vicar-al-arhiepiscopiei-iasilor. Acest om are drept de vot. Nu poate decide greşit pentru mine! Şi sunt mulţi în Sinod cu pregătiri asemănătoare, dragi români! Aveţi încredere în BOR chiar şi atunci când lucrurile nu par la locul lor!

Gânduri dedicate pădurii

Ionel Popa

„Şi pădurile tind să se retragă spre muzee.”aforism de Vasile Ghica

Foto: Anton Bacea

Pădurea reprezintă cel mai important ecosistem al naturii și în semn de respect, înaintașii nostrii au stabilit ca în fiecare an să sărbătorim o lună a pădurii în intervalul de timp 15 martie-15 aprilie.Nu vreau să fac istoricul acestei sărbători, nici nu vreau să reiau toate rolurile pe care le îndeplinește pădurea pentru că vor fi prezentate în această perioadă pe îndelete.

Scopul acestui articol este de a pune punctul pe „i” în ceea ce privește pădurea pentru că am constatat cu toții cum pe fondul mesajelor demagogice dedicate pădurii, aceasta suferă tot mai mult de la an la an și efectul batjocurii la adresa pădurii se manifestă tot mai intens de la an la an.

Constatăm că fondul forestier a avut mult de suferit începând cu anul 1990. Aplicarea legilor fondului funciar poate că au făcut dreptate în ceea ce privește reîmproprietărirea celor afectați de regimul communist. Totuși, în această operațiune s-au făcut multe abuzuri, scoase la iveală de presa vremii. Micile proprietăți de pădure au căzut pradă hoților de lemne din imposibilitatea proprietarilor de a și le păzi. Fondul forestier de stat gestionat de Romsilva a suferit multe presiuni astfel că extragerile de material lemnos peste prevederile amenajementelor silvice au devenit des întâlnite. Și cele mai elocvente efecte sunt cele pe care le întâlnim aproape an de an în ultimul timp: inundațiile ce produc pagube aproape an de an, troienirile în sezonul rece care creează multe probleme și secetele pe timpul verii. Toți cei ce cunosc mecanismele pădurii știu că la baza producerii fenomenelor extreme din natură stau tăierile mari de pădure.

Dezechilibrele sunt însă mult mai mari dacă luăm în considerare și fauna din pădure. Habitatele mamiferelor mari s-au diminuat astfel că urșii își fac din ce în ce mai des apariția prin sate.

Se pune întrebarea de ce, chiar dacă se organizează an de an evenimente în Luna pădurii de conștientizare a rolului acesteia și a necesității gospodăririi durabile, efectele negative asupra pădurii cresc, defrișările continuă, sustragerile ilegale, de asemeni? Cum de România este singura țară europeană în care suprafața de pădure scade?

Nu e greu de răspuns dacă ținem seama de ceea ce vedem la televizor. Aceeași politicieni pe care îi vedem în campanii plantând puieți, îi vedem apoi la știri implicați în tot felul de afaceri ilegale, unele chiar cu retrocedări de pădure. Acțiunile care se fac sunt doar de ochii lumii, poate-poate se mai culege și vreun vot. Lipsește ceva și anume profunzimea mesajelor ce ar trebui transmise în campaniile dedicate Lunii pădurii.Multe astfel de acțiuni nu sunt decât regii ieftine cu scop propagandistic doar pentru a mai culege câteva voturi. Cum se explică acele acțiuni desfășurate la finele lunii aprilie sau chiar în luna mai când mesajul devine chiar periculos?

Protejarea pădurii împotriva fărădelegilor necesită multă conștiință civică. Și aceasta nu se formează așa ușor.

Practic, conștiința forestieră la un popor se formează dacă o serie de instituții acționează împreună în acest sens.Și o să le enumăr într-o ordine la care nu țin neapărat. Oricine poate să le ordoneze altfel.

În primul rând, școala ar trebui să aibă un rol primordial în inocularea conștiinței forestiere la tinerele vlăstare. Cadre didactice bine informate, ar trebui implicate direct în sensul educării tinerei generații pentru conștientizarea importanței pădurii.

În al doilea rând, politicul ar trebui să aibă în vedere atunci când se dau legi, să se asigure protecția pădurii. Cunoaștem acum efectul punerii în aplicare a legilor 18/1991 și a Legii 1/2000, mari suprafețe de pădure puse în posesie fiind defrișate. Nici la această data asigurarea pazei în fondul forestier privat nu e definitivată.

În al treilea rând, administrația silvică trebuie să aibă permanent în atenție ce mesaje transmit către populație, de fiecare dată când intră în contact cu aceasta(fie că e vorba de aprovizionarea cu lemn, fie la contactul cu forța de muncă manuală folosită în silvicultură etc) să facă un transfer de conștiință forestieră.

În al patrulea rând, biserica ar trebui să contribuie la educația poporului în sensul protejării pădurilor.

În al cincilea rând, justiția care trebuie să ajute ca sancțiunile ce se dau pentru fapte împotriva pădurii să-și facă efectul educativ.

În al șaselea rând, organele ministerului de interne, fie că-s polițiști, fie că-s jandarmi sau poate doar pompieri, ar trebui să contribuie mult la formarea conștiinței forestiere

În al șaptelea rând, instituțiile statului cu activitate de protejarea mediului, inclusiv al pădurii: agențiile de protecția mediului, garda de mediu sau inspectoratele de regim silvic.

Și mă opresc aici. În realitate însă, constatăm că școala e la pământ, având probleme grave de sistem, politicienii acționează doar în propriul interes, administrația silvică deseori apare în scandaluri de corupție(ca exemplu anchetele încă în derulare de la Cluj).Biserica fiind și ea proprietară de pădure, își dorește un regim silvic mai permisiv așa că nu se manifestă în sensul protejării pădurii, justiția nu-și face datoria, puține dosare de infracțiuni silvice fiind finalizate cu pedepsirea făptașilor pe motiv că efectul social e totuși mic. Referire la justiție, am putea adăuga implicarea directă în dosarele de retrocedări ilegale de pădure(apropo de magistrații tribunalului Covasna implicate în dosarul Hrebenciuc). Organele ministerului de interne au alte acțiuni în vedere, pădurea fiind puțin în atenția lor. În mediul rural, de fiecare dată când sunt tăieri ilegale în volum mai mare într-o localitate, o atentă cercetare ar scoate la iveală că sunt implicate și organe de poliție. Instituțiile de protecția mediului se ocupă în general de rezervațiile naturale.Pădurea mai puțin este în atenția lor. Altfel cum ne explicăm că Rezervația Hârboanca, din comuna Ștefan cel Mare, județul Vaslui, initial printre unicele două din țară ce conțineau toți hibrizii de stejar , în prezent greu se mai găsește câte un stejar, transformându-se într-o altfel de rezervație, cu alte specii, doar pentru a nu se diminua suprafața rezervațiilor la nivel de județ.

Așa stând lucrurile, de unde conștiință forestieră?

Dar iată ce spunea un înaintaș de-al nostru, o mare personalitate a silviculturii românești:

„Popoarele – remarca prof. Marin Drăcea – se judecă între ele și după respectul pe care îl au față de propriul lor pământ și, ca atare, față de pavăza cea mai sigură a acestuia – pădurea. Nu-și apără pădurea și pământul decât poporul ce se simte solidar cu propriul său viitor și vrea să trăiască”.

Aș mai adăuga că grija față de pădure este unul din cele mai bune indicatoare a nivelului de civilizație a unui stat, și care determină de fapt, și nivelul de trai.

Ce-ar fi dacă am înceta să ne mai batem joc de pădure și din contră, am demara acțiuni ample de împădurire a terenurilor degradate, aceste adevărate „pecingini” des întâlnite pe întreg teritoriul țării? Ce-ar fi dacă cele 1 milion de hectare de teren degradat de pe teritoriul României s-ar transforma în pădure? Ar crește suprafața fondului forestier cu două procente la nivel de țară și impactul va fi extraordinar! Adresez acest îndemn către toți factorii de decizie! Am putea noi să dăm dovadă de o astfel de înțelepciune?Spun asta pentru că noul PNDR finanțează astfel de investiții.