Despre implementarea proiectelor cu finanțare nerambursabilă

Ionel Popa, consultant

Zilnic găsim informații despre finanțări nerambursabile, atât în mass-media cât și pe internet. Populația activă este din ce în ce mai atrasă de astfel de oportunități. Totodată, instituțiile publice, ONG-urile și firmele private au preocupări mai mari sau mai mici în direcția atragerii de finanțări nerambursabile ceea ce este foarte bine. Dacă sunt bătăi de cap până când se semnează contractul de finanțare apoi trebuie să precizez că implementarea proiectelor dă și mai mari bătăi de cap. De aceea, am decis să supun atenției un astfel de subiect. Doresc doar să atrag atenția asupra subiectului și încă din start spun că beneficiarii de finanțări nerambursabile trebuie să-și ia toate măsurile asigurându-se că vor reuși să implementeze corect proiectele. Dacă sunteți în situația de a implementa un proiect poate că e nevoie să mergeți la cursuri, poate că e nevoie să apelați la o firmă de consultanță, important e să duceți la bun sfârșit proiectul pentru că altfel bucuria aprobării acestuia se poate transforma într-o mare supărare! De altfel, eu spun deseori că atunci când vorbim de fonduri nerambursabile cel mai grav lucru care se poate întâmpla unui solicitant nu este să nu i se aprobe proiectul ci să nu-l implementeze cum trebuie și să fie nevoit să dea banii înapoi după ce i-a cheltuit!

Iată câteva aspecte pe care trebuie să le aveți în vedere ca beneficiar de finanțări nerambursabile, cu precizarea că unele depind de categoria de beneficiar(Autoritate publică, ONG sau firmă privată):

1.Asigurați-vă că ați înțeles foarte bine obiectivele proiectului. Acestea pot fi obiective obligatorii, neîndeplinirea lor putând însemna restituirea totală sau parțială a sprijinului nerambursabil. Pot fi și obiective suplimentare cu impact poate mai scăzut asupra cuantumului finanțării nerambursabile(în cazul neîndeplinirii).

2.Asigurați-vă că știți condițiile de eligibilitate și criteriile de selecție care trebuie menținute pe întreaga perioadă de implementare cât și pe perioada de monitorizare.

3.Asigurați-vă că știți graficul de implementare a proiectului.Nu lăsați pe ultima sută de metri depunerea dosarului de plată pentru ultima tranșă!

4.Asigurați-vă că ați îndeplinit sarcinile pe linie de identitate vizuală!

5.În cazul proiectelor de finanțare a fermierilor, asigurați-vă că respectați planul de producție vegetală și/sau planul de producție zootehnică an de an conform planului de afaceri.

6.Dacă sunt necesare modificări la contractul de finanțare sau la planul de afacere sau la studiul de fezabilitate(modificări ale soluției tehnice, modificări devize etc), faceți demersurile de aprobare din partea autorității de management al programului din timp!

7.Asigurați-vă că știți instrucțiunile privind efectuarea achizițiilor din proiect! E posibil să existe o anexă la contractul de finanțare care face precizări clare referire la acest aspect.Dacă nu, căutați instrucțiuni în acest sens pe site-ul autorității finanțatoare .

8.Verificați lista documentelor necesare a fi atașate cererii de plată! Atacați această listă din timp!

9.Solicitați puncte de vedere din partea autorităților care reglementează desfășurarea activităților:mediu(APM), DSP, DSVSA, altele după caz.Faceți acest lucru din timp deoarece în cazul în care vi se va cere să obțineți autorizări, va fi nevoie să faceți unele demersuri suplimentare care durează ca timp(de ex. obținerea autorizației de mediu).

10.Atenție mare cum folosiți sprijinul nerambursabil! Nu vor fi folosiți în alte scopuri decât cele pentru care sunt dedicați! Nu recomand să faceți card pe contul în care vor fi virați banii din sprijinul nerambursabil! Există riscul să fiți tentați să faceți plăți în scop personal ceea ce nu e permis!

Închei cu o recomandare de final! Nu lăsați totul în seama firmelor de consultanță! Poate că au multe proiecte în monitorizare dar dumneavoastră aveți în atenție doar unul! Totodată, apreciați munca firmelor de consultanță! Nu-i sunați pentru orice fleacuri pentru că telefonul îi poate deruta de la o lucrare care necesită concentrare și pot greși! Solicitați programări în scris pe email sau altă cale de comunicare stabilită de comun acord.

Mult succes în implementare tuturor beneficiarilor de finanțări!

DUPLICOM GRUP SRL, firmă de consultanță

https://www.facebook.com/duplicomgrup/

Email: duplicomgrup@yahoo.com

Investiți în plantații pomicole! – Ing.Ionel Popa

Cu siguranță, plantațiile pomicole pot fi rentabile și afacerile din acest domeniu pot fi de mare succes! Reprezintă una din modalitățile cele mai eficiente de punere în valoare a fondului funciar. Sistemele moderne, superintensive, asigură profituri mari chiar și la suprafețe mici. Unul din avantajele acestei afaceri demn de luat în seamă este acela că se poate face și în timpul liber(în paralel cu un servici sau o altă afacere). Această afacere poate fi gândită și ca o moștenire pentru copii dat fiind că plantațiile au o durată de viață de minim 15 ani. Cât privește profitul, nu aș vrea să arunc niște cifre  pur și simplu având în vedere că sunt mulți factori care intră în joc. Precizez doar că o livadă amplasată în condiții staționale corespunzătoare este mult mai rentabilă decât o suprafață similară cultivată cu cereale sau plante oleaginoase etc.

Ca investiție însă, e un pic mai pretențioasă și de aceea, cei care se gândesc să înființeze plantații pomicole e bine să apeleze la consultanți. Sunt investiții pe termen lung, destul de costisitoare și orice greșeală făcută în faza de înființare poate duce la efecte grave mai apoi, fie în faza de creștere și dezvoltare a livezii, fie în faza de exploatare.

Din punct de vedere legislativ, la înființarea unei plantații pomicole va trebui să avem în vedere prevederile Legii nr. 348/2003 numită și Legea pomiculturii(cu actualizările ulterioare, bineînțeles). Iată de exemplu ce prevede la art. 13:

„Art. 13. –

(1) Plantațiile de pomi cu suprafață mai mare de 0,5 ha și cele de arbuști fructiferi de peste 0,2 ha, situate în zone, bazine și centre consacrate, se înființează în baza autorizației de plantare eliberate de direcțiile pentru agricultură și dezvoltare rurală județene și, respectiv, a municipiului București.

(2) Pentru plantațiile de pomi cu suprafața mai mare de 2 ha și pentru plantațiile de arbuști fructiferi cu suprafața mai mare de 0,5 ha autorizația de plantare se eliberează în baza unui proiect de înființare a plantației pomicole elaborat de persoane autorizate și avizat de institutul de cercetare-dezvoltare pentru pomicultură sau de stațiunea de cercetare-dezvoltare pomicolă din zonă.”

De asemeni, se va ține cont de Legea nr. 60/2007 care prevede la art 46:

„Art. 46. –

Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei următoarele fapte:

  1. a) înființarea plantațiilor cu suprafețe mai mari de 0,5 ha de pomi fructiferi și a suprafețelor mai mari de 0,2 ha de arbuști fructiferi de fiecare operator economic sau de familie ori extinderea peste această limită a celor existente, fără autorizație de plantare.”

Vom trece în revistă câteva aspecte de mare interes pe care trebuie să le aibă în vedere un fermier ce dorește să înființeze o plantație pomicolă, pe lângă respectarea legislației în vigoare din care am enumerat mai sus.

  1. Analiza condițiilor staționale – La alegerea locului pentru înființarea livezii concură mai multe aspecte necesar a fi clarificate, cum ar fi: tipul de sol, topografia, aspectul general, înclinația terenului sau existența apei. Factorii climatici includ temperaturile medii, minime și maxime absolute lunare, cuantumul temperaturilor medii diurne pozitive și negative (unitățile de frig), umiditatea, vântul, precipitațiile anuale și lunare (mm) sau alte forme de precipitații cu frecvența asociată- grindina, gerurile de revenire de primăvară. Dacă se elaborează proiect de plantație atunci cu siguranță se va elabora și un studiu pedologic ce va stabili bonitatea stațiunii pentru speciile pomicole. Se va acorda importanța cuvenită analizelor de sol, însă ne vom preocupa să aflăm dacă în areal ce urmează a se planta se manifestă fenomenul de îngheț târziu. Un astfel de fenomen afectează înflorirea pomilor cu implicații directe asupra fructificației.O investiție serioasă trebuia să ia în calcul și un sistem de irigație care să ajute la compensarea deficitului hidric în sezonul vegetal. Disponibilitatea apei este esențială, nu veți putea produce eficient, pe măsura potențialului genetic, dacă nu aveți apă suficientă! Apa este una dintre intrările în sistem dintre cele mai scumpe, sursa de apă trebuie să fie una de încredere, asigurată permanent. Livada dumneavoastră este dependentă de apă, de o irigație regulată, în funcție de condițiile existente (vreme și perioada de vegetație). Managementul irigației este extrem de important: frecvența irigării, umiditatea din sol, cantitatea de apă necesară pentru fiecare pom, integritatea sistemului, corecta funcționare a acestuia sunt operațiuni zilnice, ce necesită o programare și execuție atentă.Managementul irigației poate fi făcut astfel încât să se reducă vigoarea pomilor fără a se penaliza calitatea livezii și randamentul acesteia în producție, printr-o tehnică de irigație prin deficit reglementat (RDI). Reducerea programată strategic a apei în anumite momente va conduce și la economii de apă dar în primul rând la reducerea creșterii vegetative, fără a afecta dimensiunea și calitatea fructelor, obiectivul dumneavoastră principal în livadă celălalt obiectiv fiind de a asigura o vigoare suficientă necesară dezvoltării viitoare a lăstarilor și de a canaliza energia rămasă pentru producția de fructe.Există mai multe soluții în acest sens, funcție de sursa de apă, distribuirea acesteia în plantații etc. În Spania am avut ocazia să văd un sistem ce folosea energia solară(panouri fotovoltaice) pentru a alimenta pompa ce scotea apa din pânza freatică. Poate fi o soluție bună și în condițiile de la noi mai ales că de cele mai multe ori nu există posibilitatea de alimentare la rețeaua publică de electricitate, bineînțeles luând în calcul adîncimea de forare, costurile de înființare și de exploatare a sistemului. Sistemul de irigație va asigura și fertilizarea plantației asigurând nutrienții pomilor cu eficacitate maximă.
  2. Tehnologia ce va fi abordată. Vom avea în vedere soiuri care valorifică cel mai bine potențialul local. Cercetarea în domeniu a produs soiuri cu fructe cu calități deosebite, cu coacere mai timpurie sau mai târzie etc. Soiurile înalt productive au nevoie de susținere și în acest sens putem avea în vedere un sistem de susținere din stâlpi de beton precomprimat/metalici/lemn, după posibilități. Ca dotare minimă, e nevoie de un tractor de livadă, o cositoare, o instalație pentru stropit, o stație meteo. Când începe fructificația pomilor e bine să avem  plasă antigrindină sau plasă anti-ploaie (mai ales la fructe precum cireșul) pentru a evita crăparea fructelor. Se va avea în vedere folosirea alertelor de dăunători pentru a stabili când e nevoie de stropire și cu ce substanțe. În felul acesta se vor face economii de bani, de muncă dar se va proteja totodată și mediul. În aceste condiții de tehnologie și dotare necesarul de forță de muncă nu va fi foarte mare! Vom lua măsuri de protecție la furturi sau vandalisme prin realizarea unei împrejmuiri corespunzătoare.

Punctele cheie pe harta riscurilor sunt reprezentate de polenizare, controlul bolilor și al dăunătorilor precum și de factorii climatici extremi cum sunt seceta, geruri severe, înghețul, grindina, vântul sau căldura excesivă. Producția și calitatea recoltei sunt un rezultat al managementului integrat al solului, irigației, coroanei și nutriției. Aceste inputuri sunt dependente unele de celelalte așa cum apa și nutriția nu pot fi separate de solul ce susține sistemul radicular, care la rândul său dictează performanța coroanei și pe cale de consecință, producția de fructe.

Ceea ce ar mai trebui să știe fermierul care dorește să investească într-o plantație pomicolă este că poate primi sprijin din fonduri europene în baza sub-măsurii 4.1a din PNDR(sesiunea de depunere proiecte se va lansa la sfârșitul lunii decembrie 2017).

Fondurile nerambursabile vor fi acordate beneficiarilor eligibili pentru investiții corporale şi/sau necorporale, conform următoarei liste indicative a cheltuielilor eligibile:

  • reconversia plantațiilor existente, inclusiv costurile pentru defrișare, materiale de plantare, sisteme de susținere, pregătirea solului, lucrări de plantare, sisteme de protecție pentru grindină, inclusiv generatoare terestre Antigrindină, îngheț, caniculă, ploaie și insecte, echipamente de irigaţii la nivelul exploatațiilor, containere generator pompe irigat, sere, solarii, tunele joase, macrotunele etc.
  • înfiinţarea de plantații pomicole, inclusiv costurile pentru materiale de plantare, sisteme de susținere, pregătirea solului, lucrări de plantare, sisteme de protecție pentru grindină,îngheț, caniculă, ploaie și insecte containere, generator pompe irigat, sere, solarii, tunele joase, macrotunele etc.
  • înfiinţarea, extinderea și/ sau modernizarea sistemelor de depozitare, condiționare, și ambalare şi a unităţilor de procesare la nivelul exploatației, inclusiv unităţi de procesare mobile, laboratoare de analiză pentru testarea produselor aferente activității proprii, containere frigorifice refrigerare, containere frigorifice congelare cu camera prerăcire, grup containere condiționare, spații de depozitare (fertilizanți, pesticide, ambalaje, inventar mărunt) etc.
  • pentru respectarea condițiilor de igienă, de protecție a muncii, sanitar-veterinare și a fluxului tehnologic, sunt eligibile spațiile destinate personalului de producție: vestiare tip filtru pentru muncitori, biroul sefului de fermă, spațiu pentru pregătirea și servirea mesei, toalete ecologice etc.).
  • sisteme audio/ video de supraveghere, monitorizare și control a plantației şi a fluxurilor tehnologice din exploataţia pomicolă, sisteme de iluminat perimetral al plantației pomicole şi/ sau al zonelor unde se desfășoară procesele tehnologice ale exploataţiei pomicole, stație meteo aferentă plantației pomicole, cabine pază;
  • achiziţionarea, inclusiv prin leasing, de mașini/ utilaje şi echipamente noi, inclusiv echipamente de irigaţii la nivelul exploatațiilor, remorci agricole/ tehnologice, în limita valorii de piaţă a bunului respectiv.
  • amenajarea, construcția, dotarea spațiilor de desfacere din cadrul exploatației și alte activități de marketing (autorulote, dozatoare (automate) de sucuri naturale şi alte produse din sectorul pomicol) etc.

Mai rămâne o ultimă problemă de rezolvat care poate da mari bătăi de cap fermierului: comercializarea producției în condiții de profit! Constatăm că piața din România este invadată de fructe din import. O soluție pentru fermierii români ar fi să se asocieze pentru a crea la comun spații de depozitare corespunzătoare, instalații de sortat, de ambalat dar și pentru a suporta mai mulți la un loc cheltuielile legate de marketing și publicitate. Fructele noastre pot avea mare căutare la export dar a face export nu e la îndemâna oricărui fermier!

Avându-se în vedere oportunitatea de finanțare din fonduri europene, sectorul pomicol necesită o mai mare atenție. În cele de mai sus nu am epuizat subiectul. Doar am dorit să atrag atenția celor dornici de a face investiții în pomicultură. Pentru mai multe informații ne puteți contacta la adresele de mai jos.

Consultant: ing. Popa Ionel – S.C.DUPLICOM GRUP S.R.L. Mobil: 0761130399, email: duplicomgrup@yahoo.com.

De ce nu se dezvoltă fermele de familie în România?

Consultant: Ing. Ionel POPA

Proverb american: „Poţi duce un cal la apă, dar nu-l poţi forţa să bea.” Completare: „Dacă vrei să bea apă, pune-i sare în fân!”

Fermă de familie. Sursa foto: http://stiri.tvr.ro

Fermele de familie au luat o mare dezvoltare în țările UE datorită stabilității pe care o asigură agriculturii dar și multitudinii de alte probleme pe care le rezolvă. Tocmai de aceea, anul 2014 a fost declarat la nivel european, anul fermelor de familie. Este adevărat că fermele mari oferă forță și mult mai multă competitivitate în cadrul economiei unei țări. Însă, mai ales în România, fermele de familie pot contribui mult la dezvoltarea zonei rurale. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale de la noi a înțeles importanța dezvoltării numărului fermelor de familie astfel că le promovează încă din 2013 prin crearea de programe cu finanțare nerambursabilă îndreptate spre acest domeniu. Și totuși, rezultatele nu sunt remarcabile!

Pentru că firma noastră a promovat și promovează programele cu finanțare nerambursabilă ce stimulează dezvoltarea fermelor de familie, din proprie experiență am înțeles unele cauze și vom încerca să punem punctul pe „i”,încercând să dăm un răspuns întrebării din titlul articului, nu neapărat pentru a critica, mai degrabă ca o luare de atitudine împotriva unui flagel căruia o să-i spun „Guvernul împotriva Guvernului”. Nutresc speranța că poate cineva va citi aceste rânduri și lucrurile vor lua o altă turnură. Este bine să se clarifice cauzele pentru care se dezvoltă greu fermele de familie și pentru a nu se înțelege cumva că astfel de ferme nu ar fi indicate la noi! Am spune că lucrurile stau chiar invers în România, unde agricultură are un important rol social pe lângă cel de ramură de bază a economiei preluând foarte mulți șomeri cărora le asigură resurse de supraviețuire.

Fermele de familie necesită a fi sprijinite pentru a se înfiripa. La noi însă, taman de când a apărut conceptul de ferme de familie, respectiv anul 2013, în același an a apărut și impozitarea exploatațiilor agricole indiferent dacă acestea comercializează sau nu produse. În anul 2013 s-a introdus impozitul pe norme de venit la persoanele fizice, PFA-uri , Întreprinderile Familiale și Întreprinderile Individuale. La început colectarea a fost bâlbâită, timidă aș putea spune. Acum însă, în forță se colectează din urmă(poate pentru că au trecut alegerile???).De asemeni, în sarcina fermierilor a căzut și colectarea și virarea la bugetul statului a impozitului pe venitul din arendă.

Măsura 141 din vechiul PNDR a avut darul de a trezi un pic micii fermieri. I-a adus în fața autorităților, i-a autorizat la Registrul Comerțului, unora le-a deschis apetitul spre accesarea fondurilor nerambursabile. Însă bieții fermieri, s-au trezit deodată cu o groază de probleme: impozitarea, ținerea evidenței contabile etc. Din cei 1500 euro/an nu le-a rămas nimic, decât timpul pierdut.

Măsura 112 din vechiul PNDR a avut un impact mai mare, însă mulți sunt chinuți la accesarea tranșei II(sub amenințarea că vor da banii din prima tranșă înapoi) de așa zisul concept nou „crearea de condiții artificiale”. Tinerii au căutat ca pe parcursul unui an pe care l-au avut la dispoziție să creeze condiții de accesarea fondurilor conform cerințelor programului. Acum li se spune că „au creat condiții artificiale”. Păi un tânăr care avea alte preocupări dar atras de program decide să se instaleze în mediul rural ca tânăr fermier, cum putea altfel? Nimeni nu pomenește însă și de sacrificiile făcute de acești tineri prin autorizarea la Registrul Comerțului, înființarea de exploatații, înscrierea exploatațiilor la APIA și/sau DSVSA, exploatațiile zootehnice căpătând numele de exploatații comerciale tip A(ce presupune ținerea evidenței animalelor în Registrul Național al Exploatațiilor pe proprie răspundere), impozitarea pe norme de venit etc. aspecte de care nu au știut la accesarea programului.

Noul Cod Fiscal vine și cu alte prevederi, printre care și impozitarea subvențiilor, ceea ce va afecta puternic procesul de dezvoltare al fermelor de familie.

Am înțeles dorința Guvernului prin Ministerul de Finanțe de a lărgi baza de impozitare. Totuși, cu agricultura altfel ar fi trebuit procedat. Prea devreme s-au introdus normele de impozitare, mult prea devreme. Fermele de familie au nevoie de un anumit timp pentru „a se coace”. Prea repede Guvernul s-a repezit să le preia „fructificația”. Și știm că fructele consumate prea timpuriu face să ne strepezească dinții, produce constipație etc.

Dacă avem un pic de înțelepciune, haideți să așteptăm un pic să se dezvolte aceste ferme de familie. Haideți să le ajutăm să se asocieze pentru ca producțiile lor să poată intra pe piață. Iar dumneavoastră, de la Guvern, identificați noi piețe de desfacere. V-ați lăudat cu chinezii că vor prelua producția din zootehnie…. Mă așteptam că voi vedea puzderie de chinezi prin satele noastre. Însă, nimic, doar plicuri amenințătoare cu plata impozitelor….

Lărgirea bazei de impozitare nu se poate face cu forța. Tandemul Boc-Băsescu a făcut această mare greșeală care a determinat mari pierderi, greu de cuantificat. Cu atât mai mult, impozitarea fermelor de familie așa cum se prevede acum în Codul Fiscal nu pare stimulativă, mai ales în condițiile de la noi.

Un proverb american spune așa: „Poţi duce un cal la apă, dar nu-l poţi forţa să bea.” Apare și o completare: „Dacă vrei să bea apă, pune-i sare în fân!”

Așa că, domnilor guvernanți, dacă vreți să culegeți impozite de la agricultori, ajutați-i să crească. Și aveți la îndemână câteva pârghii. Enumăr câteva:

-stopați importurile ilegale de produse agricole;

-confiscați produsele din import ce nu îndeplinesc standardele europene așa cum se face cu produsele autohtone;

-facilitați exporturile, găsind noi piețe de desfacere;

-facilitați accesul la finanțare, renunțând la concept gen „condiții artificiale”, simplificând procedurile atât la APIA cât și la AFIR etc.

Apreciem unele măsuri luate, cum e și acordarea de punctaje la selecție proiectelor ce promovează rasele/soiurile autohtone! De asemeni, simplificările aduse la achiziții și la depunerea dosarelor de plată. Însă e prea puțin raportat la nivelul fermierilor din România. Trebuie să fim realiști și conștienți că dacă nu ajutăm fermele de familie, tinerii vor părăsi România ceea ce în timp va avea impact foarte negativ pentru țară.

Consultant Ing. Ionel POPA – S.C. DUPLICOM GRUP S.R.L. (mobil: 0761.130.399, email: popa_ionel_68@yahoo.com )