Idei pentru succesul în afaceri

Care este explicația că foarte puține afaceri reușesc? Peter Drucker, cel care este considerat părintele managementului la nivel mondial, ne-a lăsat o afirmație:„Afacerea are doar două funcţii – marketingul şi inovaţia.” Cele două funcții fac ca unele afaceri să aibă succes și altele nu. În aceste vremuri când antreprenorii au acces la multe informații, a produce nu mai este cine știe ce. Automatizările și inteligența artificială și-au făcut loc atât de bine încât mulți pot produce…multe. Vă dau un exemplu cunoscut în România: Ștefan Mandachi, cel care a lansat tag-ul șîeu, administrează mai multe afaceri începând de la restaurante, hoteluri și mai nou substanțe biocide. Și e de profesie jurist! Cum a reușit Ștefan Mandachi să dezvolte aceste afaceri? A înțeles foarte bine ce înseamnă un brand, a înțeles ce înseamnă marketing-ul și mai ales, marketingul online și a înțeles importanța inovării! Însăși tag-ul șîeu atât de cunoscut la nivel național, înseamnă marketing, înseamnă inovare. 

Cele 4 litere au adunat milioane de internauți pentru că cele patru litere reprezintă dorința a milioane de români pentru o infrastructură rutieră mai bună! 

Am venit cu acest exemplu pentru că e foarte cunoscut și reprezentativ pentru a înțelege importanța marketingului în derularea unei afaceri.

Ca atare, oricine dorește să demareze o afacere în aceste vremuri trebuie să știe că mediul online îi conferă o piață potențială imensă doar să știe să o cucerească! A nu lua în calcul piața potențială înseamnă a pierde vremea. În aceste vremuri afacerile mici nu au nici un viitor! Vor fi înghițite de afacerile mari așa cum înghit balenele peștii în ocean.Afacerile mici nu reușesc să obțină suficientă finanțare de la creditori, nu reușesc să producă suficient cât să susțină cheltuieli cu marketingul atât de necesar atragerii de clienți….  

Una din soluții este asocierea!

Am mai scris și altă dată cât de importantă este asocierea fermierilor în cooperative. Sper ca fermierii noștri să înțeleagă cât mai devreme că fără asociere nu vor face față importurilor. Însă fermierii au acces mai puțin la informații și concepte cum sunt cele de marketing și de inovare și care nu le sunt la îndemână. De aceea, succes în a realiza asocieri pot avea mai degrabă specialiștii în marketing. Aceștia înțeleg cel mai bine mecanismele pieței și vor putea administra afaceri profitabile. 

Ca firmă de consultanță care lucrăm pentru fermieri încă din anul 2008, ne-am propus să sprijinim antreprenorii în a dezvolta afaceri folosindu-se de cele două funcții: marketingul și inovarea.

Putem ajuta la înființarea de structuri asociative, la crearea de branduri și la promovarea acestora.

Ne puteți contacta la mobil: 0761130399, email: duplicomgrup@gmail.com. Ne găsiți și pe facebook la adresa: https://www.facebook.com/duplicomgrup .

E timpul pentru a medita și a stabili noi scopuri!

poza-72944

Complexul turistic Rusciori, Scornicești

Călătoream în interes de serviciu însoțit de un prieten, în județul Olt. Scopul era de a ajunge în comuna Cungrea, acolo având un client pentru un proiect cu finanțare europeană. Eu mai fusesem prin zonă și deja aveam un pic de orientare. În două rânduri am fost cazat la Complexul turistic Rusciori, lângă Scornicești.

Veneam dinspre Pitești și la un moment dat îmi trece prin cap să ne abatem de la traseu. La Cungrea se putea ajunge prin Slatina sau prin Scornicești.Prin Slatina fusesem, de obicei. Cum din Cungrea clientul mă adusese la cazare peste niște dealuri, bănuiam că se putea ajunge și prin Scornicești, ceea ce era adevărat. Așa că i-am propus prietenului să facă dreapta prin Scornicești, în ideea de a-i arăta și lui acel complex turistic. Totodată vroiam să vadă această localitate în care s-a născut dictatorul Ceaușescu, mai ales că urma să trecem chiar prin poarta casei acestuia. După scurte popasuri la cele două obiective, am continuat traseul peste dealuri. Mașina avea GPS astfel că i s-a ales traseul și noi chiar credeam că vom reuși să ajungem cu bine la destinație.Traseul era Scornicești, Poboru, Cornățelu, pe lângă Spătaru, apoi urma să ajungem la Cungrea. Dar eu nu știam nici un nume de localitate atunci, bazându-ne doar pe GPS. La un moment dat am avut senzația că ne-am rătăcit. Drumul era destul de  prost întreținut și deja nu mai era asfalt. La un moment dat am intrat într-un sat. Nimeni nu era pe ulițe. Și totuși la ieșire, doi oameni reparau un gard.Oprim în dreptul lor și întreb:

-Bună ziua! Vrem să ajungem la Cungrea și cred că ne-am rătăcit. Ne puteți îndruma dumneavoastră?

-D-apăi cum să nu? Dar opriți un pic motorul și faceți o pauză.

-Ne cam grăbim. Am vrea doar să știm că suntem pe drumul bun.

-Am putea spune că sunteți pe drumul cel bun, dar nu știu dacă veți rămâne pe acest drum și nu vă veți rătăci. De aceea, eu zic să coborâți, să luați o pauză. O să vă aduc o cană cu apă. Apoi vă explic eu cum e cu drumul.

Am văzut că omul insistă să coborâm, am oprit motorul și ne-am dat jos.

-Uneori drumul e simplu și poate fi parcurs din inerție. Altădată e nevoie de ceva aprofundare a traseului. Voi aveți de parcurs câțiva kilometri în care ușor vă puteți rătăci.

Omul ne-a explicat că drumul pe care ne aflam era unul puțin circulat, destul de complicat, cu intersecții nesemnalizate. Noi am setat GPS-ul să ne ducă pe drumul cel mai scurt. Dar nu întotdeauna drumul scurt e și cel mai bun. Așa că la o intersecție ne abătusem de la drumul asfaltat.

Ne-a descris traseul în amănunțime și ne-a recomandat să ne facem o notiță.

Așa am făcut.Mai apoi, ne-am dat seama că omul avea dreptate. Traseul era foarte diferit de cel prin Slatina. Priveliștea era ciudată, cu multe sonde părăsite, stâlpi de energie electrică abandonați. Uneori drumul șerpuia prin păduri. La nici o intersecție nu am găsit indicatoare. Cu siguranță ne-am fi rătăcit! De ales

A trecut ceva timp de la acea călătorie și din când în când, îmi amintesc cu plăcere de înțelepciunea acelui țăran oltean. Luați de problemele cotidiene nu mai avem timp să aprofundăm. Cădem în rutina zilnică în care nu mai e loc de analize, de inovare, ci doar rutină.Această rutină însă ne aduce demoralizarea, plafonarea și automulțumirea.

E bine ca din când în când să ne facem o analiză, propria analiză, pentru a stabili dacă suntem pe drumul cel bun sau poate ne-am abătut cumva. E bine ca din când în când să ne revizuim scopurile funcție de toate oportunitățile ce se pot ivi.

Și când e cea mai bună perioadă din an pentru a face o astfel de analiză dacă nu perioada Sărbătorilor de iarnă?! Vă invit pe toți să vă faceți propriul bilanț și să vă stabiliți noi scopuri. Dacă e să discutăm de afaceri, oportunitățile de finanțare din fonduri europene trebuie luate în calcul. Vă doresc multe succese!