Oportunități de finanțare.Fii pe fază!

După ce a stat o lună de zile în dezbatere publică, Planul Național de Redresare și Reziliență propus de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a fost adoptat, la data de 07.04.2021, de Guvernul României, în a doua lectură, odată cu Memorandumul care mandatează MIPE pentru a desfășura negocierile pe document cu Comisia Europeană.

Despre program găsiți detalii la adresa : https://mfe.gov.ro/pnrr/ .

Cum a apărut acest program? Uniunea Europeană a decis să înființeze un instrument financiar temporar – #NextGenerationEU, în valoare de 750 de miliarde euro, separat de bugetul pe termen lung al UE, Cadrul Financiar Multianual (CFM), pentru perioada 2021 -2027. Scopul principal al acestuia este să ofere sprijin statelor membre pentru a face față provocărilor generate de Criza Covid19 și consecințele sale economice. Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) este pilonul principal al #NextGenerationEU și are alocat un buget total de 672,5 miliarde euro. Scopul Mecanismului de Redresare și Reziliență este de a oferi sprijin pentru investiții și reforme esențiale în vederea redresării sustenabile și pentru ameliorarea rezilienței economice și sociale a statelor membre UE. La finalul perioadei de investiții, economiile și societățile europene vor fi mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile tranzițiilor verzi și digitale.

În total, România ar primi 14,248 miliarde sub formă de grant și aproximativ 14,935 miliarde sub formă de împrumuri pentru un total de 29,2 miliarde euro.

Regula stabilită prin propunerea de Regulament (aflată încă în negociere la nivel european) este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026.

Pentru utilizarea instrumentului de finanțare MRR fiecare stat membru al UE trebuie să elaboreze propriul Plan de Relansare și Reziliență (PNRR) prin care își stabilește domeniile prioritare de investiții în scopul ieșirii din criză, relansării economice și creșterii capacității de reziliență. România se află în etapa negocierii planului elaborat cu Comisia Europeană.

Planul de Relansare și Reziliență pe care România îl elaborează acum se constituie într-un Document Strategic ce stabilește prioritățile investiționale și reformele necesare pentru redresare și creștere sustenabilă, corelate tranziției verzi și digitale avute în vedere de Comisia Europeană.

PNRR se referă la un pachet coerent de investiții publice și reforme propuse în baza Recomandărilor Specifice de Țară 2019-2020 . Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026.

PNRR are la bază 6 piloni principali:

  1. Tranziția spre o economie verde;
  2. Transformarea digitală;
  3. Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă;
  4. Coeziunea socială și teritorială;
  5. Sănătate și reziliență instituțională;
  6. Copii, tineri, educație și competențe.

Comisia Europeană evaluează PNRR pe baza unor criterii transparente. Astfel, investițiile și reformele prevăzute în PNRR trebuie să  contribuie la abordarea eficientă a recomandărilor specifice fiecărei țări și la consolidarea potențialului de creștere economică, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice și sociale. De asemenea, investițiile și reformele trebuie să contribuie la îndeplinirea obiectivului de schimbări climatice în proporție de 37% și la realizarea obiectivului de digitalizare în proporție de 20%.

MRR sprijină financiar investițiile și reformele cu impact real și de durată asupra economiei și societății. Măsurile propuse răspund provocărilor identificate în contextul Semestrului european, susținând tranziția verde și transformarea digitală, precum și creșterea economică, reziliența socială și economică și crearea de locuri de muncă.

PNRR trebuie să intervină cu reforme și investiții în următoarele domenii:

  • Transportul
  • Mediul, schimbările climatice, energia, eficiența energetică și tranziția verde
  • Dezvoltarea localităților urbane, valorificarea patrimoniului cultural și natural și turism
  • Agricultura și dezvoltarea rurală
  • Sănătate
  • Educație
  • Mediul de afaceri
  • Cercetare, inovare, digitalizare
  • Îmbunătățirea fondului construit
  • Reziliență în situații de criză

La prima vedere planul pare foarte mobilizator!

De această dată nu vreau să fiu critic chiar și numai pentru faptul că perioada de consultare publică s-a terminat! Așteptăm validarea din partea Comisiei Europene! Mai important decât toate va fi felul cum Guvernul va organiza accesarea acestor fonduri. Fiind la al treilea ciclu de finanțare din fonduri UE(la care se adaugă perioada de preaderare), România ar trebui să arate că a învățat câte ceva. Va fi mult de lucru și e nevoie de organizare, multă organizare din partea instituțiilor statului, în primul rând! Și firmele ar trebui să-și gândească strategii luând în calcul oportunitățile de finanțare din acest Program.

Vă stăm alături oferindu-vă servicii de consultanță.

Cei ce sunt interesați de acest Program, atât APL-uri cât și ONG-uri sau firme private, ne puteți contacta la telefon 0335.402.413, mobil 0761.130.399, email duplicomgrup@gmail.com, facebook: https://www.facebook.com/duplicomgruphttps://duplicomgrup.ro/

Pădurea nu înseamnă doar lemn!

Ing. silvic Ionel Popa

„Moare pădurea, murim şi noi, dar noi murim înaintea pădurii.” Victor Martin

Una din cele mai grave greșeli ce se pot face referire la pădure, ar fi să se considere că rolul acesteia este numai de a produce lemn. Ce să mai spunem când unii văd pădurea doar ca sursă de lemn de foc?!!! O să explic de ce sunt eronate și profund greșite astfel de abordări. Precizez că astfel de abordări sunt des întâlnite, uneori chiar în rândul magistraților când judecă infracțiunile și contravențiile silvice. Același judecător este pus în situația de a judeca uneori cazuri de infracțiuni directe asupra ființei umane și cazuri de infracțiuni la regimul silvic. Având în vedere că e mai greu de cuantificat efectul asupra ființei umane al infracțiunilor silvice, tendința este de minimalizare a acestora. Dar sunt și alte categorii de persoane care etichetează uneori simplist pădurea…..nu vreau să nominalizez pentru că nu aș vrea să lovesc în nimeni. Așa au înțeles pe baza cunoștințelor pe care le au, poate vor înțelege pe parcurs cum stau de fapt lucrurile.

Între numeroasele influenţe favorabile exercitate de pădure, se regăsesc cu prioritate următoarele:
– Apără solul împotriva eroziunii şi degradării sale. Cu cât panta terenului este mai mare, cu cât textura solului este mai nisipoasă, cu atât eroziunea solului și degradarea acestuia se produce imediat ce dispare pădurea. Fenomenul alunecărilor de teren, de asemeni, este des întâlnit mai ales acolo unde a dispărut pădurea.
– Protejează apele curgătoare, asigurându-le un debit constant, limpezime, împiedicând transportul de material. Frunzișul arborilor, tulpinile, fac ca precipitațiile să se scurgă mult mai lent de pe versant. Totodată, o mare cantitate se înfiltrează în sol. În lipsa pădurii precipitațiile capătă viteză pe versant, formează torenți ce transportă mult material în aval, producând pagube imense, greu de cuantificat. La noi în țară observăm ceea ce se întâmplă în ultima perioadă de timp(mai ales după aplicarea legilor fondului funciar) când mari suprafețe de pădure din zona de munte au fost dezgolite de pădure-precipitații ce produc inundații an de an.
– Influenţează favorabil extremele de temperatură, diminuându-le. Vara arșița e mai scăzută în zonele împădurite față de zonele expuse. Iarna, sub acoperământul pădurii temperatura e cu câteva grade mai crescută.
– Diminuează viteza vântului, mai ales iarna. Estompează viscolul astfel că împiedică troienirea căilor de comunicații și a satelor. Vedem ce se întâmplă an de an în Bărăgan! Sate întregi izolate în nămeți, autovehicule blocate în trafic etc. De fiecare dată se concluzionează că ar fi necesare perdele de protecție și totuși, nu se iau măsuri.
– Înfrumuseţează şi înnobilează peisajul. Ce poate fi mai frumos decât un peisaj acoperit de pădure?
– Purifică aerul atmosferic, îmbogăţindu-l în oxigen. Se știe că arborii consumă mari cantități de CO2 . Din cele 14-16 miliarde de tone de bioxid de carbon lansate anual în atmosferă prin arderea combustibililor, plus cele provenite din respirația oamenilor și animalelor, două treimi sunt absorbite de păduri, acei “plămâni verzi” ai Pământului, cărora le datorăm atât de mult.
De asemeni, rețin cantități mari de praf în frunzișul din coronament.

-Adăpost pentru animalele sălbatice ce se constituie într-o mare bogăție – fondul cinegetic românesc.
– Creează condiţii excelente pentru destindere şi recrearea capacităţii fizice, psihice şi intelectuale. De asemenea, pădurea este menită să asigure cerințele de agrement și turism, tot mai accentuate în condițiile vieții moderne, ambianța biofizică indispensabilă localităților balneoclimaterice, conservarea multor specii de plante și animale foarte utile etc.
N-am spus nimic de influența asupra agriculturii, fie că-i vorba de perdele de protecție sau pâlcuri de pădure.

Să analizăm un pic efectele negative ce se produc atunci când pădurea dispare.

Despăduririle masive au înmormântat sub dune de nisip, înfloritoare civilizații nu numai în nordul Africii, ci și în Asia, iar în unele părți ale Europei au împins dezgolirea munților și dealurilor până la limite vecine cu calamitatea. Cine a călătorit în Turcia, Grecia, Croația, Italia etc, a putut observa munții golași, despăduriți de-a lungul secolelor. Vegetația forestieră e greu de reinstalat pe versanții „spălați” de sol. Fostul oraș antic Ephes din Turcia este acoperit în mare parte de material scurs de pe versant de-a lungul a câtorva sute de ani.

Reamintim aici și apariția deșerturilor tinere.

Reîmpădurirea e încă un cuvânt prea nou și efectele ei prea mici pentru a răscumpara greșeala multimilenară care a determinat dispariția a jumătate din arborii planetei .Desigur în aceasta privință calculele sunt foarte precare. Recurgem totuși la unele, care, indiferent cât de mare e aproximația, ne spun câte ceva.La sfârșitul Imperiului roman, Peninsula Iberică era acoperită cu păduri viguroase de la Biscaya până la strâmtoarea Gibraltar și ar fi avut o populație aproape dublă față de cea de azi, când au rămas doar vreo cinci la sută din fostele păduri.

Acele generații nu pot fi judecate pentru ceea ce au făcut asupra pădurii în aceeași măsură ca generațiile actuale. De ce? pentru că în acele vremuri nu se cunoșteau limitele planetei, darămite efectele despăduririi! Cu totul altfel stau lucrurile acum! Știm rolul pădurii, vedem efecte, totuși e prea multă pasivitate!

E nevoie de acțiune, multă acțiune civică! Nu putem sta pasivi când interesele economice încalcă legile! Nu putem sta pasivi când în domeniul pădurii se dau legi strâmbe!
Într-un cuvânt, fără păduri suficiente, dezvoltarea și, la urma urmelor, viața însăși nu sunt posibile.Astăzi, când pădurile ocupă cam o treime din suprafața uscatului (circa 4 miliarde de hectare), pe plan modial își face loc părerea că aceasta reprezintă un minimum necesar,sub care omenirea nu-și poate permite să coboare.În condițiile când rămân de răscumpărat față de pădure greșeli multe și vechi, când un singur automobil, parcurgând 1000 de kilometri, consumă o cantitate de oxigen suficientă unui om pe timp de un an, iar râurile dezlănțuite fac tot mai mari ravagii, spălând nemilos ce a mai rămas din fertilitatea solului, exploatarea nerațională a resurselor forestiere a devenit un lux prea scump.

În concluzie, chiar dacă acest material este pentru orice cetățean al acestei planete, puțini îl vor accesa, și un procent și mai mic îl vor înțelege. Pretenții am doar de la cei care îl vor înțelege. De ce? Pentru că așa-i în societate! Responsabilitate față de planeta Pământ , cel puțin teoretic, ar trebui să avem toți. Dar știm că nu este și nici nu va fi așa niciodată. Unii nu-și vor purta nici măcar propria responsabilitate. Nu ne supărăm pe nimeni, doar că cei ce înțelegem rostul pădurii vom acționa pentru a o proteja!

Pădurea merită iubită, protejată, apreciată și extinsă!