Nu promovați în funcții politice psihopați!

Ionel Popa

Cazul Caracal, trebuie să recunoaștem, a zdruncinat din temelii sistemul politic de la noi. Acest caz a prins pe picior greșit organele judiciare dar nu numai.

În primul rând a scos la iveală un sistem de încrengături care include grupările de interlopi, administrația locală(Primărie, Poliție, Procuratură etc) și politicul până la nivel înalt(adevărate rețele infracționale cu diverse preocupări:trafic de persoane, trafic de influență, evaziune fiscală etc). Din punctul meu de vedere, astfel de încrengături mai sunt și în alte regiuni ale țării dar cele mai solide (și nocive, pe măsură), sunt în regiunea de sud a țării. Să nu uităm că România a fost condusă până în 1989 de familia Ceaușescu care avea să propulseze la vârful puterii multe rubedenii din Oltenia. Chiar dacă Ceaușescu a fost eliminat de la putere, sistemul de relații, anumite obiceiuri, au dăinuit și chiar s-au dezvoltat.Exact cum după eliminarea regimurilor fanariote în Țările Române, unele influențe în societatea noastră le mai resimțim și acum! După revoluția din 1989 a urmat perioada lui Iliescu, și el provenind din zona de sud(Oltenița, jud. Călărași). Un alt lider important a fost Adrian Năstase, fost președinte al celui mai mare partid din țară, chiar premier care se trage din comuna Tărtășești, jud. Dâmbovița. Mircea Geoană a fost parlamentar cu funcții mari, senator, chiar președinte al Senatului, ales în Circumscripția Dolj. Și el a influențat societatea românească de la vârful puterii. A urmat Victor Ponta care a reprezentat județul Gorj în Parlamentul României. La rândul lui a fost președintele celui mai mare partid și premierul țării. Bineînțeles că apogeul l-a atins Liviu Dragnea, teleormănean acesta reușind să cocoțeze la vârful puterii mulți impostori din zona de sud, mai ales Teleorman dar și din Olt, Dolj etc.

Lord Acton a fost un istoric, politician de doctrină liberală și scriitor catolic englez care a trăit în sec. XIX-lea și care ne-a lăsat un citat: „Puterea corupe; puterea absolută corupe în mod absolut.”

Are dreptate Lord Acton? Ceea ce aflăm în ultima perioadă despre regiunea de sud a României ne arată cât adevăr conține acest citat!

S-a dat dovadă de multă slăbiciune și din partea autorităților care au tolerat mult prea mult rețelele de interlopi. Poate nu întâmplătoare e și manelizarea României care s-a propagat tot din sudul țării.

Viorica Dăncilă mai rezistă pentru că nu a fost implicată direct în dosare de corupție. Ea încearcă să mențină partidul la putere ceea ce nu e deloc ușor având în vedere presiunile din toate părțile la care este supus.

S-ar părea că strategia aleasă deocamdată este cea de a ține ascunse multe din problemele cu care se confruntă partidul. A făcut unele schimbări pe la vârful unor instituții dar care pot fi ușor bănuite că sunt doar de fațadă. O adevărată reformă ar fi însemnat promovarea unor persoane din alte zone ale țării care nu au avut tangență cu rețelele din sud. Se pare că nu s-a dorit acest lucru. Probabil că d-nei Dăncilă îi este teamă că vor ieși prea multe lucruri la suprafață care vor afecta și mai mult partidul în perspectiva viitoarelor alegeri. Nu judec alegerea PSD-ului. Este o strategie politică ce s-ar putea să fie bună pentru partid sau să nu fie bună. Asta pentru că ar putea exista și o redresare din mers. Cert e că toate ezitările și bâlbele din cazul Caracal au șubrezit mult încrederea în Poliție și alte structuri ale statului ceea ce nu e bine deloc. Eu sper ca aceste structuri să-și pună cenușă în cap și să ia măsuri de redresare la nivelul fiecărui județ astfel încât lucrurile să intre sub control.

În mass-media și pe rețelele de socializare am văzut tot felul de propuneri de prin alte state. Unii au dat exemplul statului Singapore unde un dictator a împușcat sute de mii de oameni instaurând un regim de frică în rândul populației. Alții dau ca exemplu un general fost KGB, Nurgaliev parcă, din Rusia lui Putin. A încercat să reformeze poliția de acolo și a instaurat un regim de teroare. Într-un final a fost înlocuit iar rezultatele lui sunt contestate.

Probabil că se simte nevoia unei ordini în țară. Sper ca democrația de la noi să aducă un nou suflu în acest sens după viitoarele alegeri. Personal nu cred că o dictatură e bună! Aparent, Rusia lui Putin poate părea un exemplu însă la cât e de transparentă, am îndoieli. Și URSS-ul de pe vremea lui Stalin părea un exemplu. Pe 10 august l-am omagiat pe Panait Istrati( n. 10 august1884,Brăila, România – d. 16 aprilie 1935,București). Și el fusese cuprins de vraja comunismului din URSS pe care l-a lăudat în presa vremii până când l-a văzut pe viu! Vizitând URSS incognito s-a lămurit, revenind apoi în Franța și scriind despre abuzurile comunismului. Foștii prieteni de stânga l-au taxat drept fascist!

Concluzia este una simplă. A fi la putere nu trebuie tratată ca o joacă! Înseamnă multă responsabilitate! Partidele de la putere dacă vor ca violențele să nu escaladeze să țină cont de mesajele dinspre popor!

Un mesaj pentru membrii de partid: nu alegeți în funcții de conducere psihopați! Iată câteva elemente de recunoaștere:

„Un psihopat este o persoană care nu prezintă empatie, mustrări de conștiință, are un comportament lipsit de inhibiții, este deseori carismatică, narcisistă și va face orice ca să își ducă la îndeplinire un plan.

Deși câteodată se avântă în manifestări histrionice de emoție, o fac doar cu scopul de a câștiga simpatia. Altminteri, rămân imperturbabili în situații de criză, inclusiv în cazul unui divorț sau al unei despărțiri de o persoană importantă (deși nu prea există vreo persoană care să fie într-adevăr importantă pentru ei), nu simt prea multe nici la moartea cuiva din familie, nici dacă sunt descoperiți că au comis o crimă și nici când sunt pedepsiți pentru activitățile lor ilegale.

Psihopații sunt superficiali din punct de vedere emoțional, dar și pentru că sunt invidioși, lacomi și dornici de putere. Își doresc tot ceea ce au alții, orice ar considera ei dezirabil. Poate fi un nou partener, un nou loc de muncă, prestigiu, bogăție sau familie. Vor să aibă relații de succes fără a oferi dragoste, onestitate și fidelitate.” Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Psihopatie

Dacă recunoașteți astfel de trăsături, nu-i votați la conducere!

S-auzim numai de bine!

Binecuvântează Doamne România!

Gânduri dedicate pădurii

Ionel Popa

„Şi pădurile tind să se retragă spre muzee.”aforism de Vasile Ghica

Foto: Anton Bacea

Pădurea reprezintă cel mai important ecosistem al naturii și în semn de respect, înaintașii nostrii au stabilit ca în fiecare an să sărbătorim o lună a pădurii în intervalul de timp 15 martie-15 aprilie.Nu vreau să fac istoricul acestei sărbători, nici nu vreau să reiau toate rolurile pe care le îndeplinește pădurea pentru că vor fi prezentate în această perioadă pe îndelete.

Scopul acestui articol este de a pune punctul pe „i” în ceea ce privește pădurea pentru că am constatat cu toții cum pe fondul mesajelor demagogice dedicate pădurii, aceasta suferă tot mai mult de la an la an și efectul batjocurii la adresa pădurii se manifestă tot mai intens de la an la an.

Constatăm că fondul forestier a avut mult de suferit începând cu anul 1990. Aplicarea legilor fondului funciar poate că au făcut dreptate în ceea ce privește reîmproprietărirea celor afectați de regimul communist. Totuși, în această operațiune s-au făcut multe abuzuri, scoase la iveală de presa vremii. Micile proprietăți de pădure au căzut pradă hoților de lemne din imposibilitatea proprietarilor de a și le păzi. Fondul forestier de stat gestionat de Romsilva a suferit multe presiuni astfel că extragerile de material lemnos peste prevederile amenajementelor silvice au devenit des întâlnite. Și cele mai elocvente efecte sunt cele pe care le întâlnim aproape an de an în ultimul timp: inundațiile ce produc pagube aproape an de an, troienirile în sezonul rece care creează multe probleme și secetele pe timpul verii. Toți cei ce cunosc mecanismele pădurii știu că la baza producerii fenomenelor extreme din natură stau tăierile mari de pădure.

Dezechilibrele sunt însă mult mai mari dacă luăm în considerare și fauna din pădure. Habitatele mamiferelor mari s-au diminuat astfel că urșii își fac din ce în ce mai des apariția prin sate.

Se pune întrebarea de ce, chiar dacă se organizează an de an evenimente în Luna pădurii de conștientizare a rolului acesteia și a necesității gospodăririi durabile, efectele negative asupra pădurii cresc, defrișările continuă, sustragerile ilegale, de asemeni? Cum de România este singura țară europeană în care suprafața de pădure scade?

Nu e greu de răspuns dacă ținem seama de ceea ce vedem la televizor. Aceeași politicieni pe care îi vedem în campanii plantând puieți, îi vedem apoi la știri implicați în tot felul de afaceri ilegale, unele chiar cu retrocedări de pădure. Acțiunile care se fac sunt doar de ochii lumii, poate-poate se mai culege și vreun vot. Lipsește ceva și anume profunzimea mesajelor ce ar trebui transmise în campaniile dedicate Lunii pădurii.Multe astfel de acțiuni nu sunt decât regii ieftine cu scop propagandistic doar pentru a mai culege câteva voturi. Cum se explică acele acțiuni desfășurate la finele lunii aprilie sau chiar în luna mai când mesajul devine chiar periculos?

Protejarea pădurii împotriva fărădelegilor necesită multă conștiință civică. Și aceasta nu se formează așa ușor.

Practic, conștiința forestieră la un popor se formează dacă o serie de instituții acționează împreună în acest sens.Și o să le enumăr într-o ordine la care nu țin neapărat. Oricine poate să le ordoneze altfel.

În primul rând, școala ar trebui să aibă un rol primordial în inocularea conștiinței forestiere la tinerele vlăstare. Cadre didactice bine informate, ar trebui implicate direct în sensul educării tinerei generații pentru conștientizarea importanței pădurii.

În al doilea rând, politicul ar trebui să aibă în vedere atunci când se dau legi, să se asigure protecția pădurii. Cunoaștem acum efectul punerii în aplicare a legilor 18/1991 și a Legii 1/2000, mari suprafețe de pădure puse în posesie fiind defrișate. Nici la această data asigurarea pazei în fondul forestier privat nu e definitivată.

În al treilea rând, administrația silvică trebuie să aibă permanent în atenție ce mesaje transmit către populație, de fiecare dată când intră în contact cu aceasta(fie că e vorba de aprovizionarea cu lemn, fie la contactul cu forța de muncă manuală folosită în silvicultură etc) să facă un transfer de conștiință forestieră.

În al patrulea rând, biserica ar trebui să contribuie la educația poporului în sensul protejării pădurilor.

În al cincilea rând, justiția care trebuie să ajute ca sancțiunile ce se dau pentru fapte împotriva pădurii să-și facă efectul educativ.

În al șaselea rând, organele ministerului de interne, fie că-s polițiști, fie că-s jandarmi sau poate doar pompieri, ar trebui să contribuie mult la formarea conștiinței forestiere

În al șaptelea rând, instituțiile statului cu activitate de protejarea mediului, inclusiv al pădurii: agențiile de protecția mediului, garda de mediu sau inspectoratele de regim silvic.

Și mă opresc aici. În realitate însă, constatăm că școala e la pământ, având probleme grave de sistem, politicienii acționează doar în propriul interes, administrația silvică deseori apare în scandaluri de corupție(ca exemplu anchetele încă în derulare de la Cluj).Biserica fiind și ea proprietară de pădure, își dorește un regim silvic mai permisiv așa că nu se manifestă în sensul protejării pădurii, justiția nu-și face datoria, puține dosare de infracțiuni silvice fiind finalizate cu pedepsirea făptașilor pe motiv că efectul social e totuși mic. Referire la justiție, am putea adăuga implicarea directă în dosarele de retrocedări ilegale de pădure(apropo de magistrații tribunalului Covasna implicate în dosarul Hrebenciuc). Organele ministerului de interne au alte acțiuni în vedere, pădurea fiind puțin în atenția lor. În mediul rural, de fiecare dată când sunt tăieri ilegale în volum mai mare într-o localitate, o atentă cercetare ar scoate la iveală că sunt implicate și organe de poliție. Instituțiile de protecția mediului se ocupă în general de rezervațiile naturale.Pădurea mai puțin este în atenția lor. Altfel cum ne explicăm că Rezervația Hârboanca, din comuna Ștefan cel Mare, județul Vaslui, initial printre unicele două din țară ce conțineau toți hibrizii de stejar , în prezent greu se mai găsește câte un stejar, transformându-se într-o altfel de rezervație, cu alte specii, doar pentru a nu se diminua suprafața rezervațiilor la nivel de județ.

Așa stând lucrurile, de unde conștiință forestieră?

Dar iată ce spunea un înaintaș de-al nostru, o mare personalitate a silviculturii românești:

„Popoarele – remarca prof. Marin Drăcea – se judecă între ele și după respectul pe care îl au față de propriul lor pământ și, ca atare, față de pavăza cea mai sigură a acestuia – pădurea. Nu-și apără pădurea și pământul decât poporul ce se simte solidar cu propriul său viitor și vrea să trăiască”.

Aș mai adăuga că grija față de pădure este unul din cele mai bune indicatoare a nivelului de civilizație a unui stat, și care determină de fapt, și nivelul de trai.

Ce-ar fi dacă am înceta să ne mai batem joc de pădure și din contră, am demara acțiuni ample de împădurire a terenurilor degradate, aceste adevărate „pecingini” des întâlnite pe întreg teritoriul țării? Ce-ar fi dacă cele 1 milion de hectare de teren degradat de pe teritoriul României s-ar transforma în pădure? Ar crește suprafața fondului forestier cu două procente la nivel de țară și impactul va fi extraordinar! Adresez acest îndemn către toți factorii de decizie! Am putea noi să dăm dovadă de o astfel de înțelepciune?Spun asta pentru că noul PNDR finanțează astfel de investiții.