Jos pălăria, d-le Pleșu

Ionel Popa

Aseară, 10 mai 2024, în cadrul emisiunii „Românii au talent” au evoluat și copiii ce formează Grupul „Dacii Liberi”, grup pregătit de domnul profesor Corneliu Pleșu.

Precizez de la început că prestația lor a primit trei de „DA”, rezultat care i-a trimis în etapa următoare. A fost și un „NU” din partea d-lui Bobonete. De ce le-a dat d-ul Bobonete „NU”? Simplu. Pentru că e afon la muzică. A spus-o chiar dumnealui aseară.Și nu numai la muzica folk! Nici doinele nu sunt pe sufletul său, nu le înțelege. Și pe acestea le jurizează cu „NU”. E regulă! Personal, am luat atitudine după o ediție anterioară și am spus că d-lui nu a are suficientă pregătire, percepție, orizont cultural etc pentru un asemenea rol. Sper să-și fi dat seama și producătorii și să-l lase pe d-ul Bobonete să se ocupe de bancuri, de orice altceva, mai puțin de a fi membru al juriului la un concurs atât de popular! Gargarageala d-lui e bună la show-uri de stand up comedy unde ar avea ceva succes.Nu aici.

O exprimare obiectivă asupra evoluției grupului a avut-o Andra, o profesionistă în ale muzicii, și care, cu unele critici, totuși a catadicsit să jurizeze prestația cu „DA”. 

Comentariile Andrei și a unora care s-au grăbit să critice în social-media, chiar dacă au o doză de adevăr, nu știrbesc cu nimic realizările d-lui Profesor Corneliu Pleșu. I-am remarcat pasiunea d-lui de a lucra cu copiii, de mai multă vreme. Își cunoaște bine misiunea și are un talent nu numai muzical, ci și pedagogic. Dumnealui face un lucru extraordinar. Descoperă tinere talente și le ajută să se pună în valoare. Scriitorul irlandez Brendan Behan a spus următorul lucru: „Nici un om nu îşi poate descoperi propriile talente.” D-ul Pleșu ajută copiii să-și descopere talentul. Îi pregătește muzical, îi introduce în breaslă și-i urcă pe scenă. Ce poate fi mai mult? E conștient că acest grup e foarte posibil să nu reziste în timp. Componenții vor deveni adulți mâine-poimâine, vor alege diverse cariere și d-ul Pleșu o va relua de la început! E ca antrenorii sportivi de la grupele de copii! 

Și atunci care este satisfacția muncii? Cea mai mare satisfacție este aceea când unii membri ai grupului vor căpăta pasiunea! Și asta e misiunea d-lui Pleșu pe care și-a înțeles-o și și-a asumat-o! Să descopere talentul la unii copii și să-l transforme în pasiune! 

Cineva a scris în social-media că nu trebuia saxofonist în grup! Unii spuneau că grupul e prea mare! Sunt afirmații care au o doză de adevăr! Credeți că d-ul Pleșu nu știa lucrurile astea? Și dacă are în grup un copil care iubește saxofonul? Cum să-l lase acasă? Cum să nu-i dai o șansă acelui copil să urce pe scenă și să trăiască emoțiile unice de la „Românii au talent”?! Cred că același lucru putem spune referindu-ne și la mărimea grupului! Vom vedea cum se vor prezenta în etapa următoarea însă de un lucru nu ne putem îndoi. La Bârlad activează un grup de copii care cuceresc inimile românilor pe oriunde se prezintă! Sunt cunoscuți în multe locații, au urcat pe multe scene alături de mulți interpreți și cantautori! Datorită lor, iată că la Bârlad, luna aceasta, pe 19 mai,  se va desfășura un Festival național de Folk, fiind la prima ediție!

Și meritul cel mai mare îl are d-ul Prof. Pleșu! Bineînțeles că un merit semnificativ îl are și d-ul Ivan care îi stă alături. După cum, e de apreciat sprijinul pe care îl primește din partea autorităților publice locale. 

Pentru efortul, pasiunea și talentul pe care îl depune lucrând cu acești copii, pentru inspirația în identificarea celor mai bune căi de a-i îndruma și motiva, pentru aportul la creșterea prestigiului Municipiului Bârlad, deocamdată la nivel național, merită respectul nostru! Dumnealui se constituie într-un exemplu și pentru alți dascăli după cum grupul se constituie într-un exemplu pentru alți copii!

O carte care-mi place!

Ionel Popa

Zilele acestea am găsit timp să parcurg o carte pe care am primit-o chiar de la autoare. E vorba de volumul de poezii „Ferestre în ziduri”, autoarea fiind poeta Dorina Stoica din Bârlad. Cartea a obtinut premiul Nicolae Dabija la Festivalul International de Creatie Literarã „Titel Constantinescu” , editia a XVI-a 2023, de la Râmnicu Sãrat, proiect apartinând editurii Rafet.

Soarta a făcut să cunosc autoarea înainte de a-i ști măcar o parte din poezii. Ne-am cunoscut la Mănăstirea Bogdănița, acolo d-na Dorina venind în pelerinaj. Precizez că împreună cu soția, frecvent participăm la Sfânta Liturghie la Mănăstirea Bogdănița. După slujbă, d-na Dorina ne-a recitat una din propriile creații. 

O să-mi permit să scriu câteva rânduri despre felul cum am perceput eu poeziile din volumul „Ferestre în ziduri”, în calitate de consumator de cultură. Nu am pregătire filologică și nici nu am pretenții de scriitor. Totuși, îmi permit să evidențiez o carte dacă citind acea carte îmi produce anumite simțiri.

D-na Dorina Stoica este cunoscută ca autoare de literatură religioasă. Poeziile din volumul „Ferestre în ziduri” nu se încadrează la acest gen de literatură însă ne-o descoperă pe autoare ca profund creștină! Poeziile din acest volum sunt despre EA, poeta Dorina Stoica.

Poeziile sunt foarte plăcute, incitante! Ne arată trăirile unui creator care scrie pentru că are de oferit ceva semenilor. Nu se sfiește să-și arate slăbiciunile umane. 

Este conștientă că un poet adevărat nu poate să spună decât adevărul! Consideră că „Poetul e un căutător de perle îngropate

într-un ocean de falsitate, ură, nedreptate,

complot și minciună.

Poetul e vocea Crist-alină a Universului pe care

niciun zgomot nu o poate acoperi!” Fragment din poezia „Un poet…”

Ne prezintă crâmpeie din copilărie, din viața de zi cu zi, din care reiese trăirea creștină.Scrie despre mamă, despre tată, despre primăvară, renaștere, înviere…, copilărie…

„Dar nu azi! Mâine e sărbătoare,

mâine toate se pot întâmpla

cu bucurie, cu durere, cu întârziere,

cu voia lui Dumnezeu

care ne trimite ploaie

ca să înflorească ferestrele.” Fragment din poezia „Mâine”.

Dorina Stoica nu e roasă de ambiții. Nu i se vede suferința pe care o trăiesc unii autori și care lasă să li se vadă frustrarea…Trebuie spus că nici la creatorii de operă literară lucrurile nu merg „uns” de fiecare dată. Există multă muncă pentru a da forma dorită! De aceea, vedem că mulți scriitori se pierd cu firea.  Unii devin ipohondri, li se pare că au înțepături la inimă, unii devin irascibili, se ceartă cu toată lumea din te miri ce motiv, iar alții devin paranoici. Unii își fac statui încă din timpul vieții! Nu au răbdare ca opera să „construiască” statuia! 

Dorina Stoica e altfel. Și când e rănită(adevărul doare, nu-i așa?), poeta Dorină Stoica nu dă frâu urii. Cum răspunde Dorina Stoica detractorilor?

„Dacă tu ai avea doar un metru cincizeci înălțime

și toți s-ar mira când te văd pentru prima oară

nu în virtual, ci în carne și oase,

ai dovedi că ai înmulțit frumos talantul

pe care și l-a dat Dumnezeu, ei tot ar râde de tine

și te-ar numi, mai întâi, când nu-i auzi,

iar apoi în față, cu dispreț, piticanie,

iar tu te-au ruga din toată inima

să le ierte Dumnezeu răutatea, în timp ce ei

se așteaptă să le faci vreun rău!” 

Poezia se numește „În timp ce ei” . Se poate un răspuns mai frumos? De aceea, iubim poeziile Dorinei Stoica! Acestea sunt ca o alifie pentru suflet. Dau speranță, motivează!

Închei cu o poezie cunoscută de-a poetei Dorina Stoica, potrivită Săbătorilor Pascale:

ÎȚI MULȚUMESC, DOAMNE

Autor  Dorina Stoica

Îţi multumesc azi, că sunt, pentru ziua de mâine.

Îţi multumesc că am pe masă o pâine.

Îţi multumesc pentru stropii de ploaie,

Pentru fructe, păsări şi flori,

Pentru soarele care răsare în zori,

Pentru cerul cu licăr de stele,

Pentru toate zilele vieţii mele,

Pentru firul de apă izvorât din fântână,

Pentru harul ce-mi poartă a mea mână

Pe-arcuş de vioară, pe pânză, pe piatră,

Pentru viersul ce curge din mine spre Cer.

Multumesc pentru omul blajin şi sincer.

Multumesc pentru haina pe care o port,

Pentru tot ce mă doare şi totuşi suport.

Îţi multumesc pentru cântecul de păsărele

Pentru toate încercările vieţii mele.

Mulţumesc pentru puiul de om ce se va naşte.

Îţi multumesc că ai Înviat în noaptea de Paşte.

Am atâtea lucruri pentru care să-ţi mulţumesc,

Că nu ar fi de ajuns o mie de ani să trăiesc !

Constantin Marafet spunea la lansarea cărții în 2023: „Poetul este lumina dintre generatii, este cel care drãgosteste cuvinte spre înmuierea sufletelor pãgâne, este cel de deasupra cuvintelor, cel care împrãstie umbra din jurul lor si le dã strãlucirea cuvenitã. Poetul luptã cu inertia, cu lasitatea si cu ipocrizia. Poetul luptã cu toate durerile lumii pentru noi. Sã-i fim alãturi!”

Așa spun și eu: Să-i fim alături!