Cuza-Vodă, domn iubit

Ionel Popa

Cuza-Vodă, domn cinstit

Pe români tu i-ai  iubit

Și ai făcut să avem o țară

Respectată și-n afară.

Te-au trădat cozi de topor

Că n-au vrut domn din popor

Au vrut unul mai străin

Să nu le mai fii tu spin. 

Averi multe tot să strângă 

Legea să nu-i mai constrângă

Că pe hoți nu-i suportai

Și pe mulți îi încurcai. 

Nu te-au mai dorit hainii

Că prea te iubeau românii

Te-au trimis în pribegie

Nimeni de tine să știe. 

Chiar de unii te-au trădat 

Poporul însă n-a uitat

Ca-i iubit mult pe români

În țară i-ai vrut stăpâni

Popor român, popor cuminte

Cum să faci pași înainte

Cum s-ajungi la dezvoltare

Când ai parte de trădare?

Păstrați simțirea românească

Ionel Popa

De ești născut în România
Țara aceasta, colț de rai
Să îmbraci cu multă cinste ia,
La tricolor onor să dai.

De ești plecat peste hotare,
Graiul tu să nu ți-l uiți
Și când de dor inima doare,
O doină dulce să asculți.

De poți, întoarce-te în țară
Chiar de nu-s toate ca-n Vest
Să-ți faci aici o căscioară
Chiar dacă traiu-i mai modest.

Că nicăieri nu-i ca acasă
Mai ales de sărbători
Să fii cu rudele la masă
Și să primești colindători.

Popor român, popor cuminte
Prea tare te-ai împrăștiat
Spre cer înalț rugă fierbinte
De Domnul să fii protejat!

Dragi români din lumea-ntreagă
Păstrați tradiția strămoșească,
Iubiți tot ceea ce ne leagă,
Păstrați simțirea românească.

12.01.2020

Iohannis și anticipatele

Ionel Popa

Având în vedere că activitatea firmei pe care o administrez este influențată mult de deciziile Guvernului, vrând-nevrând sunt obligat să fiu atent la ce se întâmplă în plan politic. Încerc în acest fel să anticipez impactul unor decizii care ar putea să influențeze nu numai activitatea firmei mele ci și activitățile firmelor clienților noștri.

Un antreprenor trebuie să țină cont de riscurile ce ar putea să apară în timp și să ia măsuri. Unele pot fi anticipate.Unele nu prea. De exemplu, o schimbare de guvern are un impact deosebit asupra firmelor dintr-o țară. Când schimbarea de guvern survine în urma unor alegeri democratice la sfârșitul unui ciclu electoral, lucrurile pot fi anticipate cumva. Cel mai greu este să anticipezi și să iei măsuri la schimbările produse pe parcursul ciclului electoral.Schimbările de guvern influențează predictibilitatea atât de necesară în desfășurarea afacerilor. Orice schimbare de guvern poate fi considerată o adevărată nebunie dacă nu e deplin justificată. Poporul român chiar are un proverb în acest sens: „Schimbarea stăpânilor, bucuria nebunilor”.

Am auzit zilele acestea că și d-ul Iohannis militează pentru alegeri anticipate. De ce și-ar dori un președinte alegeri anticipate? Cu ce-i poate ajuta lui? Un partid își poate dori alegeri anticipate în speranța că alegerile pot schimba sorții.Mai ales dacă este în opoziție. Dar dacă partidul e la putere, are sens să dorească alegeri anticipate? Ludovic Orban este premierul unei coaliții aflate la putere. În mod normal, Orban ar trebui să conducă Guvernul până la formarea unui nou guvern după alegerile din Noiembrie 2020. De ce este presat de Iohannis să facă alegeri anticipate? Orban știe că el joacă o carte acum ca premier. Dacă pierde această funcție indiferent cum, există riscul să se termine și cu cariera lui politică la nivel înalt. Mulți l-au lăudat pentru alianțele făcute. S-ar părea că Iohannis nu e mulțumit! Iohannis insistă să bage țara într-un haos prin provocarea de alegeri anticipate. Să nu uităm că anul 2020 este ultimul din ciclul 2014-2020 al programelor cu finanțare europeană….. Totodată, autoritățile de management ale programelor cu finanțări europene ar trebui să lucreze intens la viitoarele programe aferente perioadei 2021-2027. În condițiile în care facem schimbări peste schimbări, cine mai coordonează?

Vedem instabilitate și la nivel internațional. De ce să-ți dorești așa ceva? De ce și-ar dori Iohannis mai multă putere? De ce insistă să arate că nu-i pasă că încalcă regulile constituționale? Ca președinte nu are voie să se implice în sensul încurajării luptelor dintre partide. Ba mai mult, nu ar trebui sub nici o formă să sprijine(și o face pe față) un anumit partid. Din contră, ar trebui să ajute puterea și opoziția să respecte regulile democratice.Poate să ia atitudine când un partid, fie de la putere, fie din opoziție manifestă derapaje așa cum a și procedat de altfel în relația cu PSD-ul pe vremea lui Dragnea. Și a fost lăudat pentru asta. Dar mai mult de atât nu-i este permis. Nu face decât să amplifice luptele interne care nu fac bine deloc. Omul ăsta nu-și face treaba lui în aceste vremuri! Ar trebui să fie plătit de partidele de la putere(poate chiar numai de PNL pe care îl sprijină), nu de statul român! România are nevoie de un președinte apartinic care să vină cu proiecte de țară! Nu are nevoie de un președinte care să-și dedice cea mai mare parte din timp susținerii unui partid! Duce în derizoriu funcția de președinte! 

Prin 2017 administrația prezidențială începea să lucreze la proiectul de țară! S-a înființat și o comisie în acest sens. Găsiți informații în acest sens la adresa: https://www.presidency.ro/ro/angajamente/proiectul-de-tara-al-presedintelui-klaus-iohannis .

Chiar acolo se preciza: „Din acest motiv, Președintele României consideră că un astfel de demers poate fi conturat numai prin consens și pus în slujba unui obiectiv care să-i unească pe cetățenii acestei țări. Proiectul de țară va reprezenta efortul colectiv al unei naţiuni determinate să-şi atingă adevăratul potențial și va fi dedicat totodată generațiilor viitoare, care se vor bucura de o Românie mai puternică și demnă.”

Nu știu dacă mai lucrează sau nu acea comisie, de un lucru m-am lămurit. Președintele Iohannis nu are în vizor nici un proiect de țară! De ce spun asta? Pentru că promovarea de astfel de proiecte necesită larg consens și d-lui nu militează pentru larg consens ci militează pentru război cu PSD adică pentru lupte interne români contra români! Prin implicarea directă în lupta politică de partea unui partid oricare ar fi acesta, pierde total largul consens. Poate împinge acel partid la putere dar nu se va putea lăuda în veci cu nici o realizare ca proiect de țară. Se va putea lăuda doar cu victorii ce pot fi incluse în istoria PNL sau a altui partid dar nu cu victorii care să merite un loc în istoria României.

Ludovic Orban se poate plânge că PSD-ul îi blochează în Parlament inițiativele legislative. E ceva normal să existe fricțiuni în Parlament. Și ce faci tu ca președinte în acest caz? 

Poți iniția dialog între putere și opoziție (dacă lași deschisă calea dialogului) și să sprijini inițiativele bune. Iohannis însă a ales calea alegerilor anticipate ceea ce poate duce la orice! Cel mai fericit rezultat pentru el probabil ar fi să câștige PNL. Însă România ca țară va face pași înapoi din punct de vedere economic….Economia țării are nevoie de predictibilitate, de susținere la export, de investiții….. Cel puțin astea le știa și d-ul Iohannis pentru că le-am preluat din sinteza evenimentului consultativ privind proiectul de țară inițiat chiar de Administrația Prezidențială (https://www.presidency.ro/files/userfiles/Sinteza_evenimentului_Presedintele_Romaniei_in_dialog_cu_mediul_de_afaceri.pdf). Povara preluării puterii de către PNL cu o mai largă majoritate în Parlament nu ar fi și mai mare? Dinamica dezvoltării economiilor la nivel internațional e foarte mare. Într-un an se pot întâmpla multe. Care-i miza și cât de importantă să merite riscurile declanșării anticipatelor?

Culmea e că alegerile anticipate pot duce și la un alt rezultat! E foarte posibil ca PSD să câștige alegerile! Alegerile europarlamentare nu seamănă cu cele parlamentare! Iohannis a învins la prezidențiale dar nu pentru că e foarte iubit de români! Ci pentru că adversarii au fost foarte slabi. A nu se raporta însă PSD la Dăncilă! Există și măsuri bune luate de PSD după cum există și multe localități conduse bine de administrații PSD-iste.

În concluzie, președintele Iohannis lasă să se vadă câteva trăsături personale care nu fac cinste funcției pe care o deține:

-Incapacitatea de a dialoga cu actorii din societate, calitate absolut necesară unui președinte. Această inabilitate îl face să fugă de dialog și să adopte calea „războiului” cu cei ce i se opun.

-Lipsă totală de idei personale. Nu a promovat nici o idee concretă pentru România, doar niște noțiuni vagi-România normală, „pas cu pas” etc. Nimic concret.

-Oportunism politic și lipsă de principii-era să fie premierul PSD dacă Geoană câștiga alegerile. Nu a stat pe gânduri atunci când a avut ocazia să-l elimine pe Crin Antonescu, cel care l-a adus în politica mare.

-Infatuare și aroganță. O manifestă din ce în ce mai des, mai ales după alegerile europarlamentare din 2019. Cel mai grav e că manifestă tendința de a nu mai ține cont de Constituție.

În aceste condiții e firesc să-mi pun întrebarea: de ce abandonează ideea unui proiect de țară președintele Iohannis? S-a implicat direct în schimbarea premierului Dăncilă, acum e implicat direct în declanșarea anticipatelor! Halal activitate de președinte!

Sursă foto: cotidianul.ro

Mesaj de Anul Nou

Ionel Popa – președintele Asociației „Solidar”

Dragi prieteni ai Asociației „Solidar”

În Decembrie anul acesta s-au împlinit 6 ani de la primele noastre acțiuni!
În tot acest timp am putut constata că a crescut mult numărul celor ce fac donații ceea ce ne bucură foarte mult pentru că ăsta a fost scopul pentru care am creat asociația! 
Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană multe lucruri benefice se văd în țară însă cel mai vădit, din păcate, constatăm suferința în creștere a satului românesc. 
Ceea ce se întâmplă acum are caracter de noutate pentru poporul român. Este vorba despre emigrație pe ansamblu și mai ales, e vorba despre golirea satelor românești. 
Au mai fost români plecați în afară și în alte perioade istorice. De obicei cei ce plecau erau cei cu bani, fie la studii, fie în scop turistic, fie în scop de afaceri. Dar prea puțin plecau cei din mediul rural. 
De aceea, ne-a rămas în istorie isprava lui badea Cârțan, un țăran mai curios și mai temerar. Acum avem milioane de-alde badea Cârțan! 
Țăranul român a fost legat de glie și a suportat cu stoicism toate vicisitudinile vremurilor chiar dacă de multe ori a trebuit să suporte nedreptăți! 
Tocmai de aceea Liviu Rebreanu lăuda țăranul român în discursul de primire la Academia Română( Era în anul 1940 ): 
„De fapt ţăranul n’are nume pentru că nu e nici clasă, nici breaslă, nici funcţie, ci poporul însuşi, omul român. Pentru toată lumea, ţăran e sinonim cu Român, pe când orăşan nu, ba în general dimpotrivă, mai cu seamă în ochii ţăranului.Ţăranul a rămas Român şi sub barbarii cei vechi şi sub cotropitorii ceilalţi; în schimb orăşenii s’au cam arătat Ilirici cu Thurcii, Greci cu Fanarioţii, Ruşi cu Muscalii, Nemţi cu Austriecii, până să devină Români sută în sută, sub Români.”  
Ceva mai înainte, în 1937 Lucian Blaga spunea că „Veșnicia s-a născut la sat”. 
Ce frumos vorbeau cei doi corifei ai literaturii române despre țăranul român! 

Mai trebui reamintit un lucru. Fundamentele poporului român sunt legate de limbă, religie, cultură și tradiții. Satul românesc este cel care a păstrat cel mai bine tradițiile. Satul românesc este cel care a inspirat cultura în măsură foarte mare! 
Limba română a contribuit fundamental la menținerea identității naționale. Chiar și în perioadele când populații românești au fost sub diverse ocupații, nu și-au pierdut identitatea tocmai datorită limbii, religiei și tradițiilor păstrate atât de bine la sate.
Ce constatăm acum? Nu emigrează numai orășenii, emigrează și țăranii. Impactul este devastatator asupra satului românesc dar poate fi devastator asupra poporului român pe ansamblu! Acestui popor îi sunt frânte, fărâmițate fundamentele!
Vedem bătrâni rămași însingurați, vedem copii crescuți în familii monoparentale, vedem copii crescuți de bunici, vedem o creștere foarte mare a divorțurilor, vedem copii traumatizați de lipsa afecțiunii din partea părinților, vedem o populație care nu-și mai găsește rostul în țară! Economia României se poticnește pentru că populația activă muncește în economia altor state. Bugetele statului nostru sunt dezechilibrate și procesul e în creștere! 
Paradoxal, chiar dacă o mare parte din populație a emigrat, spitalele sunt tot mai aglomerate! Populația e din ce în ce mai vlăguită! 
Pe acest fond statul nu mai reușește să facă față necesităților în plan social. Este evident că factorul politic a greșit foarte mult în cei 30 de ani de după revoluție în principal pentru că nu a luat în calcul măsuri de stăvilire a emigrației. Nu a luat măsuri ca românii să-și găsească un rost în țară.
Din contră, masa tot mai mare de asistați social a fost folosită ca masă de manevră în campaniile electorale. Totodată, am văzut în cei 30 de ani multă manipulare, multă demagogie la care s-a adăugat multă birocrație! 
De aceea, solidaritatea între semeni poate ajuta în momentele critice! 
Cât de frumoși sunt românii când sunt la biserică! Am petrecut momente foarte emoționante printre enoriași în ultima perioadă! Românii sunt cuminți, sunt cu bun simț, sunt ospitalieri și săritori! 
Dar cum să mai păstreze aceste calități când sunt manipulați grosolan, când sunt tratați cu nepăsare, când sunt luați peste picior chiar de unii conaționali, când sunt sărăciți? 
Un singur exemplu vă dau: din 2004, adică din perioada de preaderare la UE românii din mediul rural au primit fonduri pentru a-și dezvolta fermele. Care au fost rezultatele? Foarte slabe! De ce? 
Pentru că în același timp au intrat „în cămașa de forță” a Uniunii Europene cum spunea britanicul James Mirrlees, (laureat al Premiului Nobel pentru economie). 
S-au permis importurile de produse agricole fără control, s-au introdus o serie de standarde imposibil de îndeplinit de către fermierii români, li s-a sistat posibilitatea de a mai vinde în târguri și oboare…. Și ei cum să se dezvolte?
Mai nimic din ce producea mediul rural în trecut nu mai este căutat! S-a distrus producția autohtonă într-o măsură greu de imaginat în anul 1990. Ne dovedim ca nație din ce în ce mai slabă, mai vulnerabilă, mai dezbinată….. 
În așteptarea unor vremuri mai bune, a unor conjucturi mai favorabile, trebuie să facem toate eforturile de a rămâne uniți, indiferent unde ne-am afla! Uniți ca popor prin cele patru fundamente: limbă, religie, cultură și tradiții! 
Nu vom putea stăvili influențele globalizării însă putem lupta pentru păstrarea identității naționale și a integrității ca stat.
Noi asta încercăm să facem, să ajutăm pe cei aflați în nevoi acolo unde statul se dovedește neputincios! Să ajutăm familiile cu mulți copii să-i ducă la școală! Să-i ajutăm pe cei năpăstuiți de necazuri, fie că e vorba de incendii, fie că e vorba de inundații, fie că e vorba de probleme de sănătate sau alte probleme.
Am dovedit că putem face multe și mizăm pe sprijinul dumneavoastră în continuare pentru că noi credem că putem face și mai multe! 
Noi nu luptăm cu politicul, din contră, colaborăm cu toți actorii din societate dacă este spre binele românilor! Poate că și clasa politică are nevoie de mai mult timp pentru a se maturiza…. Noi dorim să dezvoltăm empatia, să atragem atenția că o creștere a decalajului dintre oraș și sat nu e bună, că o creștere a emigrației devine din ce în ce mai periculoasă!  
Ion Creangă, pe care îl comemorăm astăzi avea o vorbă:

„N-ar fi rău să fie bine-n ţara asta”!


Voi încheia cu un poem ce aparține britanicului Rudyard Kipling care a fost omagiat ieri(născut pe 30 decembrie acum 154 de ani):

Dacă … – Rudyard Kipling

De poţi să nu-ţi pierzi capul, când toţi în jurul tău

Şi l-au pierdut pe-al lor găsindu-ţi ţie vină,

De poţi, atunci când toţi te cred nedemn şi rău

Să nu-ţi pierzi nici-o clipă încrederea în tine

De poţi s-aştepţi oricât fără să-ţi pierzi răbdarea

De rabzi să fii minţit, fără ca tu să minţi

Sau când hulit de oameni, tu nu cu răzbunarea

Să vrei a le răspunde, dar nici prin rugăminţi.

De poţi visa, dar fără să te robeşti visării

De poţi gândi, dar fără să-ţi faci din asta un ţel,

De poţi să nu cazi pradă nicicând exasperării

Succesul şi dezastrul primindu-le la fel,

De poţi să-auzi cuvântul rostit cândva de tine

Răstălmăcit de oameni, ciuntit şi prefăcut,

De poţi să-ţi vezi idealul distrus şi din ruine,

Să-l reclădeşti cu-ardoarea fierbinte din trecut.

De poţi risca pe-o carte întreaga ta avere

Şi tot ce-ai strâns o viaţă să pierzi într-un minut,

Şi-atunci, fără a scoate o vorbă de durere

Să-ncepi agoniseala cu calm, de la-nceput

Iar dacă trupul tău, uzat şi obosit

Îl vei putea forţa să-ţi mai slujească încă

Numai prin străşnicia voinţei tale şi astfel,

Să steie peste veacuri aşa cum stă o stâncă.

De poţi vorbi mulţimii fără să minţi şi dacă,

Te poţi plimba cu regii, fără a te-ngâmfa

De nici amici, nici duşmani nu pot vre-un rău să-ţi facă

Pentru că doar dreptatea e călăuza ta,

Şi dacă ştii să umpli minuta trecătoare,

Să nu pierzi nici-o filă din al vieţii tom,

Al tău va fi Pământul, cu bunurile-i toate,

Şi mai presus de toate – vei fi un OM, copilul meu !

Tuturor celor ce ne urmăriți, tuturor celor ce ne susțineți, tuturor românilor, în general, la cumpăna dintre ani avem o urare! Să privim înapoi cu iertare, înainte cu speranţă, în jos cu înţelegere şi în sus cu recunoştinţă! Speranţa să vă deschidă poarta spre un An Nou plin de bucurii şi împliniri. Așa să ne ajute Dumnezeu! La mulţi ani!

Oameni și fapte la superlativ

Ionel Popa

Trăim vremuri tulburi în care constatăm în România situații greu de imaginat pentru secolul XXI. Odată cu deschiderea granițelor românii au putut migra pentru un trai mai bun oriunde și-au dorit. Și mulți au făcut-o astfel că peste 5 milioane de români trăiesc în afara țării. Impactul aceste migrații este deosebit de mare și de complex.Avem un impact la nivelul forței de muncă ce se resimte din ce în ce mai tare în economie. Avem un impact la nivelul finanțelor țării pentru că se constată dezechilibre în formarea fondurilor pentru asigurarea pensiilor, a finanțării sistemului de sănătate etc.Avem un impact deosebit de grav asupra familiei.Întâlnim multe familii monoparentale, o creștere puternică a ratei divorțurilor, mulți copii crescuți de bunici sau de alte rude. Actorul și activistul canadiano-american Michael J. Fox  spune că  “Familia nu este cel mai important lucru. Este totul.” 

Ca președinte al Asociației „SOLIDAR” am avut ocazia să constat trauma copiilor crescuți fără unul sau ambii părinți.Sunt dese situațiile în care frații sunt separați sau cresc împreună cu alți frați vitregi…. Bineînțeles, o situație aparte este cea a copiilor instituționalizați crescuți în orfelinate sau în sistemul asistentelor maternale. Instituțiile statului român care se ocupă cu astfel de cazuri sunt deseori depășite….. Ca asociație încercăm să compensăm neputința statului atrăgând sprijin din partea societății civile. Poate cineva se întreabă dacă e corect un astfel de demers. De ce să sprijinim statul care de multe ori risipește resurse? Noi zicem că există suficiente motive ca societatea civilă să se implice în sprijinirea copiilor aflați în nevoi. În primul rând copiii reprezintă viitorul. Un citat de-al lui Pitagora ne spune: „Nu bruftui şi nici nu dispreţui omul simplu. Toiagul lui Brutus ascundea sub scoarţa aspră o nuia de aur!”. În al doilea rând, ajutând un copil putem obține un adult care să se descurce singur…și nu unul dependent de stat.Și nu în ultimul rând, construim solidaritate de care cu toții avem nevoie mai devreme sau mai târziu. 

În aceste vremuri constatăm o clasă socială care își sporește averea.Constatăm o creștere a decalajului dintre clasele sociale. Vedem un segment mic ca număr ce dispune de mult mai mult decât le-ar trebui,norocoși ai soartei sau cu talent deosebit în a face avere.Mai vedem un segment mult mai vast de populație trăind în sărăcie.Segmentul ăla mic îl vedem în centrul atenției pe ecranele televizoarelor. Membrii săi sunt angrenați în lupta pentru putere, în războaie economice, în lupte grele în justiție etc. Lăcomia, ciocoismul, egoismul îi face din ce în ce mai inumani….

Mai sunt și excepții și atunci când descoperim astfel de oameni ni se încarcă sufletul de speranță și de bucurie.

Iată o astfel de poveste frumoasă și reală!

Acum circa trei săptămâni am aflat de un caz social în localitatea Hordilești, comuna Cozmești, județul Vaslui. Trei copii sunt crescuți de o mătușă de-a lor. Este vorba despre Timofte Elena, copiii fiind Alina(clasa a VIII-a), Cristian(clasa a V-a) și Ion care are 16 ani și nu mai frecventează școala.Părinții sunt despărțiți, recăsătoriți astfel că mai au și alți frați care trăiesc numai Dumnezeu știe cum. Cei trei sunt cumva norocoși pentru că mătușa lor, alminteri o femeie slăbuță, bolnavă de astm, are un suflet mare și și-a asumat rolul de mamă. Locuiesc într-o căsuță modestă într-un cătun cu 9 case din comuna Cozmești, județul Vaslui. Alina și Cristi merg zilnic la școala din localitatea Oșești și fapt îmbucurător,le place cartea! Ne-am deplasat la ei și Alina cu Cristi ne-a atras de la prima întâlnire! Atunci le-am dus bunuri pe care le aveam în stoc. Am stabilit să mai mergem o dată.Mătușa Elena ne-a zis că stresul mare e legat de asigurarea hranei(venitul ei extrem de modest abia de-i ajunge pentru procurarea spray-urilor pentru astm) și asigurarea lemnului pentru încălzit.Ne rugam să apară o minune pentru ei. Stabilisem să mergem într-o zi de duminică.Din debaraua noastră pregătisem să le ducem dulcețuri și zacuscă.Vineri ne-a sunat un domn deosebit de protocolar:

-Bună ziua. Mă numesc Botezatu Vasile, sunt venit pentru câteva zile în țară și vreau să mă ajutați să găsesc o familie care are nevoie de ajutor.

Gândul ni s-a dus la Alina și Cristian astfel că am stabilit să ne întâlnim și să mergem împreună. Aveam să aflăm că d-ul Botezatu e plecat de peste 15 ani din țară, trăiește la Londra unde administrează o firmă.Într-o primă fază a cumpărat alimente și dulciuri în cantitate consistentă.Și d-lui a fost impresionat de cei doi copii. Pe loc s-a decis să plătească costul lemnelor astfel că am mers la pădurarul din zonă și am rezolvat acest lucru. În acest moment transportul cu lemne a fost efectuat.Apoi a stabilit cu familia o zi când a venit și i-a luat la Vaslui producându-le o adevărată minune!I-a îmbrăcat, i-a încălțat, le-a luat un aragaz, televizor cu plasmă, mașină de tocat carne, tacâmuri de bucătărie etc. Și i-a dus la restaurant oferindu-le un prânz pe care îl vor ține minte mult timp!

Astăzi noi le-am dus un calculator oferit de familia Miron Nicolae din Vaslui. Cu această ocazie am cules și câteva impresii despre minunile din ultima perioadă!

Sunt copii foarte buni,cu vise și scopuri….Doar că trebuie ajutați!

Nouă ni s-a încărcat sufletul de bucurie că am putut întâlni un OM de o calitate extraordinară, un exemplu pentru noi toți!

Dumnezeu să-i dea sănătate, multe bucurii lui și întregii familii, pe măsura sufletului său!

„Când eram tânăr, admiram oamenii inteligenţi. Acum, când sunt în vârstă, admir oamenii buni.” Abraham Joshua Heschel  


Respect pentru pădure, respect pentru pădurari

Ionel Popa

La sfârșitul sec.XIX Mark Twain ne-a lăsat un citat:„Dacă nu citești ziarele ești neinformat, dacă le citești, ești dezinformat.” În zilele noastre când pe lângă presă creierul nostru este bombardat cu informații și din mediul online devine foarte greu de a distinge adevărul de minciună….. Mai adaug și faptul că scopul dezinformării este manipularea, mulți folosind-o pentru a-și atinge diverse scopuri. În ziua de astăzi vorbim de o adevărată știință a manipulării, tehnicile dezvoltate fiind folosite în diverse domenii, începând de la politică, religie dar și în economie și nu numai. Manipularea a nenorocit state, populații întregi, unități economice mai mari sau mai mici, familii etc. Este întâlnită peste tot în lume și în zilele noastre este aproape imposibil dacă nu chiar imposibil să nu fim afectați. Impactul poate fi diminuat prin cunoaștere, printr-o bună pregătire intelectuală dar și emoțională.

În cele ce urmează mă voi referi la unele manipulări apărute în mediul online cu impact asupra percepției asupra personalului silvic. Fac acest demers ca urmare a unui eveniment ce mi-a produs multă mâhnire… De puțin timp un pădurar de la Ocolul Silvic Pașcani a fost ucis în timp ce se afla în exercițiul funcțiunii…

Fac precizarea că personalul silvic reprezintă autoritatea statului în fondul forestier. Sunt împuterniciți să aplice legea în apărarea integrității fondului forestier. Spre deosebire de alte autorități ale statului, personalul silvic și mai ales pădurarii, plătesc pentru insuccesele profesionale. Anual în fiecare canton silvic se execută controale(cel puțin două) și pagubele identificate sunt recuperate de la pădurari… Ca să înțelegeți viața unui pădurar, imaginați-vă că gestionați 400-700 ha de pădure răsfirată pe un anumit areal, formată din mai multe trupuri, într-o zonă rurală mai mult sau mai puțin dezvoltată… Cum începe toamna, crește presiunea asupra pădurii. Populația începe aprovizionarea cu lemne și face apel la diferite surse….Pe acest fond apar rețele care preiau comenzi de lemne pe care le onorează prin tăieri ilegale… Aceste rețele sunt bine organizate și de multe ori copleșesc autoritatea silvică. Acolo unde apar astfel de rețele nici poliția nu-și face treaba…… De multe ori rețelele capătă curaj pentru că sistemul judiciar pe ansamblu dă dovadă de clemență sau slăbiciune sau….corupție.În aceste condiții pădurarul patrulează ziua dar și noapte pentru a preveni tăierile ilegale. Ce spuneți? E plăcut să ieși la patrulat noapte știind că sunt șanse să întâlnești hoți la furat lemne? Și vorbim de hoți care vin pregătiți, de hoți care vin în grup, de multe ori sub influența alcoolului. Nu e deloc plăcut să fii pădurar în România și poate așa se explică faptul că pădurarii nu prea iau pensie multă…Meseria e destul de stresantă.Să nu credeți că pădurarii au salarii pe măsura riscului la care se expun…. Nu,nici pe departe. Salariile sunt mici, soțiile de pădurar nu prea au cum să lucreze mai ales dacă locuiesc în pădure, la canton. Și cheltuielile cu copiii înscriși la școală la o familie de pădurar de multe ori sunt mai mari dacă luăm în calcul că minorii fac naveta sau sunt dați la gazdă. 

Dacă cineva și-ar propune să evalueze gradul de încărcare cu sarcini al unui pădurar ar rămâne uimit…. Desfășoară o activitate complexă care necesită și o bună pregătire profesională dar și o structură temperamentală și emoțională anume. 

Voluntar sau involuntar, mulți dintre noi contribuim la scăderea autorității instituțiilor statului sau a altor instituții,în speță autoritatea silvică, prin aceea că ne lăsăm prea ușor manipulați și reacționăm în sensul dorit de cei care au interes să manipuleze.

Pe vremea când eram șef de ocol silvic la Epureni m-a sunat conducerea Direcției Silvice de atunci pentru a-mi cere lămuriri având în vedere că subprefectul județului sesizase cum că la ieșirea din satul Popeni, spre Murgeni, lumea defrișează pădurea…chiar scot și arborii din pământ. Am explicat că acolo se executau tăieri de regenerare la salcâm, prin căzănire. Precizez că este cea mai bună metodă de regenerare naturală a arboretelor de salcâm. Arborii se scot cu tot cu cioată și rădăcinile rămase produc drajoni care contribuie la o foarte bună regenerare a pădurii. Metoda e din ce în ce mai puțin folosită deoarece e lipsă de forță de muncă. În aceste condiții se practică tăierile cu drujba care produc lăstărire însă calitatea regenerării e mai slabă. Directorul a înțeles, a explicat probabil și d-lui subprefect și spiritele s-au potolit. În ziua de astăzi ar fi fost un subiect de Breaking news!

Am mai văzut o manipulare posibil involuntară pe rețelele de socializare dar cu mare impact. E vorba de o imagine cu o tăiere „în scaun” la un arboret de salcie. Precizez că în zona dig-mal a râurilori se practică tăierea de regenerare de la o anumită înălțime față de nivelul solului. Această înălțime depinde de nivelul de inundație al apei primăvara. Se știe că apele se retrag mai târziu primăvara în zona dig-mal. Dacă apa ar acoperi cioatele, nu ar fi posibilă regenerarea.

Cea mai grosolană manipulare e cea legată de cuvântul „defrișare”. Este excesiv de mult folosit și fără a se respecta semnificația. Iată definiția acestui termen, conform Wikipedia: „Defrișarea sau despădurirea constă în îndepărtarea totală a vegetației lemnoase forestiere de pe o anumită suprafață, fără a fi urmată de regenerarea acesteia, incluzând scoaterea și îndepărtarea radacinilor și arbuștilor, cu schimbarea folosinței și a destinației terenului.” Iată un exemplu de știre manipulatoare cu puternic impact: „În România se taie peste 3 hectare de pădure la fiecare oră, arată un raport al Greenpeace. În acest ritm, din anul 2000 încoace au fost defrişate ilegal aproape 300.000 de hectare de pădure.” https://www.antena3.ro/actualitate/in-romania-se-taie-peste-3-hectare-de-padure-la-fiecare-ora-235022.html

Nu știu cum fac aceste calcule, un lucru e cert-e o știre falsă! Precizez că toate pădurile României ce fac parte din fondul forestier național se reamenajează o dată la 10 ani. O comisie de la minister avizează amenajamentul. Propunerile de tăieri rase se analizează parcelă cu parcelă. Se acceptă o astfel de soluție tehnică numai dacă există o argumentație puternică….Chiar și în astfel de situații se propun lucrări de regenerare artificială apoi. Adică suprafața de fond forestier va fi acoperită cu pădure în regimde urgență. Faptul că România mai are păduri virgine, faptul că volumul mediu pe picior e de aproape 350 mc/ha,peste media europeană, e în principal meritul silvicultorilor români.

A denigra silvicultorii de-a valma doar pentru că nu-s toți perfecți e o mare greșeală! După cum, a denigra pădurarii pentru starea din sistemul silvic e total greșit. Legiuitorii sunt de multe ori adevărații vinovați(să ne reamintim legile proprietății care nu au ținut cont de ce se va întâmpla cu pădurile predate-pagubele au fost imense).Și asta e valabil și pentru alte categorii socio-profesionale-preoți, polițiști, jandarmi, procurori etc.

Revenind la silvicultorii, de ce să fie denigrați cei de la Vaslui care după revoluție au înființat pădure pe mai bine de 2000 ha în ultimii 15 ani? Îmi amintesc că în comuna Găgești nu figura nici 1 ha de pădure imediat după revoluție. Acum au canton silvic.

Își pune cineva întrebarea ce-ar fi fost cu fondul forestier fără  prezența silvicultorilor? Eram tânăr inginer prin anii ‘90 și știu cu câtă sălbăticie s-au tăiat pădurile scoase de sub paza pădurarilor în vederea punerii în posesie(erau predate Comisiilor locale de aplicare a legii 18/1991 până la punerea în posesie). 

La fel denigrăm preoții fără a ne pune întrebarea ce-ar fi societatea fără ei. Benjamin Franklin spunea: „Dacă oamenii sunt răi având o religie, cum ar fi  dacă n-ar avea-o?”.

Haideți să protejăm pădurea fără a denigra silvicultorii. Dacă vom constata fapte ilicite, facem sesizări, apoi lăsăm  organele judiciare să-și facă treaba. Denigrarea la general a unor categorii socio-profesionale nu face decât să ne dezbine și să slăbească autoritatea favorizând haosul.

Dumnezeu să odihnească în pace sufletele celor căzuți în slujba pădurii!

Despre implementarea proiectelor cu finanțare nerambursabilă

Ionel Popa, consultant

Zilnic găsim informații despre finanțări nerambursabile, atât în mass-media cât și pe internet. Populația activă este din ce în ce mai atrasă de astfel de oportunități. Totodată, instituțiile publice, ONG-urile și firmele private au preocupări mai mari sau mai mici în direcția atragerii de finanțări nerambursabile ceea ce este foarte bine. Dacă sunt bătăi de cap până când se semnează contractul de finanțare apoi trebuie să precizez că implementarea proiectelor dă și mai mari bătăi de cap. De aceea, am decis să supun atenției un astfel de subiect. Doresc doar să atrag atenția asupra subiectului și încă din start spun că beneficiarii de finanțări nerambursabile trebuie să-și ia toate măsurile asigurându-se că vor reuși să implementeze corect proiectele. Dacă sunteți în situația de a implementa un proiect poate că e nevoie să mergeți la cursuri, poate că e nevoie să apelați la o firmă de consultanță, important e să duceți la bun sfârșit proiectul pentru că altfel bucuria aprobării acestuia se poate transforma într-o mare supărare! De altfel, eu spun deseori că atunci când vorbim de fonduri nerambursabile cel mai grav lucru care se poate întâmpla unui solicitant nu este să nu i se aprobe proiectul ci să nu-l implementeze cum trebuie și să fie nevoit să dea banii înapoi după ce i-a cheltuit!

Iată câteva aspecte pe care trebuie să le aveți în vedere ca beneficiar de finanțări nerambursabile, cu precizarea că unele depind de categoria de beneficiar(Autoritate publică, ONG sau firmă privată):

1.Asigurați-vă că ați înțeles foarte bine obiectivele proiectului. Acestea pot fi obiective obligatorii, neîndeplinirea lor putând însemna restituirea totală sau parțială a sprijinului nerambursabil. Pot fi și obiective suplimentare cu impact poate mai scăzut asupra cuantumului finanțării nerambursabile(în cazul neîndeplinirii).

2.Asigurați-vă că știți condițiile de eligibilitate și criteriile de selecție care trebuie menținute pe întreaga perioadă de implementare cât și pe perioada de monitorizare.

3.Asigurați-vă că știți graficul de implementare a proiectului.Nu lăsați pe ultima sută de metri depunerea dosarului de plată pentru ultima tranșă!

4.Asigurați-vă că ați îndeplinit sarcinile pe linie de identitate vizuală!

5.În cazul proiectelor de finanțare a fermierilor, asigurați-vă că respectați planul de producție vegetală și/sau planul de producție zootehnică an de an conform planului de afaceri.

6.Dacă sunt necesare modificări la contractul de finanțare sau la planul de afacere sau la studiul de fezabilitate(modificări ale soluției tehnice, modificări devize etc), faceți demersurile de aprobare din partea autorității de management al programului din timp!

7.Asigurați-vă că știți instrucțiunile privind efectuarea achizițiilor din proiect! E posibil să existe o anexă la contractul de finanțare care face precizări clare referire la acest aspect.Dacă nu, căutați instrucțiuni în acest sens pe site-ul autorității finanțatoare .

8.Verificați lista documentelor necesare a fi atașate cererii de plată! Atacați această listă din timp!

9.Solicitați puncte de vedere din partea autorităților care reglementează desfășurarea activităților:mediu(APM), DSP, DSVSA, altele după caz.Faceți acest lucru din timp deoarece în cazul în care vi se va cere să obțineți autorizări, va fi nevoie să faceți unele demersuri suplimentare care durează ca timp(de ex. obținerea autorizației de mediu).

10.Atenție mare cum folosiți sprijinul nerambursabil! Nu vor fi folosiți în alte scopuri decât cele pentru care sunt dedicați! Nu recomand să faceți card pe contul în care vor fi virați banii din sprijinul nerambursabil! Există riscul să fiți tentați să faceți plăți în scop personal ceea ce nu e permis!

Închei cu o recomandare de final! Nu lăsați totul în seama firmelor de consultanță! Poate că au multe proiecte în monitorizare dar dumneavoastră aveți în atenție doar unul! Totodată, apreciați munca firmelor de consultanță! Nu-i sunați pentru orice fleacuri pentru că telefonul îi poate deruta de la o lucrare care necesită concentrare și pot greși! Solicitați programări în scris pe email sau altă cale de comunicare stabilită de comun acord.

Mult succes în implementare tuturor beneficiarilor de finanțări!

DUPLICOM GRUP SRL, firmă de consultanță

https://www.facebook.com/duplicomgrup/

Email: duplicomgrup@yahoo.com

Nevoia de rost

Ionel Popa

După cazul „Alexandra” de la Caracal asistăm la o creștere a aversiunii față de Poliție, în special, dar și asupra altor instituții ce țin de sistemul judiciar din țară. Este adevărat că poliția a fost prinsă pe picior greșit, zilnic apar în spațiul public erori în modul de intervenție la acel caz. Presa are grijă să mențină și să crească starea de aversiune de parcă ne-ar fi cu ceva de folos. Nici măcar acelui caz nu-i este de folos! Se lucrează sub o presiune mare astfel că posibilitatea de a se produce erori e foarte mare. E înghesuială de organe de cercetare penală ceea ce mă duce cu gândul la un proverb de pe la noi: „Copilul cu moaşe multe rămâne cu buricul netăiat.”
Ca un făcut, apar și alte situații în țară în care organe judiciare dau dovadă de incompetență!

În concluzie, vedem că în unele instituții lucrurile sunt scăpate de sub control. Un alt proverb, de data asta armenesc, spune: „Copilul orfan îşi taie singur buricul.” Eu sper să nu se ajungă ca în Ucraina unde populația s-a organizat în asociații care fac ordine după cum cred de cuviință! Acolo nu mai discutăm de justiție! De aceea cred că a denigra pe ansamblu instituțiile nu ne face bine deloc!

România are nevoie de Poliție, are nevoie de Procuratură și are nevoie de magistrați! România, în schimb, are nevoie de ordine în aceste instituții, are nevoie de o întărire a sistemului judiciar și rolul principal revine Guvernului prin ministerele de resort! Sperăm că s-a înțeles de către factorii de decizie să nu se mai joace cu legile justiției! Orice prevedere care favorizează infractorii indiferent sub ce formă sau presiuni apare încurajează producerea de infracțiuni.

Bineînțeles, nu trebuie neglijată educația! Rezultatele din educație se reflectă și în comportamentul populației. În ceea ce privește populația adultă, și biserica are rolul ei. Vedeți cum se leagă lucrurile și cum depind unele de altele?

Concluzii de final:

-În fiecare instituție pot să mai apară elemente iresponsabile sau incompetente…. Dacă un polițist se arată iresponsabil nu înseamnă că întreaga Poliție română trebuie lovită! La fel, dacă un procuror se arată incompetent, nu trebuie lovită întreaga Procuratură! Dacă un preot calcă pe bec nu înseamnă că întreaga Biserică nu își are rolul său în societate!

-Denigrarea instituțiilor de bază din țară lovește în statul de drept și favorizează anarhia!

Primii care ar trebui să arate că au înțeles acest lucru sunt liderii din societate, fie ei politici, din administrație, Biserică, educație etc. Exemplul lor ajută la instalarea ordinii de drept și revenirea la o stare normală! Dacă nu se înțelege acest lucru și nu se iau măsuri societatea românească poate evolua spre o anarhie greu de controlat!

-Performanțele economice au un rol determinant asupra climatului general din societate. Bătrâni rămași singuri în țară sunt victime ușoare pentru infracțiuni de tâlhărie. Numărul copiilor instituționalizați este în creștere astfel că prea mulți copii sunt crescuți în medii diferite decât cel al familiei naturale.Lipsurile materiale, în general, determină starea psihică a populației, determină consumul de alcool și de multe ori determină producerea de infracțiuni.

Brăduț Florescu scria în 2010: „României i-a dispărut rostul. E o ţară fără rost, în orice sens vreţi voi. O ţară cu oameni fără rost, cu oraşe fără rost, cu drumuri fără rost, cu bani, muzică, maşini şi ţoale fără rost, cu relaţii şi discuţii fără rost, cu minciuni şi înşelătorii care nu duc nicăieri. ” http://bradut-florescu.blogspot.com/2010/03/rostul.html

Sistemul politic, administrativ, educațional, biserica etc să-și dea silința de a reda un rost fiecărui român și României pe ansamblu dacă ne dorim o țară mai frumoasă, mai pașnică, mai civilizată!

Adrian Păunescu ne-a lăsat următoarele versuri:

Rugă pentru neam

Doamne, Dumnezeul nostru,
Dă-ne nouă iarăşi rostul,
Dă-ne linişte şi milă,
Duh în trupul de argilă.

Dă-ne ţara iar în ţară,
Dă-ne dreptul să ne doară,
Dă-ne mamă, dă-ne tată,
Că ni s-au furat odată.

Dă-ne frate, dă-ne soră,
Ce din lanţuri Te imploră
Şi, într-o blîndeţe nouă,
Viaţa noastră dă-ne-o nouă.

Binecuvântează Doamne România!

Dorința românului din 1862 – Alecu Donici

Să fie România de-acum în veci unită
Şi propăşind în toate să fie ea menită,
La răsărit să-nalţe pavilionu-i sus,
Ca cele de apus.

Să aibă România industrie şi arte,
Şcoli bune, răspândite în orişicare parte;
Încât românii toţi să fie luminaţi
Ca cei de stat bărbaţi.

Să fie România întinsă, mare, lungă,
Ca cei ce o aspiră la sânu-i să n-ajungă,
Să turbe alungând-o şi rătăcind în dar,
Să piară la hotar.

Să aibă România puternică armată,
În numele lui Ştefan ş-al lui Mihai chemată,
Ca orişicând prudenţa o luptă-ar rândui,
Să ştie birui.

Să fie România tot binecuvântată,
Ca ţară mult mănoasă, ca ţară-mbelşugată;
Străinul să-i aducă a sale bogăţii,
Pe-a ei producte vii.

Să aibă România comori asigurate,
Să aibă navigaţii, să-şi facă căi ferate;
Comerţul ei să fie activ şi răspândit,
Ca mijloc de-nflorit.

Să fie Domnitorul de Dumnezeu lăsat,
Ca să renască astfel frumoasa Românie,
Întru eternitate mult binecuvântat;
O fie, fie, fie!

Alecu Donici, sau Alexandru Donici, (n. 19 ianuarie 1806, Piatra-Bezin, azi Donici, Orhei – d. 21 ianuarie 1865, Piatra Neamț) a fost un poet fabulist român basarabean.

Eminescu, poetul național al românilor

Ionel Popa

Noi, românii, în fiecare an, pe data de 15 ianuarie îl sărbătorim pe Eminescu, poetul nostru național. Unui străin i-ar veni mai greu să înțeleagă de ce îl iubim noi așa mult pe Eminescu. Recunosc că sunt concetățeni de-ai noștri care nu-l apreciază pe Eminescu. Sunt și ei de înțeles…..au origini evreiești, grecești, rusești etc. La momentul actual însă, cred că toți cei ce trăiesc în spațiul de la „Nistru pân la Tisa” ar trebui să-l iubească pe Eminescu indiferent de origini. Unele scrieri de-ale poetului, fie că-s versuri sau proză, aduc atingere celor cu alte origini decât românești. Poate asta e cauza pentru care spun unii că Eminescu nu are universalitate. Pentru mine cred că lucrurile stau altfel. Eminescu aducea atingere celor cu alte origini în contextul perioadei în care a scris. Și ne vine ușor acum să înțelegem pentru că unele fapte se petrec din nou. În perioada de activitate a lui Eminescu străinii cumpărau cu nesaț terenuri de la noi. Țăranii împroprietăriți de Cuza, mai apoi de Regele Carol I după Războiul de Independență, erau momiți să-și vândă pământul. În felul acesta românii rămâneau slugi pe moșiile noilor proprietari.

Eminescu a iubit enorm poporul român, a iubit enorm pe români! Nu putea sta cu mâinile în sân să asiste la suferința poporului român! El lua atitudine cu întreaga sa ființă. Și una din poeziile cunoscute în care își manifesta dragostea față de români în defavoarea străinilor este „Doina”. Iată varianta necenzurată:

De la Nistru pân’ la Tisa

Tot Românul plânsu-mi-s-a

Că nu mai poate străbate

De-atâta străinătate.

Din Hotin și pân’ la Mare

Vin Muscalii de-a calare,

De la Mare la Hotin

Mereu calea ne-o ațin;

Din Boian la Vatra Dornii

Au umplut omida cornii

Și străinul te tot paște,

De nu te mai poți cunoaște.

Sus la munte, jos la vale

Și-au făcut dușmanii cale;

Din Sătmar pâna ‘n Săcele

Numai vaduri ca acele.

Vai de biet Român săracul,

Îndărăt tot dă ca racul,

Nici îi merge, nici se ‘ndeamnă,

Nici îi este toamna toamnă,

Nici e vara vara lui

Și-i străin în țara lui.

De la Turnu ‘n Dorohoiu

Curg dușmanii în puhoiu

Și s-așează pe la noi;

Și cum vin cu drum de fier,

Toate cântecele pier,

Sboară paserile toate

De neagra străinătate.

Numai umbra spinului

La ușa creștinului.

Își desbracă țara sânul,

De-i bea laptele străinul.

Codrul – frate cu Românul –

De secure se tot pleacă

Și isvoarele îi seacă

Sărac în țară săracă!

Cine-au îndragit străinii

Mânca-i-ar inima cânii,

Mânca-i-ar casa pustia

Și neamul nemernicia.

Ștefane, Măria Ta,

Tu la Putna nu mai sta,

Las’ Arhimandritului

Toata grija schitului,

Lasă grija Sfinților

În sama părinților,

Clopotele să le tragă

Ziua ‘ntreagă, noaptea ‘ntreagă,

Doar s-a ‘ndura Dumnezeu

Ca să-ți mântui neamul tău!

Tu te ‘nalță din mormânt

Să te-aud din corn sunând

Și Moldova adunând.

De-i suna din corn odată,

Ai s-aduni Moldova toată,

De-i suna de două ori

Îți vin codri ‘n ajutor,

De-i suna a treia oară

Toți dușmanii or să piară

Din hotară în hotară,

Îndrăgi-i-ar ciorile

Și spânzurătorile!

Cine ne-au adus Jidanii

Nu mai vază zi cu anii

Ci să-i scoată ochii corbii

Să ramâe ‘n drum cu orbii

Cine ne-au adus pe Greci

N’ar mai putrezi în veci

Cine ne-au adus Muscalii

Prăpădi-l-ar focul jalei

Să-l arză să-l dogorească

Neamul să i-l prăpădească

Cine ține cu străinii

Mânca-i-ar inima cânii

Mânca-i-ar casa pustia

Și neamul nemernicia

Dacă „lovea” cu pana în evrei, greci sau ruși nu înseamnă că era antisemit. Pur și simplu, îl durea faptul că România era „ocupată” de străini iar poporul român era obidit. Are justificare Eminescu la aceste acțiuni? Eu zic că da!

Exemplară este iubirea lui Eminescu față de românii obidiți! Iubire necondiționată! Nu-i critica, nu-i dojenea, nu le dădea lecții! Doar îi iubea și le lua apărarea. Lovea în absolut oricine nu respecta poporul român. E ceva rău în asta? Eu zic că nu. Dacă „lovea” cu pana în unii preoți, nu înseamnă că era ateu. Nimic mai fals! Iată ce scria la un moment dat: „Cât privește atitudinea așa-zișilor liber-cugetători, care ridică glasul împotriva credinței de două milenii a unui popor născut creștin, putem observa poziția desăvârșitului român, exprimată cu prilejul unor tensiuni iscate de înhumarea la Curtea de Argeș, fără slujbă religioasă, a unui fiu de preot din ținutul Iașilor. (…) Iată atitudinea categorică a lui Eminescu:

“…nu cugetarea liberă, ci absoluta lipsă de cugetare ar fi putut dicta această pretinsă dorință care stă în contra istoriei noastre de veacuri, opunând toleranței noastre recunoscute intoleranța greoaie și ignorantă a unor instincte de neorânduială și barbarie spirituală și morală. Biserica răsăriteană e de optsprezece sute de ani păstrătoarea elementului latin de lângă Dunăre. Ea a stabilit și a unificat limba noastră; ea ne-a ferit de înghițirea altor popoare cotropitoare, ea este arma de apărare și sprijinitoarea milioanelor de români. Cine-o combate pe ea și ritualurile ei poate fi cosmopolit, socialist, nihilist, republican, universal, și orice i-o veni în minte, dar numai român nu e. E jalnic cum a ajuns străinii a impune lecțiile lor de nihilism episcopului de Argeș, iar ritul, asemenea necreștin al redactorilor de la „Românul” țin hangul impertinenței dușmanilor bisericii noastre”. Când nu ești unul din primele trei popoare ale Europei sau ale Asiei există riscul ca cei mari să te înghită. Și știm acum ce a însemnat Imperiul austro-ungar pentru poporul român sau Imperiul rus sau URSS etc. Ăștia mari s-au dezvoltat, au evoluat materialicește. Noi am bătut pasul pe loc pentru că mereu plăteam tribut. Ba la unii, ba la alții. Eminescu dorea un alt viitor României pentru că știa că merită mai mult. Să ne reamintim poezia: „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”.

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,

Ţara mea de glorii, ţara mea de dor?

Braţele nervoase, arma de tărie,

La trecutu-ţi mare, mare viitor!

Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,

Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc;

Căci rămâne stânca, deşi moare valul,

Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Vis de răzbunare negru ca mormântul

Spada ta de sânge duşman fumegând,

Şi deasupra idrei fluture cu vântul

Visul tău de glorii falnic triumfând,

Spună lumii large steaguri tricoloare,

Spună ce-i poporul mare, românesc,

Când s-aprinde sacru candida-i vâlvoare,

Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Îngerul iubirii, îngerul de pace,

Pe altarul Vestei tainic surâzând,

Ce pe Marte-n glorii să orbească-l face,

Când cu lampa-i zboară lumea luminând,

El pe sânu-ţi vergin încă să coboare,

Guste fericirea raiului ceresc,

Tu îl strânge-n braţe, tu îi fă altare,

Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,

Tânără mireasă, mamă cu amor!

Fiii tăi trăiască numai în frăţie

Ca a nopţii stele, ca a zilei zori,

Viaţa în vecie, glorii, bucurie,

Arme cu tărie, suflet românesc,

Vis de vitejie, fală şi mândrie,

Dulce Românie, asta ţi-o doresc!

Să scrii astfel de versuri, cu siguranță înseamnă să iubești România cu toată ființa. Dar a plătit cu prețul vieții pentru asta. A trăit în lipsuri materiale și s-a stins prematur.Poate că într-un alt context alta ar fi fost opera. Dar poate nu l-am fi iubit la fel de mult!

Eminescu a șlefuit limba, a pus-o în valoare și creația lui ne dă deșteptarea din când în când. Doar să fie cunoscută. E de datoria oricăruia dintre noi să-l promovăm pentru că înseamnă esența sufletului românesc.

Nu sta la mila nimănui!

Ionel Popa

Dacă este sărăcie pe la noi, apoi să știți că uneori o merităm! Una dintre cauzele importante este că săracul stă la mila Domnului. Păi la câte suflete sunt pe pământ, când să mai aibă grijă și Dumnezeu de toți? Oare tu, naivule nu gândești că s-ar putea să te piardă din vedere? Oare nu vezi că sunt în jur oameni năpăstuiți, cu diverse handicapuri, cu diverse lovituri neprevăzute, oare nu vezi că în lume se petrec grozăvii pe care nici Dumnezeu nu le poate opri? Cum să te lași la mila Domnului? De altfel, un proverb rusesc spune: „Te rogi tu la Dumnezeu, dar pune și mâna pe coarnele plugului. ”

Însă mai avem o cauză care e și mai naivă: să stai la mila statului! Guverne care mai de care se laudă cu ajutoarele date la cei săraci de parcă asta i-ar ajuta întradevăr pe…săraci! În această perioadă antreprenorii se confruntă cu o gravă criză a forței de muncă. Se îndreaptă cu oferte de locuri de muncă spre asistații social și aceștia nu vor nici în ruptul capului să se angajeze! Cum să piardă ei ajutorul social? Ar veni la muncă doar la negru….. Ne dăm seama cu ce chef și cu ce responsabilitate dacă nu semnează un contract de muncă. Ei vin la muncă(cei care vin) cu frâna de mână trasă, antreprenorii nu se pot baza pe forța de muncă în derularea contractelor semnate, apar întârzieri, rezilieri etc. Toți avem de pierdut…..Dacă ești într-o astfel de postură și ai puțină înțelepciune află că ajutoarele sunt doar pentru a te momi să le dai votul. Dacă ești și mai înțelept, ia taurul de coarne și fă-te independent de acele ajutoare!  Ajutoarele te împiedică să te antrenezi într-o muncă, să capeți îndemânare, să pui în valoare talentele pe care cu siguranță le ai, atâtea câte sunt ele. Vorba lui Muhammad Ali: „Dacă s-a făcut penicilina din pâine mucegăită, cu siguranţă şi din tine se poate face ceva.” Dar săracul ce face? Ia de bune ce spune politicianul. Și politicianul ce spune? De exemplu, în preajma campaniilor electorale, deodată mărește salariile bugetarilor, pensiile și alocațiile. Aparent, lucrurile par grozave! Însă peste doar câteva luni, va crește inflația. Logic, dacă gândești.  Și ceea ce ai primit în plus nu mai valorează nimic. Ba din contră, inflația vine și cu alte influențe negative.  Prietene, înțelege că politicienii nu acționează cu mila, doar cu interesul! Păi dacă ar acționa cu milă, județele rămase în urmă fiind cuprinse de sărăcie ar trebui să atragă mila politicienilor și aici ar trebui să se îndrepte preponderent fonduri pentru infrastructură, investiții etc. Se întâmplă asta? Nici vorbă! Chiar de-am votat cu vârf și îndesat anumite partide, nu le-a crescut mila! Doar sărăcia a crescut!

Așadar îndemnul meu este să ne concentrăm pe singura sursă sigură de venit: propriul potențial! Să-l punem în valoare cât mai inteligent și cât mai atent. În felul acesta vom avea și libertatea de a da votul cui credem că chiar merită, nu celor de la care așteptăm milă când de fapt, ei își văd doar de propriile interese. Ba mai mult, acum ne solicită ei mila fiindcă au intrat în diverse încurcături pe când furau pe nesăturate și acum trebuie să dea socoteală la DNA sau alte instituții.

Știu că încrederea ta e la pământ. E logic. Ai început să crezi doar în milă și nu în propriul potențial și acum ești la pământ.  Nu e ușor să te ridici, dar trebuie să te ridici.  Iată un citat de la sufiști: „Aș vrea să-ți arăt când ești singur sau în întuneric, lumina uimitoare a propriei ființe.” Poate te ajută. Dacă nu, caută orice alt citat, orice altă metodă de a ieși din zona de a fi la mila cuiva!

Așa să-ți ajute Dumnezeu!

 

Să fim mai uniţi!

Ionel POPA

„Mărturisesc că românul care nu aude căderea lacrimii altui român nu mă interesează fie el şi cel mai bogat om din lume.” Grigore Vieru

Vedem în aceste vremuri o încrâncenare puternică în rândul populației de la noi, și nu numai, taman când dispunem de atâtea canale de comunicare cum nu au mai existat niciodată. Dar, vorba lui Mark Twain care spunea cu referire la presa scrisă: „Dacă nu citești ziarele ești neinformat, dacă le citești, ești dezinformat”. În aceste vremuri dezinformarea atinge cote maxime fiind favorizată de canalele de socializare care se adaugă multitudinii de canale media.

Îmi amintesc din facultate că dacă o populație de animale se înmulțește prea tare, factori regulatori vor interveni care să facă a se menține un nivel optim. De exemplu, apariția unui virus va face ca transmiterea acestuia să fie favorizată cu cât populația este mai numeroasă. La șoareci știința spune că o populație prea densă va determina secreția unei substanțe prin urină numită ACTH care va duce la perturbarea sistemului nervos și astfel se reglezează numărul de șoareci.

Cum stau lucrurile la om? Înmulţirea populaţiei într-un anumit areal geografic determină un consum mai mare. Nesatisfacerea acestui consum duce la ceea ce numim “criză”. Fenomene de acest gen întâlnim des în istorie şi rezolvarea crizelor s-a făcut cu mari sacrificii. În Biblie întâlnim un exemplu. Este vorba despre Turnul Babel. Acolo o populaţie ajunse să constituie cea mai mare aşezare umană de după Potop. Era o aşezare alminteri unită(e vorba de Babilon), ce vorbea o singură limbă. S-a decis să se construiască un turn “până la cer”. Scopul era să-şi arate forţa, puterea şi nu pentru slava lui Dumnezeu. În aceste condiţii, Biblia ne povesteşte că această construcţie a atras mania lui Dumnezeu deoarece oamenii păcătuiau împotriva Lui şi le-a încurcat limbile, împrăştiind oamenii pe tot Pământul. Cum s-a făcut asta? Mă gândesc că în fapt, s-a creat o problemă de comunicare. Cu cât turnul se înălţa şi informaţiile de sus în jos şi de jos în sus se transmiteau (din gură în gură), nu s-au mai înţeles între ei, au apărut disensiuni şi dezbinări.Mai pe înţelesul tuturor, aşa se întâmplă când cineva îşi întoarce faţa de la Dumnezeu, producând suferinţă celor din jur…. Exemple din această categorie fiind dictatorii ce produc multă suferinţă semenilor doar din ambiţii personale exagerate.

Problemele de comunicare sunt în prezent tot mai des întâlnite. Unii demarează anumite acţiuni, nu ţin cont de Dumnezeu. La un moment dat nu mai reuşesc să ţină lucrurile sub control şi rezultate vedem în zilele noastre: ISIS, întreaga nebunie din Orientul Mijlociu etc etc.

Cum se manipulează? Orice apare, este pus sub semnul întrebării, are oponenţi şi susţinători. Vor câştiga cei ce vor reuşi să atragă mai mulţi susţinători. Nu întotdeauna ideea care conţine mai mult adevăr câştigă. În lupta politică manipularea este arma principală a partidelor. Şi în economie este întâlnită manipularea-de exemplu, prin publicitate. Şi atunci, ce trebuie să facem noi ca oameni dornici de o bună convieţuire? Eu zic că o direcţie foarte bună ne-o oferă Sfânta Scriptură: Mântuitorul Iisus Hristos spune: „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi şi pe Domnul Dumnezeul tău, din tot sufletul tău, din tot cugetul tău şi din toata inima ta”. Şi tot Mântuitorul Iisus Hristos spune în Sfânta Scriptură: „Iubiţi-vă unii pe alţii aşa cum v-am iubit Eu”. „Pacea Mea dau vouă.” „Iubiţi-vă, ca lumea să cunoască cum că sunteţi ucenicii Mei.” „Dragostea nu cade niciodată.”

Cu toţii putem schimba câte ceva în jurul nostru prin propriul exemplu de bunătate, de toleranţă, de smerenie…. Acţionând în sprijinul celor aflaţi în nevoi înseamnă a fi îngeri pentru aceştia, îngeri de moment. Rezultatul? Cel aflat în nevoie descoperă dumnezeirea(poate că chiar se roagă pentru a primi un semn de la Dumnezeu…). Cel ce oferă îşi aduce un aport la o mai bună convieţuire. Dacă toţi am proceda aşa altfel ar fi lumea …. Însă nu este aşa deoarece mulţi sunt cuprinşi doar de interese meschine. Răutatea i-a amploare, oamenii fiind din ce în ce mai îndârjiţi. Şi asta nu în condiţii de adevărată criză…. Din punctul meu de vedere, o criză adevărată este cea din timpul unui război şi imediat după. Ceea ce avem acum la noi nu sunt crize adevărate, sunt crize false, create de om doar din anumite interese meschine. Cei ce au studiat viaţa românilor în timpul celui de-al doilea război mondial şi de după, ştiu despre ce vorbesc. Şi ca să lămuresc ce vreau să spun despre o adevărată criză, propun un exerciţiu de imaginaţie: Să presupunem prin absurd(oare?) că România ar fi implicată într-un război….de apărare. Cine s-ar înrola pentru a-şi apăra patria? Românii plecaţi din ţară? Slabe speranţe…. Ce i-ar motiva? Cu “ajutorul “guvernelor post-decembriste, mare parte din populaţia tânără a fost “fugărită” din ţară. Dar cum ar decurge agricultura în condiţiile unui război? Credeţi că proprietarii străini de terenuri(şi care sunt din ce în ce mai mulţi administrând suprafeţe din ce în ce mai mari) ar mai investi în reluarea producţiei agricole? Marile supermarketuri şi hipermarketuri ar continua să funcţioneze în condiţiile în care aprovizionarea se face doar din import? Şi atunci, cu ce se vor hrăni românii? Iată un exemplu de criză. Cât de posibilă este o astfel de criză rămâne să apreciaţi fiecare.

Ţinând cont de cele de mai sus, ca români adevăraţi suntem interesaţi să ne ajutăm mai mult unii pe alţii. Să fim mai toleranţi cu semenii noştri. Să manifestăm mai multă empatie unii faţă de alţii. Poporul român nu e ca cel canadian alcătuit artificial din imigranţi aleşi pe sprânceană(cu studii superioare etc ) Poporul român din contră, a pierdut mulţi fii prin emigraţie. Poporul român e ceea ce a mai rămas, de multe ori familii aflate în nevoi. Cu aceştia trebuie să evoluăm. Vom vedea că în perioadele de cumpănă fermele de familie fac faţă mult mai bine. Un laureat al Premiului Nobel spunea că cea mai bună cale de a ajuta populația unei țări sărace este să fie lăsată să emigreze. Teoria o fi bună la nivel de individ dar la nivel de naţie e fatală. Poate determina dispariţia unor state(Oare ce s-o întâmpla cu Siria?).

De aceea, dacă eşti român, te invit la mai multă iubire faţă de semenii noştri.

Recent, la poarta unui cimitir m-a abordat un bărbat. Mi-a spus că are nevoie de sprijin având soţia în spital şi nu are bani pentru tratamente. M-am uitat în ochii lui şi i-am văzut disperarea. I-am întins 10 lei, atât aveam în buzunar.

O altă persoană a văzut gestul meu şi m-a certat spunându-mi cum pot fi atât de naiv, că ăştia sunt vagabonzi care aşa fac bani pentru băutură etc etc. Amintindu-mi privirea nevoiaşului i-am replicat că: Dacă e adevărat? Nu sunt femei neajutorate prin spitalele noastre? Dar dacă medicamentul îi va face bine şi femeia se va vindeca? Poate că nişte copii vor avea iarăşi mama acasă…. Nu ar fi mai bine?

De fapt, mulţi dintre noi nu putem oferi pentru că avem tendinţa de a judeca pe cei din jur, uitând că nimeni nu-i perfect.

Eu spun că un popor cu cât e mai unit, cu cât manifestă mai multă empatie faţă de cei din jur, cu atât va fi mai puternic în vremuri de criză.

Înaintaşii noştri ne-au dat soluţia pentru a nu greşi în ceasuri de cumpănă: „Ţineţi cu poporul toţi ca să nu rătăciţi – ne-a spus Simeon Bărnuţiu , pentru că poporul nu se abate de la natură, nici nu-l trag străinii aşa de uşor în partea lor, cum îi trag pe unii din celelalte clase, care urlă împreună cu lupii şi sfâşie pe popor dinpreună cu aceştia; nu vă abateţi de la cauza naţională de frica luptei …” . Mihai Eminescu spunea: „Schimbaţi opinia publică, daţi-i o altă direcţiune, răscoliţi geniul naţional – spiritul propriu şi caracteristic al poporului – din adâncurile în care doarme, faceţi o uriaşă reacţiune morală, o revoluţiune de idei, în care ideea românească să fie mai mare decât uman, genial, frumos. În fine, fiţi români, români şi iar români!”.

S-a întâmplat de foarte multe ori ca dintr-o familie nevoiaşă să apară un vlăstar fantastic. După cum s-a întâmplat de foarte multe ori ca persoane considerate puternice să ajungă la pământ. Cel mai tare mă doare când la pământ ajung personalităţi şi nu reuşim să le acordăm un ajutor. Aşa au sfârşit, crunt, personalităţi culturale, politice, sportive etc.

De aceea, îndemnul meu este ca din când în când să ne îndreptăm faţa şi către cei năpăstuiţi, către cei ce ţin mai greu ritmul cu dezvoltarea societăţii. Goana după nivelul de civilizaţie occidental nu trebuie să fie prioritar pentru guvernele noastre pentru că vedem că însuşi Occidentul începe să vadă cu alţi ochi România, să aprecieze altfel ceea ce noi încă mai avem. Prioritar ar fi menţinerea unităţii poporului, crearea de condiţii acceptabile de trai pentru români în propria ţară.

Dumnezeu să binecuvânteze poporul român!

Pădurea nu înseamnă doar lemn!

Ing. silvic Ionel Popa

„Moare pădurea, murim şi noi, dar noi murim înaintea pădurii.” Victor Martin

Una din cele mai grave greșeli ce se pot face referire la pădure, ar fi să se considere că rolul acesteia este numai de a produce lemn. Ce să mai spunem când unii văd pădurea doar ca sursă de lemn de foc?!!! O să explic de ce sunt eronate și profund greșite astfel de abordări. Precizez că astfel de abordări sunt des întâlnite, uneori chiar în rândul magistraților când judecă infracțiunile și contravențiile silvice. Același judecător este pus în situația de a judeca uneori cazuri de infracțiuni directe asupra ființei umane și cazuri de infracțiuni la regimul silvic. Având în vedere că e mai greu de cuantificat efectul asupra ființei umane al infracțiunilor silvice, tendința este de minimalizare a acestora. Dar sunt și alte categorii de persoane care etichetează uneori simplist pădurea…..nu vreau să nominalizez pentru că nu aș vrea să lovesc în nimeni. Așa au înțeles pe baza cunoștințelor pe care le au, poate vor înțelege pe parcurs cum stau de fapt lucrurile.

Între numeroasele influenţe favorabile exercitate de pădure, se regăsesc cu prioritate următoarele:
– Apără solul împotriva eroziunii şi degradării sale. Cu cât panta terenului este mai mare, cu cât textura solului este mai nisipoasă, cu atât eroziunea solului și degradarea acestuia se produce imediat ce dispare pădurea. Fenomenul alunecărilor de teren, de asemeni, este des întâlnit mai ales acolo unde a dispărut pădurea.
– Protejează apele curgătoare, asigurându-le un debit constant, limpezime, împiedicând transportul de material. Frunzișul arborilor, tulpinile, fac ca precipitațiile să se scurgă mult mai lent de pe versant. Totodată, o mare cantitate se înfiltrează în sol. În lipsa pădurii precipitațiile capătă viteză pe versant, formează torenți ce transportă mult material în aval, producând pagube imense, greu de cuantificat. La noi în țară observăm ceea ce se întâmplă în ultima perioadă de timp(mai ales după aplicarea legilor fondului funciar) când mari suprafețe de pădure din zona de munte au fost dezgolite de pădure-precipitații ce produc inundații an de an.
– Influenţează favorabil extremele de temperatură, diminuându-le. Vara arșița e mai scăzută în zonele împădurite față de zonele expuse. Iarna, sub acoperământul pădurii temperatura e cu câteva grade mai crescută.
– Diminuează viteza vântului, mai ales iarna. Estompează viscolul astfel că împiedică troienirea căilor de comunicații și a satelor. Vedem ce se întâmplă an de an în Bărăgan! Sate întregi izolate în nămeți, autovehicule blocate în trafic etc. De fiecare dată se concluzionează că ar fi necesare perdele de protecție și totuși, nu se iau măsuri.
– Înfrumuseţează şi înnobilează peisajul. Ce poate fi mai frumos decât un peisaj acoperit de pădure?
– Purifică aerul atmosferic, îmbogăţindu-l în oxigen. Se știe că arborii consumă mari cantități de CO2 . Din cele 14-16 miliarde de tone de bioxid de carbon lansate anual în atmosferă prin arderea combustibililor, plus cele provenite din respirația oamenilor și animalelor, două treimi sunt absorbite de păduri, acei “plămâni verzi” ai Pământului, cărora le datorăm atât de mult.
De asemeni, rețin cantități mari de praf în frunzișul din coronament.

-Adăpost pentru animalele sălbatice ce se constituie într-o mare bogăție – fondul cinegetic românesc.
– Creează condiţii excelente pentru destindere şi recrearea capacităţii fizice, psihice şi intelectuale. De asemenea, pădurea este menită să asigure cerințele de agrement și turism, tot mai accentuate în condițiile vieții moderne, ambianța biofizică indispensabilă localităților balneoclimaterice, conservarea multor specii de plante și animale foarte utile etc.
N-am spus nimic de influența asupra agriculturii, fie că-i vorba de perdele de protecție sau pâlcuri de pădure.

Să analizăm un pic efectele negative ce se produc atunci când pădurea dispare.

Despăduririle masive au înmormântat sub dune de nisip, înfloritoare civilizații nu numai în nordul Africii, ci și în Asia, iar în unele părți ale Europei au împins dezgolirea munților și dealurilor până la limite vecine cu calamitatea. Cine a călătorit în Turcia, Grecia, Croația, Italia etc, a putut observa munții golași, despăduriți de-a lungul secolelor. Vegetația forestieră e greu de reinstalat pe versanții „spălați” de sol. Fostul oraș antic Ephes din Turcia este acoperit în mare parte de material scurs de pe versant de-a lungul a câtorva sute de ani.

Reamintim aici și apariția deșerturilor tinere.

Reîmpădurirea e încă un cuvânt prea nou și efectele ei prea mici pentru a răscumpara greșeala multimilenară care a determinat dispariția a jumătate din arborii planetei .Desigur în aceasta privință calculele sunt foarte precare. Recurgem totuși la unele, care, indiferent cât de mare e aproximația, ne spun câte ceva.La sfârșitul Imperiului roman, Peninsula Iberică era acoperită cu păduri viguroase de la Biscaya până la strâmtoarea Gibraltar și ar fi avut o populație aproape dublă față de cea de azi, când au rămas doar vreo cinci la sută din fostele păduri.

Acele generații nu pot fi judecate pentru ceea ce au făcut asupra pădurii în aceeași măsură ca generațiile actuale. De ce? pentru că în acele vremuri nu se cunoșteau limitele planetei, darămite efectele despăduririi! Cu totul altfel stau lucrurile acum! Știm rolul pădurii, vedem efecte, totuși e prea multă pasivitate!

E nevoie de acțiune, multă acțiune civică! Nu putem sta pasivi când interesele economice încalcă legile! Nu putem sta pasivi când în domeniul pădurii se dau legi strâmbe!
Într-un cuvânt, fără păduri suficiente, dezvoltarea și, la urma urmelor, viața însăși nu sunt posibile.Astăzi, când pădurile ocupă cam o treime din suprafața uscatului (circa 4 miliarde de hectare), pe plan modial își face loc părerea că aceasta reprezintă un minimum necesar,sub care omenirea nu-și poate permite să coboare.În condițiile când rămân de răscumpărat față de pădure greșeli multe și vechi, când un singur automobil, parcurgând 1000 de kilometri, consumă o cantitate de oxigen suficientă unui om pe timp de un an, iar râurile dezlănțuite fac tot mai mari ravagii, spălând nemilos ce a mai rămas din fertilitatea solului, exploatarea nerațională a resurselor forestiere a devenit un lux prea scump.

În concluzie, chiar dacă acest material este pentru orice cetățean al acestei planete, puțini îl vor accesa, și un procent și mai mic îl vor înțelege. Pretenții am doar de la cei care îl vor înțelege. De ce? Pentru că așa-i în societate! Responsabilitate față de planeta Pământ , cel puțin teoretic, ar trebui să avem toți. Dar știm că nu este și nici nu va fi așa niciodată. Unii nu-și vor purta nici măcar propria responsabilitate. Nu ne supărăm pe nimeni, doar că cei ce înțelegem rostul pădurii vom acționa pentru a o proteja!

Pădurea merită iubită, protejată, apreciată și extinsă!

O altă lecție de la copac:Nu te dezrădăcina!

Ionel Popa

“Când renunț la ceea ce sunt, devin ceea ce aș putea fi.” – Lao Tzu

Copacul cu cât e mai în vârstă, cu atât este mai mică șansa de „a se prinde” în situația în care este dezrădăcinat și mutat în altă locație. Oricum l-am dezrădăcina, rămân anumite radicele ce jucau un rol important în asigurarea nutrienților. De asemeni, sistemul radicelar se formează și funcție de proprietãțile fizice ale solului (profunzime, compactitate, umezealã etc.) și chimice(bonitatea solului). Unui copac nu-i va fi deloc ușor să se adapteze cu un sistem radicelar format într-o locație, mutat în altă locație. Dar ce înseamnă pentru om dezrădăcinarea?
Asistăm la un adevărat exod al românilor prin toate țările lumii, mai ales în cele europene după aderarea la UE. Este bine sau nu este bine? Această libertate de a putea circula oriunde în lume e un bun câștigat după Revoluția din 1989. Și totuși, revin la întrebarea: Este bine sau nu este bine ca cineva să plece în străinătate?
Aș zice că sunt mai multe situații. Unii pleacă în vacanțe. Alții pleacă să se afirme peste hotare. Însă unii pleacă pur și simplu, să slugărească străinii. Și sunt foarte mulți din cea de-a treia categorie.Lor mă adresez spunându-le să nu se dezrădăcineze. Plecarea în străinătate asigură poate mai mult confort din punct de vedere material.Însă din punct de vedere al sufletului, acesta suferă enorm. De aceea, dezrădăcinarea, ce apare la oricine stă mai mult timp în străinătate, produce efecte devastatoare. Mi se întâmplă destul de des să întâlnesc români veniți din străinătate pentru o scurtă vacanță.Discutând cu ei, rămân surprins la ce nivel de gândire ajung după ce au stat câțiva ani pe-acolo. Pierzând posibilitatea de a se informa, încetul cu încetul trăiesc în lumea fanteziilor. Par rupți de realitate. Având în vedere că muncesc ca niște roboți, fără să gândească prea mult, în medii care nu favorizează dezvoltarea personală, vin cu idei și propuneri de afaceri ca rezultat al unor fantezii ce n-au nici o treabă cu realitatea de la noi. De aceea, procesul de reacomodare în propria țară devine uneori imposibil. Așa că:
Nu te dezrădăcina. Poate nu mai găsești soluții la situația din țară. Pregateste ogorul si seamănă din nou.Cum care ogor? Ogorul mintii!! Acela trebuie semănat, acela te poate salva. Mai citește o carte, mai du-te la o expozitie, ieși din zona de confort.Mai studiază o oportunitate! Trebuie să știi că există o soluție pentru fiecare situație. Nu uita că există talente în fiecare om, deci și în tine.Dar trebuie găsite sau poate chiar trebuie formate.Ieși din letargie, nu te descuraja.Mai du-te la un curs! Ceva te va porni! Pleacă de la TV, poate că acesta te ține pe loc! Părăsește internetul sau măcar site-urile ce nu te-ajută! Cată-ți calea, omule! Ai în tine talente, caută-le și pune-te pe treabă!!!! Demonstrează că este sub demnitatea ta să slugărești la străini. Se poate accepta pentru o perioadă scurtă. Poate situația materială o impune. Dar NU TE DEZRĂDĂCINA!!! Și încă ceva. Lasă guvernul, face cât știe și face mai mult pentru el! Important e ce faci tu pentru tine!!!

Copac-5E-1000-1

Eminescu, poetul național al românilor

Ionel Popa

Ionel Popa

Noi, românii, în fiecare an, pe data de 15 ianuarie îl sărbătorim pe Eminescu, poetul nostru național. Unui străin iar veni mai greu să înțeleagă de ce îl iubim noi așa mult pe Eminescu. Recunosc că sunt concetățeni de-ai noștri care nu-l apreciază pe Eminescu. Sunt și ei de înțeles…..au origini evreiești, grecești, rusești etc. La momentul actual însă, cred că toți cei ce trăiesc în spațiul de la „Nistru pân la Tisa” ar trebui să-l iubească pe Eminescu indiferent de origini. Unele scrieri de-ale poetului, fie că-s versuri sau proză, aduc atingere celor cu alte origini decât românești. Poate asta e cauza pentru care spun unii că Eminescu nu are universalitate. Pentru mine cred că lucrurile stau altfel. Eminescu aducea atingere celor cu alte origini în contextul perioadei în care a scris. Și ne vine ușor acum să înțelegem pentru că unele fapte se petrec din nou…

Vezi articolul original 1.071 de cuvinte mai mult

Dacă ar fi după mine…

Ionel Popa

Mai sunt câteva zile și trebuie să votăm….. Nu știu cum vă simțiți dar eu am o senzație de parcă indiferent cum ar trebui să votez, ar trebui să înghit o broască! Și vreau să votez! Democrația înseamnă prezența la vot! Doar că nu mă pot decide! Prietenii mei din spațiul virtual încearcă să mă ajute însă mintea mea nu poate face o selecție…. 

Nu pot trece cu vederea că ambii candidați sunt înrolați politic și candidează pentru o funcție care, dacă ar fi să ne luăm după Constituție, ar trebui să fie apolitică. Nu pot trece cu vederea că ambii sunt preocupați de guvernare ori funcția de președinte ar trebui să însemne altceva. Există o funcție care se numește Prim-ministru care se ocupă de guvernare. 

Dacă ar fi după mine, aș anula acest tur de scrutin! Nu avem pe cine alege!  

E nevoie de o schimbare în Constituție! Ori desființăm funcția de președinte, ori o menținem și punem prevederi ca cei ce candidează să nu aibă nici o apartenență politică….

Dacă ar fi după mine, aș include în Constituție ca președintele să fie ales de către Academia Română din membrii săi sau din mediul academic! El trebuie să fie apolitic și cu o reputație nepătată! Să iubească România cu adevărat! Înainte de a fi votat de membrii Academiei( titulari sau prin corespondență), ca să candideze ar trebui să aibă girul cultului din care provine. Dacă va fi o propunere de candidat ortodox, să aibă girul Bisericii Ortodoxe Române etc.

Vă dați seama ce ar însemna asta? 

Nu s-ar mai politiza funcția de președinte. Ar împăca și cultele, și naționalitățile conlocuitoare! 

Lăsăm partidelor funcția legislativă(prin Parlament) și cea executivă(prin Guvern). Se pot bălăcări cât vor! Dar am avea două funcții nepătate: Președintele și Patriarhul!

Și nu am mai avea atâta dezbinare! Organizarea politică de la noi îndeamnă la dezbinare!

Iohannis îndeamnă la ură față de PSD. El este în război declarat cu PSD uitând că PSD este un partid cu o sumedenie de membri…români.Cum să fie președintele în război cu o parte din români? Afirmă că PSD  a guvernat împotriva românilor. Așa o fi. Dar cine a nominalizat premierul?

Am văzut o postare care încearcă să-l ajute pe Iohannis. Acea postare îndemna la o vizită la Sibiu pentru a-i înțelege valoarea lui Iohannis sau la Videle pentru a-i înțelege valoarea Vioricăi Dăncilă. Întradevăr, există o diferență mare dintre cele două UAT-uri. Dar nu e suficient ca să mă determine să-l aleg pe Iohannis. 

Am postat situația Sibiului pe naționalități. Observăm ce însemna Sibiul pe vremea comunismului din punct de vedere etnic și ce înseamnă după 1990. Mulți etnici germani au părăsit România….Iohannis nu. Și el trage foloase de pe urma acestui proces emigraționist!

Anul Populația
Sibiului
Români Maghiari Germani
1850 12.765 2.089 (16%) 977 (8%) 8.790 (69%)
1880 19.446 2.810 (14%) 2.065 (11%) 14.327 (74%)
1890 21.465 4.581 (21%) 3.199 (15%) 13.148 (61%)
1900 29.577 7.106 (24%) 5.747 (19%) 16.141 (55%)
1910 33.489 8.824 (26%) 7.252 (22%) 16.832 (50%)
1920 32.748 8.553 (26%) 4.291 (13%) 18.218 (56%)
1930 49.345 19.006 (39%) 6.782 (14%) 22.045 (45%)
1941 63.765 33.829 (53%) 4.262 (7%) 23.574 (37%)
1948 60.602 37.371 (62%) 5.060 (8%) 16.359 (27%)
1956 90.475 60.526 (67%) 4.772 (5%) 24.636 (27%)
1966 109.515 78.548 (72%) 5.124 (5%) 25.387 (23%)
1977 151.005 119.507 (79%) 5.111 (3,4%) 25.403 (17%)
1992 169.610 158.863 (94%) 4.163 (2,6%) 5.605 (3,5%)
2002 154.892 148.269 (95,7%) 3.135 (2%) 2.508 (1,6%)
2011 147.245 130.998 (88,9%) 2.169 (1,4%) 1.561 (1%)

Îmi vine în minte un proces de faliment de după 1990. O firmă de stat se străduia să reziste după 1990.Cei ce o conduceau au tras pe turta lor la maximum și apoi s-au privatizat folosind piața firmei pe care au condus-o sau furnizorii etc. Au fost multe situații și metode prin care firmele de stat au fost aduse la faliment. În cele mai multe situații, rămâneau în firmă până la capăt, cine credeți? Cei mai inerți, de multe ori, cei mai slabi pregătiți… Ei încheiau procesul de privatizare sau restructurare. De cele mai multe ori însemna lichidare, spre fericirea lor personală….Rămânând până la final, au profitat. Așa a fost și cu Iohannis. A condus Sibiu-ul sprijinit de comunitatea sasă. A avut rezultate! Conjunctura l-a ajutat…la Sibiu. Nu putem compara cu Videle. După cum, nu putem compara Sibiul cu România! Aici Iohannis nu a mai avut rezultate dacă ar fi să ne rezumăm la cele promise în campania de acum 5 ani! 

Votanții de la Vaslui sau de la Teleorman nu l-au perceput pe Iohannis ca pe un lider care s-a zbătut pentru ei. La felul cum decurge campania acum cu atât mai mult nu-l percep ca pe unul „de-al nostru”. Pentru că nu sunt adeptul candidatului populist, nu mă deranjează faptul că cei din Oltenia și Moldova nu-l percep ca pe candidatul lor. Ceea ce mă deranjează e faptul că  acest Iohannis ce candidează pentru al doilea mandat încalcă Constituția fără nici o teamă susținând un partid! Asta înseamnă că va fi la cheremul acestui partid! 

Asta va duce la dezbinare în continuare și o funcție care ar fi trebuit să facă coeziune, va antagoniza în continuare!

Cred că e momentul să ne punem întrebarea dacă nu cumva sistemul politic de la noi ne va duce la pieire ca popor!

Dumnezeu să binecuvânteze poporul român!

Foto: https://www.g4media.ro/

Eu cu cine votez???

Ionel Popa

Ne aflăm în plină campanie de alegeri prezidențiale și deja m-apucă groaza să deschid televizorul. De ce sunt așa urâte campaniile electorale de la noi? Pentru că miza e total greșită.În loc să fie lupte de idei, avem doar luptă pentru putere și interese personale sau de partid folosindu-se la maxim discursurile demagogice, minciuna și loviturile sub centură.

Referindu-mă la alegerile prezidențiale din acest an, sunt într-o dilemă totală!

Cu ocazia primirii titlului de Cetățean de onoare al comunei Dodești, prof. emerit  Năstase T. Victor, general de brigadă în retragere, la venerabila vârstă de 93 de ani, analizând cei 30 de ani de după revoluție făcea trimitere la un episod biblic: Fuga din Egipt. Pe scurt, Moise este ales de Dumnezeu să scoată poporul evreu din robia egipteană. Asta va presupune traversarea deșertului cu multe peripeții. Pe acest parcurs, Moise este supus la multe presiuni….Unii regretau perioada din Egipt când de bine, de rău, aveau măcar un minim de hrană.Alții nu credeau că în Canaan viața lor va fi mai bună… mai ales că rapoartele celor trimiși să investigheze noua țară erau descurajatoare. Ei au determinat poporul să dorească să se întoarcă în Egipt. Din cauza lipsei lor de credință, Dumnezeu i-a pedepsit pe israeliți, făcându-i să rătăcească prin deșert timp de 40 de ani.

Întradevăr, vedem unele similitudini și Biblia se dovedește încă o dată că este plină de învățăminte….pentru cei care o citesc. 

Din păcate, poporul nostru nu și-a găsit un lider precum înțeleptul Moise care, cu o credință puternică, a găsit soluții de fiecare dată. Ba, din contră, ai noștri par lipsiți de orice credință! 

Zilnic putem constata ce bine le-ar prinde partidelor și liderilor acestora un pic de învățătură creștină în statutul lor!

Mai puțină lăcomie nu l-ar fi dus pe Dragnea la pușcărie. Mai puțină trufie și aroganță poate l-ar fi menținut pe Ponta la putere. Nici Năstase poate nu ar fi făcut pușcărie dacă îl avea un pic pe Dumnezeu în mintea sa. 

Dar poate că însăși candidații ar trebui să se uite în oglindă și să-și pună întrebarea: am eu ceva de oferit acestui popor? Pot eu să port responsabilitatea acestui popor în aceste vremuri destul de complicate? Sau mizez că mă voi baza pe fițuici? Oare candidații noștri nu se gândesc că pot plăti cu viața dacă lucrurile ies prost? Dacă simți că lucrurile te-ar putea depăși, de ce să nu lași locul altuia mult mai înzestrat?  Fac această pledoarie pentru că efectiv din cei doi candidați rămași în cursa pentru funcția de președinte nici unul nu pare potrivit…. Amândoi au ajuns în această postură întâmplător… Iohannis a ajuns în PNL în perioada când partidul era într-o criză puternică de imagine. Liderii de atunci l-au adus de la Sibiu crezând că le va aduce un plus de imagine fiind propulsat mai apoi(ceea ce cred că nu a visat în viața lui Iohannis) drept candidat la președinție. Și a câștigat pentru că s-a confruntat cu un limbut! Un clevetitor, ca să folosesc un termen folosit și în învățătura creștină. Însă nu și-a înțeles deloc rolul și s-a complăcut în a profita de poziție la maximum. Și-i place ca drept dovadă că mai vrea un mandat. Nu exprimă nicicum ce va face în noul mandat, vorbește doar de o Românie normală pe care nu o definește….. O fi România în care se mai pot obține case prin falsificarea actelor sau în care se pot face bani intermediind adopțiile de copii? Cu această experiență în business se poate considera că are gândire liberală?

Ce să mai spunem de Viorica Dăncilă a cărei poziție actuală nu a visat-o niciodată! A acceptat funcția de premier pe nepregătitele, a dat cu stângul în dreptul la maximum, cel care a propulsat-o s-a dus la închisoare însă ea nu dă înapoi….Probabil, nici n-are cum! A intrat într-o horă din care numai Dumnezeu știe cum va ieși. Încearcă să învețe din mers însă carențele sunt mari și mulți nu mai au răbdare cu ea, nici măcar cei din jurul ei…. În plus, de parcă Dumnezeu le-a luat mințile, liderii din PSD fac  greșeli una după alta. Cum s-o dai afară din partid pe Ana Birchal taman acum? Doar pentru că și-a făcut treaba fără a respecta întru-totul poziția partidului? Aici s-a greșit imens! Birchal îi va da lovituri una după alta pentru că nu e deloc proastă! Și a muncit în PSD, a donat și bani(ne amintim filmulețul cu Geoană?) și nu e corect pentru nimeni să fii eliminat doar pentru că ai o altă poziție pe un subiect! Nu era suficientă poziția anapodită a lui Ponta? Bine că i se dă mână liberă Gabrielei Firea, pregătită oricând să împroaște cu venin fără nici un pic de discernământ! Dar ăsta este PSD-ul, un partid cu mulți lideri cu interese personale! Păcat de doctrina socila-democrată!

Și uite așa, ambii candidați duc în derizoriu funcția de președinte…. O funcție care ar trebui să fie apolitică…. O funcție care ar trebui să aducă la aceeași masă puterea și opoziția. O funcție ce permite celui ce o ocupă să iubească întreg poporul și să arate zilnic acest lucru prin propuneri. Uneori mă gândesc: ce fel de președinte ar fi de exemplu, Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române? Și dacă avem o astfel de personalitate de ce nu a fost pe lista candidaților?

Poporul român are nevoie de un președinte profund creștin, iubitor de oameni,  blând care să alifieze toate rănile produse de tranziție și să adune laolaltă pe toți fiii din țară sau din diasporă! Președintele nu trebuie să dea impresia că e numai a unei părți din români pentru că afectează democrația! Președintele susține democrația susținând pluripartitismul nicidecum luptând direct împotriva unuia sau altuia dintre partide. Poate lua atitudine împotriva derapajelor unuia sau altuia dintre partide dar nu de pe poziție de opozant politic! Îmi pare rău, d-le Iohannis! Greșiți mult făcând politică direct! Dacă vă place acest lucru(ați spus că vă veți implica mai mult în guvernare), abandonați funcția de președinte și luați locul lui Orban! Dar nu duceți în derizoriu o funcție de care țara are nevoie! Fiți președintele tuturor românilor și pentru români! Știu că vă plac diplomele și recunoașterile  primite din afară! E greu să reziști tentației la astfel de nominalizări! A picat la acest examen inclusiv Regele Mihai și a tras ponoasele! Eu îmi doresc un președinte care să anime, să inspire, să îmblânzească, să unească! Nu-mi plac narcisiștii, nu-mi plac demagogii, nu-mi plac ipocriții, nu-mi plac impostorii….

Binecuvântează, Doamne România!