Jos pălăria, d-le Pleșu

Ionel Popa

Aseară, 10 mai 2024, în cadrul emisiunii „Românii au talent” au evoluat și copiii ce formează Grupul „Dacii Liberi”, grup pregătit de domnul profesor Corneliu Pleșu.

Precizez de la început că prestația lor a primit trei de „DA”, rezultat care i-a trimis în etapa următoare. A fost și un „NU” din partea d-lui Bobonete. De ce le-a dat d-ul Bobonete „NU”? Simplu. Pentru că e afon la muzică. A spus-o chiar dumnealui aseară.Și nu numai la muzica folk! Nici doinele nu sunt pe sufletul său, nu le înțelege. Și pe acestea le jurizează cu „NU”. E regulă! Personal, am luat atitudine după o ediție anterioară și am spus că d-lui nu a are suficientă pregătire, percepție, orizont cultural etc pentru un asemenea rol. Sper să-și fi dat seama și producătorii și să-l lase pe d-ul Bobonete să se ocupe de bancuri, de orice altceva, mai puțin de a fi membru al juriului la un concurs atât de popular! Gargarageala d-lui e bună la show-uri de stand up comedy unde ar avea ceva succes.Nu aici.

O exprimare obiectivă asupra evoluției grupului a avut-o Andra, o profesionistă în ale muzicii, și care, cu unele critici, totuși a catadicsit să jurizeze prestația cu „DA”. 

Comentariile Andrei și a unora care s-au grăbit să critice în social-media, chiar dacă au o doză de adevăr, nu știrbesc cu nimic realizările d-lui Profesor Corneliu Pleșu. I-am remarcat pasiunea d-lui de a lucra cu copiii, de mai multă vreme. Își cunoaște bine misiunea și are un talent nu numai muzical, ci și pedagogic. Dumnealui face un lucru extraordinar. Descoperă tinere talente și le ajută să se pună în valoare. Scriitorul irlandez Brendan Behan a spus următorul lucru: „Nici un om nu îşi poate descoperi propriile talente.” D-ul Pleșu ajută copiii să-și descopere talentul. Îi pregătește muzical, îi introduce în breaslă și-i urcă pe scenă. Ce poate fi mai mult? E conștient că acest grup e foarte posibil să nu reziste în timp. Componenții vor deveni adulți mâine-poimâine, vor alege diverse cariere și d-ul Pleșu o va relua de la început! E ca antrenorii sportivi de la grupele de copii! 

Și atunci care este satisfacția muncii? Cea mai mare satisfacție este aceea când unii membri ai grupului vor căpăta pasiunea! Și asta e misiunea d-lui Pleșu pe care și-a înțeles-o și și-a asumat-o! Să descopere talentul la unii copii și să-l transforme în pasiune! 

Cineva a scris în social-media că nu trebuia saxofonist în grup! Unii spuneau că grupul e prea mare! Sunt afirmații care au o doză de adevăr! Credeți că d-ul Pleșu nu știa lucrurile astea? Și dacă are în grup un copil care iubește saxofonul? Cum să-l lase acasă? Cum să nu-i dai o șansă acelui copil să urce pe scenă și să trăiască emoțiile unice de la „Românii au talent”?! Cred că același lucru putem spune referindu-ne și la mărimea grupului! Vom vedea cum se vor prezenta în etapa următoarea însă de un lucru nu ne putem îndoi. La Bârlad activează un grup de copii care cuceresc inimile românilor pe oriunde se prezintă! Sunt cunoscuți în multe locații, au urcat pe multe scene alături de mulți interpreți și cantautori! Datorită lor, iată că la Bârlad, luna aceasta, pe 19 mai,  se va desfășura un Festival național de Folk, fiind la prima ediție!

Și meritul cel mai mare îl are d-ul Prof. Pleșu! Bineînțeles că un merit semnificativ îl are și d-ul Ivan care îi stă alături. După cum, e de apreciat sprijinul pe care îl primește din partea autorităților publice locale. 

Pentru efortul, pasiunea și talentul pe care îl depune lucrând cu acești copii, pentru inspirația în identificarea celor mai bune căi de a-i îndruma și motiva, pentru aportul la creșterea prestigiului Municipiului Bârlad, deocamdată la nivel național, merită respectul nostru! Dumnealui se constituie într-un exemplu și pentru alți dascăli după cum grupul se constituie într-un exemplu pentru alți copii!

O carte care-mi place!

Ionel Popa

Zilele acestea am găsit timp să parcurg o carte pe care am primit-o chiar de la autoare. E vorba de volumul de poezii „Ferestre în ziduri”, autoarea fiind poeta Dorina Stoica din Bârlad. Cartea a obtinut premiul Nicolae Dabija la Festivalul International de Creatie Literarã „Titel Constantinescu” , editia a XVI-a 2023, de la Râmnicu Sãrat, proiect apartinând editurii Rafet.

Soarta a făcut să cunosc autoarea înainte de a-i ști măcar o parte din poezii. Ne-am cunoscut la Mănăstirea Bogdănița, acolo d-na Dorina venind în pelerinaj. Precizez că împreună cu soția, frecvent participăm la Sfânta Liturghie la Mănăstirea Bogdănița. După slujbă, d-na Dorina ne-a recitat una din propriile creații. 

O să-mi permit să scriu câteva rânduri despre felul cum am perceput eu poeziile din volumul „Ferestre în ziduri”, în calitate de consumator de cultură. Nu am pregătire filologică și nici nu am pretenții de scriitor. Totuși, îmi permit să evidențiez o carte dacă citind acea carte îmi produce anumite simțiri.

D-na Dorina Stoica este cunoscută ca autoare de literatură religioasă. Poeziile din volumul „Ferestre în ziduri” nu se încadrează la acest gen de literatură însă ne-o descoperă pe autoare ca profund creștină! Poeziile din acest volum sunt despre EA, poeta Dorina Stoica.

Poeziile sunt foarte plăcute, incitante! Ne arată trăirile unui creator care scrie pentru că are de oferit ceva semenilor. Nu se sfiește să-și arate slăbiciunile umane. 

Este conștientă că un poet adevărat nu poate să spună decât adevărul! Consideră că „Poetul e un căutător de perle îngropate

într-un ocean de falsitate, ură, nedreptate,

complot și minciună.

Poetul e vocea Crist-alină a Universului pe care

niciun zgomot nu o poate acoperi!” Fragment din poezia „Un poet…”

Ne prezintă crâmpeie din copilărie, din viața de zi cu zi, din care reiese trăirea creștină.Scrie despre mamă, despre tată, despre primăvară, renaștere, înviere…, copilărie…

„Dar nu azi! Mâine e sărbătoare,

mâine toate se pot întâmpla

cu bucurie, cu durere, cu întârziere,

cu voia lui Dumnezeu

care ne trimite ploaie

ca să înflorească ferestrele.” Fragment din poezia „Mâine”.

Dorina Stoica nu e roasă de ambiții. Nu i se vede suferința pe care o trăiesc unii autori și care lasă să li se vadă frustrarea…Trebuie spus că nici la creatorii de operă literară lucrurile nu merg „uns” de fiecare dată. Există multă muncă pentru a da forma dorită! De aceea, vedem că mulți scriitori se pierd cu firea.  Unii devin ipohondri, li se pare că au înțepături la inimă, unii devin irascibili, se ceartă cu toată lumea din te miri ce motiv, iar alții devin paranoici. Unii își fac statui încă din timpul vieții! Nu au răbdare ca opera să „construiască” statuia! 

Dorina Stoica e altfel. Și când e rănită(adevărul doare, nu-i așa?), poeta Dorină Stoica nu dă frâu urii. Cum răspunde Dorina Stoica detractorilor?

„Dacă tu ai avea doar un metru cincizeci înălțime

și toți s-ar mira când te văd pentru prima oară

nu în virtual, ci în carne și oase,

ai dovedi că ai înmulțit frumos talantul

pe care și l-a dat Dumnezeu, ei tot ar râde de tine

și te-ar numi, mai întâi, când nu-i auzi,

iar apoi în față, cu dispreț, piticanie,

iar tu te-au ruga din toată inima

să le ierte Dumnezeu răutatea, în timp ce ei

se așteaptă să le faci vreun rău!” 

Poezia se numește „În timp ce ei” . Se poate un răspuns mai frumos? De aceea, iubim poeziile Dorinei Stoica! Acestea sunt ca o alifie pentru suflet. Dau speranță, motivează!

Închei cu o poezie cunoscută de-a poetei Dorina Stoica, potrivită Săbătorilor Pascale:

ÎȚI MULȚUMESC, DOAMNE

Autor  Dorina Stoica

Îţi multumesc azi, că sunt, pentru ziua de mâine.

Îţi multumesc că am pe masă o pâine.

Îţi multumesc pentru stropii de ploaie,

Pentru fructe, păsări şi flori,

Pentru soarele care răsare în zori,

Pentru cerul cu licăr de stele,

Pentru toate zilele vieţii mele,

Pentru firul de apă izvorât din fântână,

Pentru harul ce-mi poartă a mea mână

Pe-arcuş de vioară, pe pânză, pe piatră,

Pentru viersul ce curge din mine spre Cer.

Multumesc pentru omul blajin şi sincer.

Multumesc pentru haina pe care o port,

Pentru tot ce mă doare şi totuşi suport.

Îţi multumesc pentru cântecul de păsărele

Pentru toate încercările vieţii mele.

Mulţumesc pentru puiul de om ce se va naşte.

Îţi multumesc că ai Înviat în noaptea de Paşte.

Am atâtea lucruri pentru care să-ţi mulţumesc,

Că nu ar fi de ajuns o mie de ani să trăiesc !

Constantin Marafet spunea la lansarea cărții în 2023: „Poetul este lumina dintre generatii, este cel care drãgosteste cuvinte spre înmuierea sufletelor pãgâne, este cel de deasupra cuvintelor, cel care împrãstie umbra din jurul lor si le dã strãlucirea cuvenitã. Poetul luptã cu inertia, cu lasitatea si cu ipocrizia. Poetul luptã cu toate durerile lumii pentru noi. Sã-i fim alãturi!”

Așa spun și eu: Să-i fim alături!

Crește interesul pentru programul de împădurire

Ing. silvic: Popa Ionel, proiectant atestat

Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru investiții în noi suprafețe ocupate de păduri” prevede acordarea unui sprijin pentru împădurire în cadrul Planului național de redresare și reziliență (PNRR), “Sprijin pentru Investiții în noi suprafețe ocupate de păduri”. Programul lansat încă din data de  25 noiembrie 2022 pare cel mai bun de după 1990. Am mai spus asta și o repet încă o dată.

Programul se adresează deținătorilor de terenuri cu folosință agricolă. Mai multe detalii se pot citi în ghidul specific.

Inițial România și-a propus să împădurească 56000 ha. În cursul anului 2023 guvernanții au tras concluzia că România nu va putea realiza acest obiectiv așa că în loc să se mobilizeze în sensul de a atinge obiectivul, au ales calea de a reduce obiectivul. Adică l-au înjumătățit!

Personal, consider că guvernanții noștri s-au pripit când au redus obiectivul!De ce spun asta? Pentru că după ce primii aplicanți au primit banii a crescut foarte mult interesul pentru program!

Sunt mai multe motive care fac ca deținătorii de terenuri să aplice pe acest program. Să nu imaginăm că proprietarii de terenuri vizează combaterea efectelor încălzirii climatice! În toate cazurile este vorba de avantajele materiale pe care Programul le are în vedere față de alte oportunități:

-Sunt suprafețe agricole care nu au o bonitate agricolă prea mare și fermierii primind o sumă mai mare decât subvenția APIA dacă îl împăduresc, preferă să împădurească

-Alți deținători care au terenuri date în arendă, nu sunt mulțumiți de nivelul arendei

-Împerdeluirea poate duce la ameliorarea microclimatului în regiunile afectate de secetă și sunt fermieri care iau în calul această investiție mai ales în condițiile în care li se decontează lucrările.

-Acordarea primei de sechestrare de carbon ajută proprietarii de terenuri să pună în valoare și terenuri ce nu figurau la APIA din diverse motive(productivitate scăzută a acestora, lipsa de forță de muncă, scăderea numărului animalelor din gospodării astfel că se constată un excedent de pășuni)

Există și voci cârcotașe care se manifestă cu neîncredere în program mai ales că orizontul de timp pentru care ar trebui să primească bani e destul de mare: 20 ani! Ei spun așa: dacă ca politicienii nu se vor ține de cuvânt și vor anula legile prin care s-a lansat campania? Unii ezită să aplice la program pentru că nu li se oferă mai multe garanții. Chiar și dacă s-ar întâmpla ca viitoarele guverne să nu poată susține programul(e vorba de 20 ani, totuși, ani în care multe se pot întâmpla), oportunitatea rămâne de luat în discuție! Și asta pentru că investiția e decontată repede, sumele fiind acoperitoare dacă ne referim la înființarea plantației, la împrejmuire, proiectare și întreținere. În fond și la urma urmei ce investiție garantează profit și peste 20 ani așa cum ușor putem demonstra dacă ne referim la pădure? Mai ales că în anii ce vor urma va crește preocuparea guvernelor în ceea ce privește combaterea efectelor încălzirii climatice. Din discuțiile pe care le-am văzut pe grupuri, unii nu i-au în calcul pădurea care se înființează!Analizele lor se rezumă doar la banii promiși de Guvern. Fac precizarea că acest program nu se rezumă numai la sumele forfetare! O plantație bine întreținută va evolua spre pădure care va însemna un activ pentru generațiile care vin.

În concluzie, consider înțeleaptă decizia de a aplica pentru acest program pentru toți cei ce dețin terenuri pentru care actuala folosință nu le aduce satisfacții. Totodată, consider că Guvernul ar trebui să vină cu clarificări legislative în toate instituțiile implicate. Încă sunt instituții care fie din necunoaștere, fie din reavoință, fie din lene, tergiversează programul.Nu includ aici Garda Forestieră. Din contră, cred că dacă vedem un succes al programului mult mai mare față de edițiile precedente(Măsura 221 din PNDR 2007-2013 sau Sub-măsura 8.1 din PNDR 2014-2020), acesta se datorează și faptului că evaluarea proiectelor se face de către Garda Forestieră și nu de către AFIR sau APIA. Lucrările silvice sunt înțelese mult mai bine de personalul Gărzii Forestiere, personal cu pregătire profesională de specialitate.

Urez mult succes tuturor celor implicați în programul de împădurire pentru că va fi spre binele nu numai al deținătorilor de terenuri, ci pentru întreaga societate!

Fonduri europene în 2024

Consultant ing. Popa Ionel

Agenda anului 2024 în România e încărcată de evenimente electorale care acaparează social-media. E vorba de procese democratice care sunt importante însă în nici o democrație nu trebuie neglijată dezvoltarea economică. De aceea, populația activă, în special operatorii economici,  trebuie să aibă în vedere în permanență oportunități de finanțare a activităților pe care le desfășoară. Ca reprezentant al unei firme de consultanță, voi încerca în cele ce urmează să atrag atenția asupra câtorva surse de finanțare asupra cărora și noi ne concentrăm atenția.

Celor interesați de finanțarea unor proiecte ce țin de dezvoltarea rurală, le recomand să aibă în vedere calendarul postat de AFIR:

Așadar în luna iunie este programată lansarea DR – 29 Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole. Această linie de finanțare este mult așteptată finanțând cu până la 65% din valoarea cheltuielilor eligibile, proiecte din domenii neagricole.

Tot în iunie se va lansa o linie de finanțare nouă în peisajul fondurilor europene: DR – 24 Investiții în tehnologii forestiere care îmbunătățesc reziliența și valoarea de mediu a ecosistemelor forestiere. Este pentru prima dată când se va finanța sectorul forestier de când România este în UE.

În luna octombrie se vor lansa liniile de finanțare:

DR – 14 Investiții în ferme de mici dimensiuni. Fermele interesate trebuie să aibă în vedere ce declară la APIA fiindcă la momentul publicării ghidului de finanțare sesiunea de înregistrare la APIA va fi încheiată!

În luna noiembrie se vor lansa două linii de finanțare foarte așteptate:

DR – 13 Achiziții de utilaje agricole pentru sectorul vegetal

DR – 12 Investiții în consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri instalați și a fermierilor recent instalați. 

Pe de altă parte, Guvernul României pregătește o nouă sesiune de depunere proiecte în cadrul programului Femeia antreprenor. Acest program s-a dovedit foarte bine venit în 2022. Vor fi finanțate 1000 proiecte în 2024. Cel puţin unul dintre asociaţi să fie femeie şi să deţină cel puţin 50% din părţile sociale/acțiuni ale societăţii în cazul IMM-urilor aplicante. 

Alocație Financiară Nerambursabilă (AFN) – maximum 200.000 lei/beneficiar, sumă care poate reprezenta maximum 95% din valoarea cheltuielilor eligibile (inclusiv TVA pentru societățile neplătitoare) aferente proiectului.

Nu în ultimul rând, vor continua depunerile de proiecte în cadrul apelului PNRR/2022/C2/I.1.A cu finanțare în cadrul Schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru investiții în noi suprafeţe ocupate de păduri”. Acest program finanțează înființarea de noi suprafețe de pădure pe terenuri agricole. Rata de finanțare acordată prin PNRR este de 100% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului. Promovăm acest program deoarece este o bună oportunitate de a obține bani cu care se pot susține alte activității sau alte cheltuieli familiale. Asta pentru că pe lângă finanțarea cheltuielilor de înființare, de întreținere, de împrejmuire și de proiectare, se acordă și o subvenție de 190 euro/an și ha timp de 12 ani(care acoperă pierderea de venit, în cazul terenurilor care au fost declarate la APIA în anul anterior implementării). Totodată, beneficiarii pot solicita prima de sechestrare de carbon în cuantum de 456 euro/an/ha ce se acordă pentru o perioadă de 20 ani conform Ordonanței de Urgență nr.35/2022.

Pentru alte detalii sunați la nr. 0335402413 sau trimiteți un email la adresa: duplicomgrup@yahoo.com

Ce-am mai citit

Zilele acestea am finalizat de citit cartea „Târgul Bârladului. Geneza și hotarul” având ca autor pe d-ul prof. Gheorghe Gherghe.

A fost o lectură deosebit de plăcută și asta pentru că autorul prezintă informațiile în așa fel încât să poată fi înțelese de orice curios, nu neapărat cu o pregătire de istoric. Aflăm informații despre evoluția evenimentelor de pe teritoriul Moldovei de după părăsirea Daciei de către romani, rolul și influența popoarelor migratoare ce au călcat pe aceste meleaguri, contextul în care ia naștere Moldova. Apoi aflăm informații despre târgul Bârladului, evoluția acestuia, rolul de capitală a Țării de Jos. Totodată, aflăm informații despre satele existente sau care au dispărut și care au făcut parte din ocolul Bârladului.

Iată câteva pasaje din carte:

„Românii, sub stăpânirea tătară, şi-au dus o existenţă asemănătoare cu cea din vremea stăpânirii turanice. Stăpânirea le-a adus o anumită protecţie. Ei se temeau mai mult de catolicismul maghiar decât de tătari. A fost o anumită colaborare între strămoşii noştri şi stăpânirile venite din răsărit. Ţara Moldovei a apărut mai mult din iniţiativă străină decât prin stăruinţele localnicilor. Zona până la Siret şi partea de nord a fost eliberată de sub stăpânirea tătarilor, de regalitatea maghiară. Teritoriul eliberat s-a dorit a fi stăpânit de regalitatea maghiară, prin românii veniţi din Maramureş, vasali ai lui. Restul teritoriului, până la Nistru, a fost eliberat de lituanieni, prin fraţii Koriat. O căsătorie dinastică a dus la realizarea Moldovlahiei.”(pag.60)

„Țara Moldovei a apărut și s-a extins pe măsură ce tătarii se retrăgeau spre răsărit. Noul stat a moștenit sistemul administrativ implementat de tătari, locuitorii și-au perfecționat tactica și strategia militară, cunoscută, de ei, mai de mult de la populațiile turanice.

Tătarii au stăpânit zona de la răsărit de Carpați, puțin peste o sută de ani. Între localnici și stăpâni se stabiliseră anumite raporturi. Tătarii au asigurat stabilitatea, localnicii au prestat slujbe, au plătit dijme, i-au însoțit în război. Pentru îndeplinirea acestor obiective a fost nevoie de o anumită organizare teritorială, tătarii aveau nevoie de intermediari. Au apărut cnezate și voievodate în teritoriu, cnezii și voievozii au format vârfurile artistocrației locale. Românii se temeau mai mult de unguri care aduceau catolicismul, această formă de creștinism fiind o primejdie mai mare pentru ei, comparativ cu stăpânirea tătară.

Moldova s-a format ca stat prin inițiativa maghiară. Localnicii nu au părut prea încântați, urmare a fost alungarea Drăgoșeștilor și instaurarea puterii lui Bogdan, apoi respingerea încercărilor maghiare de a restaura vechea situație.Dar, Moldova avea nevoie de un protector.”(pag.85)

„Prima atestare certă a Bârladului este considerată anul 1408. Atunci, la Suceava, în 8 octombrie, Alexandru cel Bun a acordat un privilegiu negustorilor din Liov. În document, Bârladul apare ca punct de vamă: ”Iar liovenii ce vor merge la Brăila, după peşte, la vama de margine, fie la Bacău sau la Bârlad, acolo vor de grivnă câte un groș și jumătate, iar carul și poștele să nu li se ia. Și acolo să își ia pecete și să meargă slobod la Suceava.Vama principală era la Suceava, pentru aceasta la Bârlad negustorii lioveni trebuiau să-şi scoată pecete. Ca punct de vamă, Bârladul era o localitate însemnată, cunoscută, cu rosturi bine stabilite în această zonă a ţării. Avea un trecut ca loc de târg, o spune numele, un centru comercial, dar şi meşteşugăresc, un centru administrativ. Ca punct de vamă, Bârladul a rămas sute de ani. În această calitate apare şi în documentele ulterioare.”(pag.111)

„Tot din 1434 s-a păstrat un document care ne oferă informaţii importante pentru cunoaşterea târgului Bârlad în secolul al XVI-lea. Era un târg bine organizat administrativ, condus de un şoltuz (primar) şi pârgari (consilieri), producători de mărfuri, cu relaţii comerciale care depăşeau zona, dar şi ţara.

Documentul respectiv menţionează relaţiile comerciale cu Braşovul. Negustorii Ștul Jacobs şi Țârbaș, din Braşov, au cumpărat hamuri din Bârlad în valoare de 10 zloţi. Pentru bani a rămas chezaş şoltuzul Herlea. Cei doi negustori din Braşov ”au uitat să plătească” şi şoltuzul Herlea s-a plâns, printr-o scrisoare, administraţiei braşovene că ”judeţii mi-au luat mie 10 zloţi.”Scrisoarea şoltuzului Herlea a fost publicată de I. Bogdan care a făcut observaţia ”că este una din cele mai vechi scrisori municipale din Moldova,

găsită în arhivele săseşti din Transilvania.” A fost redactată în limba slavă, dovedind că elementul preponderent al oraşului Bârlad, la acea vreme, era cel românesc. În aceeaşi perioadă, actele din Suceava şi Baia erau scrise în germană şi latină.”(pag.111)

„În lupta de la Podul Înalt au luptat cu disperare, obligați să-și apere familiile și avutul, rămase în teritoriul inamic. Mulți dintre ei au căzut în lupta cu păgânii. Din cei 13 mari boieri căzuți în acea încleștare disperată, sigur trei au fost din zona Bârladului, Sima Hrană, proprietarul satului Stoișești, Petru Iezereanu proprietarul satului Iezer, de lângă Puiești și Coroi de pe Valea Pereschivului.”(pag.144)

Cartea este întemeiată pe o bogată sursă documentară! Poate fi inclusă pe lista scurtă de cărți de cultură generală pentru orice bârlădean dar și pentru populația care iubește istoria meleagurilor moldave!

Mare păcat că e tipărită pe cheltuiala autorului într-un număr restrâns de exemplare!

Felicitări și mult respect d-lui profesor Gheorghe Gherghe pentru efortul de a ne face mai cunoscut trecutul!!!

„Trecutul este cel mai bun profet al viitorului.” – Byron

Cui servește boicotarea programului de împădurire cu fonduri din PNRR?

Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru investiții în noi suprafețe ocupate de păduri” și prevede acordarea unui sprijin pentru împădurire în cadrul Planului național de redresare și reziliență (PNRR), “Sprijin pentru Investiții în noi suprafețe ocupate de păduri”. Alocarea financiară totala acordată prin PNRR, pentru lucrarile destintate pentru noi suprafete

ocupate de paduri in cadrul Investitiei I1- Subinvestiția C2/I1/S/1.A – Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite în cadrul prezentului Ghid specific este de 500.000.000 Euro echivalentul a 2.474.550.000 lei.

Calendarul propus pentru Investiția 1. Campania națională de împădurire și reîmpădurire prin PNRR menționează realizarea a cel putin 25.000 ha suprafețe noi de teren împădurite sau reîmpădurite până la 31.12.2023, iar până la 30.06.2026 realizarea a 56.000 ha suprafețe noi de teren împădurite sau reîmpădurite.

Programul lansat încă din data de  25 noiembrie 2022 pare cel mai bun de după 1990. Despre necesitatea de a crea noi suprafețe acoperite cu pădure nu e greu de argumentat mai ales când zi de zi vedem efectele încălzirii climatice.

În România programul a demarat lent fiindcă a necesitat o perioadă de clarificări. Guvernul și-a trimis secretarii de stat în teritoriu pentru a oferi toate clarificările necesare. După întâlnirile cu cei interesați, întâlniri ce au avut loc la nivel de județe, s-au desprins  câteva propuneri de îmbunătățire a porgramului. Una dintre acestea a fost introducerea pe lista cheltuielilor decontabile prin program și a lucrărilor de întreținere a plantațiilor atunci când terenul propus spre împădurire aparține unei instituții de stat. Odată această măsură acceptată de Comisia Europeană se creeau premisele pentru reușita programului.

Stupoare însă! La câteva zile după primirea veștii de la Comisia Europeană Parlamentul României adoptă Legea 236/2023 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 35/2022 pentru aprobarea măsurilor necesare realizării campaniei naţionale de împădurire şi reîmpădurire prevăzute în Planul naţional de redresare şi rezilienţă, lege prin care se aduce și un amendament prin care se elimină de la eligibilitate pajiștile permanente!

Acest amendament a fost adăugat peste noapte, fără a se ține cont de faptul că Garda Forestieră a eliberat avize pentru astfel de suprafețe!  Ba mai mult, sunt proiect în diferite faze, pentru care s-au făcut cheltuieli: analize de sol, taxe mediu etc.

Trebuie să precizez că în aceeași perioadă a intervenit și o rotație guvernamentală. Mai exact, au fost schimbări la nivel de premier și de miniștri. Totuși, nu înțeleg deloc logica pentru un astfel de demers!

Încerc să argumentez de ce nu înțeleg logica:

România are  4,8 milioane ha de pășuni și fânețe, cât Olanda, Elveția și Belgia la un loc. Încărcătura de animale pe pășuni este în țara noastră de 0,3 UVM/ha, adică foarte mică. O altă caracteristică a pășunilor de la noi este aceea că sunt degradate, de slabă calitate. O bună parte din aceste pășuni necesită lucrări de împădurire pentru stoparea fenomenului de degradare care nu se mai poate face prin continuarea menținerii aceeași folosințe. Oportunitatea apărută prin programul finanțat prin PNRR era o soluție bună pentru o mică parte din pășunile degradate. Ce înseamnă 56000 ha din 4,8 milioane de ha? Mai ales că o parte din cele 56000 ha vor fi și terenuri din alte categorii de folosință agricolă(arabile, livezi, vii etc).

România se plânge de criză financiară și ANAF-ul execută firmele fără nici o milă! Programul de finanțare prin PNRR a împăduririlor înseamnă o sumă semnificativă de bani care va veni de la UE și care, atenție, în mare parte rămâne în țară! Sunt multe programe cu finanțare din fonduri europene în care, prin achiziția de tehnologii din alte state, banii se întorc sau se duc în afara României. Banii pentru împădurire înseamnă costuri pentru puieți produși în țară, plata de manoperă în țară etc. Se capitalizează și unele instituții de stat cu autofinanțare sau agenții: OSPA, ANM, APM etc.

Și totuși parlamentarii României votează această lege! Cine să-i mai înțeleagă? Cum să mai înțelegem guvernul când adoptă măsuri de creștere a taxelor? Cum să mai înțelegem că guvernul este cu adevărat preocupat de reducerea efectelor schimbărilor climatice? Cum să mai credem în Strategiile pe care guvernele noastre le elaborează?

De ce își bate joc România de PNRR?

Ionel Popa, proiectant și consultant lucrări împădurire

Cei ce doresc sprijin pentru accesarea și implementarea de proiecte de împădurire cu finanțare din fonduri europene pot solicita sprijin la email: popaionel68@gmail.com sau mobil 0761130399.

Accesarea fondurilor europene, punctul slab al României

Ceea ce am putut constata luna aceasta e că am pornit cu stângul în noul ciclu financiar aferent perioadei 2021-2027 odată cu respingerea PNRR-ului. Chiar dacă ministrul Cristian Ghinea încearcă să îndulcească situația, din punctul meu de vedere lucrurile sunt grave și o să mă explic în cele ce urmează.

Din experiența primelor două cicluri financiare România absoarbe greu fonduri europene. În perioada 2014-2020 României i s-au alocat 30.883.141.003 euro și stadiul absobției la nivelul acestei luni este de 52,67%. Și a avut la dispoziție 7 ani! Pentru perioada 2021-2027 Comisia Europeană a decis să împartă alocările în două. Astfel o primă alocare se va face conform acestui PNRR cu finalitate la implementare anul 2026. Va mai urma o alocare Dumnezeu știe când care să acopere întregul ciclu. De ce a apărut această împărțire? Pandemia de COVID-19 este motivul. Toate economiile țărilor UE au fost afectate mai mult sau mai puțin de pandemie și toate au nevoie de finanțare pentru redresare. Ca atare, s-a decis ca în prima parte alocările să se axeze pe finanțarea unor proiecte de redresare și reziliență. 

Așadar România ar trebui să implementeze proiecte în cuantum de 29 miliarde euro până la finele anului 2026 aproximativ aceeași sumă alocată pentru întreaga perioadă 2014-2020.Ori noi vedem că până la această dată s-au absorbit 16,267 miliarde euro din care absorbție efectivă 13,737 miliarde euro, diferența fiind prefinanțări! 

Faptul că s-au alocat astfel de sume la prima vedere pare entuziasmant însă asta ar fi însemnat ca România să fie foarte bine pregătită. 

În primul rând România ar trebui să știe nevoile de finanțare în contextul legislației UE. Vedem că PNRR-ul românesc a fost dat înapoi pentru că nu am reușit să convingem experții UE că vom finaliza implementarea proiectelor până în 2026! Personal eu am mai tras semnale încă din 2019 că Guvernul României nu pare focusat pe pregătirea ciclului financiar 2021-2027.

Lucrurile sunt cu atât mai grave cu cât coaliția nu funcționează! Luptele pentru funcție nu par să înceteze așa ușor! Sunt promovate pe funcții persoane care nu au competențele necesare. Uneori am senzația că cei ce dețin puterea în această perioadă nu conștientizează prioritățile României!

Evaluatorii de la Comisia Europeană au experiență din celelalte programe naționale. Au văzut că noi am ticluit la repezeală un PNRR imposibil de implementat și ni l-au returnat. Ei au procedat corect și experții noștri ar trebui să treacă la treabă cu maximă seriozitate. Am văzut că politicienii noștri sunt pregătiți să impună PNRR-ul la Bruxelles politic. Și ei au să-l accepte! Doar că dacă România nu consumă fondurile acestea se vor redistribui. Și România nu dovedește că e capabilă a consuma fondurile. 

Că experții noștri au dat dovadă de superficialitate la întocmirea PNRR-ului e ușor de dovedit fără a fi evaluator cu experiență. O să vă dau un exemplu.

În ultima versiune a PNRR-ului este alocată suma de 1500 milioane euro pentru Pilonul 1, Componenta 2: I.2 Împădurim România și protejăm biodiversitatea( https://mfe.gov.ro/pnrr/).

Ca să consumi fondurile pentru împădurire în cadrul acestei componente ar trebui derulate cel puțin următoarele activități:

-Identificarea perimetrelor de ameliorare și a terenurilor pentru crearea de perdele de protecție

-clarificarea regimului juridic, întabularea și obținerea acceptului din partea proprietarilor pentru schimbarea categoriei de folosință

-întocmirea proiectelor de împădurire și stabilirea necesarului de resurse(resurse materiale-în special puieți, umane etc), avizarea acestora

-producerea puieților pentru plantat(poate dura 1-3 ani până ies primii puieți, depinde de specie)

-organizarea licitațiilor pentru execuția lucrărilor

-execuția propriu-zisă a lucrărilor care poate dura cel mai puțin 5 ani(e vorba de înființarea și întreținerea plantațiilor până la închiderea stării de masiv).

Ne putem da seama că timpii necesari pentru realizarea și implementarea unor astfel de proiecte nu se pot încadra în termenul 2026! Și nu am luat în calcul că nu prea mai sunt firme care să execute lucrările având în vedere că aceste firme trebuie să fie acreditate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Totodată, se resimte lipsa de forță de muncă mai ales în sezonul de vegetație care să execute astfel de lucrări. 

Iată cum se poate dovedi că România nu a pregătit PNRR-ul! Trebuie adăugat că în această perioadă România încă mai implementează proiecte din vechiul exercițiu financiar și mai trebuie adăugat că în aceeași perioadă 2021-2026 și celelalte state din UE implementează proiecte pe bază de forță de muncă din România!!! Și la ei salariile sunt mult mai atractive! De aici trebuie pornit când faci o planificare, de la resurse. 

O ultimă observație. Are România cadrul instituțional pregătit pentru accesarea fondurilor din PNRR? Mulți dintre noi știm care este structura agențiilor care sunt implicate în accesarea fondurilor europene. Pot acestea lucra în paralel și la implementarea proiectelor din exercițiul financiar precedent și la noile proiecte? Aceleași rigurozități de formă în evaluarea dosarelor vor exista în continuare? Pentru că dacă nu se fac schimbări în proceduri, schimbări care să simplifice accesarea fondurilor, nu vom reuși mare lucru.

Pentru a avea un PNRR consistent ar trebui conlucrare politică pentru a evita blocajele, conlucrare instituțională, selectarea persoanelor implicate pe criteriul competenței și nu cel politic etc. Altfel ne furăm căciula singuri!

Mult succes d-le Ghinea, d-le Câțu!Vă vrem competenți!

Ionel Popa, consultant firma DUPLICOM GRUP SRL

Cei ce doresc sprijin pentru accesarea și implementarea de proiecte cu finanțare din fonduri europene ne pot contacta la email: duplicomgrup@yahoo.com, mobil 0761130399 sau pe site-ul https://www.duplicomgrup.ro/.

În atenția celor interesați de digitalizare cu fonduri nerambursabile

Prin Ordinul 1486/2020 emis de Ministerul Fondurilor Europene s-a aprobat Schema de ajutor de minimis Digitalizarea IMM-urilor în cadrul axei prioritare 2, prioritatea de investiţie 2b – Dezvoltarea produselor şi serviciilor TIC, a comerţului electronic şi a cererii de TIC, acţiunea 2.2.2 ”Digitalizarea IMM-urilor” din cadrul Programului operaţional Competitivitate 2014-2020.

Este vorba despre un program care vizeaza acordarea de sprijin financiar nerambursabil pentru digitalizarea IMM-rilor cu profil NON IT.

Bugetul disponibil pentru anul 2021 este 100.000.000 euro. Perioada de depunere a proiectelor va fi mai-august 2021!

Solicitanți eligibili

Pot beneficia de facilităţile prevăzute în prezenta schemă întreprinderile care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

1.sunt înregistrate potrivit Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

2.desfăşoară activităţi în alte sectoare decât cele menţionate la art. 5 alin. (1);

3.beneficiarul ajutorului de minimis trebuie să nu desfăşoare (pe perioada implementării şi pe perioada de sustenabilitate a proiectului) activităţi în unul dintre domeniile/sectoarele excluse (conform Listei codurilor CAEN detaliate în anexa nr. 1 Lista codurilor CAEN excluse de la finanţare la prezenta schemă), activităţi cu produse cu caracter erotic sau obscen, al jocurilor de noroc, precum şi cele care contravin bunelor moravuri, ordinii publice şi/sau prevederilor legale în vigoare; nu deţine pagini web care conţin acte sau materiale cu caracter obscen, definite conform Legii nr. 196/2003 privind prevenirea şi combaterea pornografiei, republicată;

4.se încadrează în una dintre categoriile: microîntreprindere, întreprindere mică, întreprindere mijlocie, la data depunerii aplicaţiei de proiect şi la data semnării actului de acordare a ajutorului de minimis;

5.nu înregistrează obligaţii bugetare nete (diferenţa dintre obligaţiile de plată restante la buget şi sumele de recuperat de la buget):a)mai mari de 1/12 din obligaţiile datorate în ultimele 12 luni – în cazul certificatului de atestare fiscală emis de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală;b)mai mari de 1/6 din totalul obligaţiilor datorate în ultimul semestru – în cazul certificatului de atestare fiscală emis de către autorităţile publice locale;

6.nu se află în una dintre situaţiile incompatibile cu acordarea ajutorului de minimis din fonduri publice;

7.nu au mai beneficiat de sprijin financiar din fonduri publice, inclusiv fonduri UE, în ultimii 5 ani, sau nu derulează proiecte finanţate în prezent, parţial sau în totalitate, din alte surse publice, pentru aceleaşi activităţi, în cadrul unor proiecte similare cu cel care constituie obiectul cererii de finanţare;

8.sunt direct responsabile de pregătirea, realizarea şi managementul proiectului şi nu acţionează ca intermediar pentru proiectul propus a fi finanţat şi sunt responsabile pentru asigurarea sustenabilităţii rezultatelor proiectului;

9.nu intră în categoria „întreprindere aflată în dificultate”, aşa cum aceasta este definită la art. 3 lit. l);

10.nu se află în stare de insolvenţă, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare, lichidare sau suspendare temporară a activităţii sau nu se află în situaţii similare în urma unei proceduri de aceeaşi natură prevăzute de legislaţia sau de reglementările naţionale;

11.se angajează să asigure din surse proprii valoarea cheltuielilor neeligibile, precum şi valoarea cofinanţării de minimum 10% din bugetul eligibil al proiectului. Contribuţia proprie a beneficiarului poate proveni din surse proprii, credite bancare negarantate de stat, aport al acţionarilor, alţii decât organisme ale statului, sau din alte surse private;

12.nu fac obiectul unui ordin de recuperare în urma unei decizii anterioare a Comisiei Europene, privind declararea unui ajutor de stat ca fiind ilegal şi incompatibil cu piaţa comună, sau, în cazul în care solicitantul a făcut obiectul unei astfel de decizii, aceasta trebuie să fi fost deja executată şi ajutorul integral recuperat, inclusiv dobânda de recuperare aferentă;

13.reprezentantul legal nu a fost condamnat printr-o hotărâre cu valoare de res judicata pentru un delict legat de conduita sa profesională, pentru fraudă, corupţie, participare la o organizaţie criminală sau la orice alte activităţi ilegale în detrimentul intereselor financiare ale Uniunii Europene;

14.reprezentantul legal nu este subiectul unui conflict de interese;

15.reprezentantul legal nu este vinovat de inducerea în eroare a ADR/OIPSI/AMPOC prin furnizarea de informaţii incorecte pe parcursul participării la cererea de propuneri de proiecte;

16.au sediu social şi implementarea proiectului se realizează în regiunea de dezvoltare în care depun proiectul;

17.au desfăşurat activitate pe o perioadă corespunzătoare cel puţin unui an fiscal integral şi au înregistrat profit din exploatare (> 0 lei) în anul fiscal anterior depunerii cererii de finanţare. O întreprindere care depune aplicaţia de finanţare în cursul anului 2021 trebuie să fi fost înfiinţată cel mai târziu la 3 ianuarie 2020 (prima zi lucrătoare din anul 2020) şi să fi înregistrat profit din exploatare la 31 decembrie 2019, având în vedere dificultăţile cauzate de pandemia de SARS-CoV-2 din anul 2020;Această cerinţă nu se aplică IMM-urilor înfiinţate în anul 2020.Pentru firmele care au fost înfiinţate în 2020 se va lua în considerare profitul din exploatare la 31 decembrie 2020.

18.valoarea ajutorului de minimis solicitat este cuprinsă între 30.000 euro şi 100.000 euro şi reprezintă maximum 90% din totalul cheltuielilor eligibile;

19.valoarea tuturor cheltuielilor eligibile, exceptând:- cheltuieli cu servicii de consultanţă/analiză pentru identificarea soluţiilor tehnice de care au nevoie IMM-urile;- cheltuielile de consultanţă pentru elaborarea documentaţiilor necesare pregătirii aplicaţiei de proiect propus spre finanţare şi/sau managementul aplicaţiei de proiect (inclusiv elaborarea documentaţiilor necesare implementării aplicaţiei de proiect) nu pot depăşi 50% din media cifrei de afaceri aferentă ultimelor 3 exerciţii financiare încheiate.Pentru întreprinderile care au două sau un singur exerciţiu financiar încheiat, procentul de 50% se va aplica corespunzător mediei ultimelor două exerciţii financiare încheiate, respectiv ultimului exerciţiu financiar încheiat.

Cheltuieli eligibile

(1)Activităţile eligibile care fac obiectul prezentei scheme de ajutor de minimis vor fi finanţate numai dacă au fost iniţiate după semnarea actului de acordare a ajutorului încheiat între subadministratorul schemei de minimis şi beneficiarul ajutorului de minimis, excepţie făcând activităţile aferente achiziţionării de servicii de consultanţă pentru elaborarea documentaţiilor necesare pregătirii aplicaţiei de proiect propus spre finanţare.

(2)Pentru beneficiarii ajutorului de minimis, cheltuielile eligibile în cadrul prezentei scheme sunt următoarele:

a)cheltuieli aferente achiziţionării de hardware TIC şi a altor dispozitive şi echipamente aferente, inclusiv cheltuieli de instalare, configurare, punere în funcţiune, justificate din punctul de vedere al implementării proiectului. Sunt excluse elemente de mobilier care nu au legătură cu funcţionarea produselor/aplicaţiilor informatice implementate prin proiect;

b)cheltuieli aferente realizării reţelei LAN necesare pentru implementarea proiectului;

c)cheltuieli aferente achiziţionării şi/sau dezvoltării şi/sau adaptării aplicaţiilor software/licenţelor necesare implementării proiectului, configurării şi implementării bazelor de date, migrării şi integrării diverselor structuri de date existente, inclusiv soluţiile de automatizare software de tip RPA, respectiv Robotic Process Automation;

d)cheltuieli aferente achiziţionării unui website de prezentare a companiei, inclusiv achiziţia de domeniu şi găzduirea pe server;

e)cheltuieli aferente achiziţionării/închirierii unui nume de domeniu nou;

f)cheltuieli aferente achiziţionării/închirierii soluţiei de semnătură electronică;

g)cheltuieli de trecere a arhivelor din analog/dosare/hârtie în digital indexabil;

h)cheltuieli aferente achiziţionării de aplicaţii informatice specifice pentru persoanele cu dizabilităţi;

i)cheltuieli aferente achiziţionării soluţiilor din domeniul tehnologiei informaţiei pentru comerţul electronic;

j)cheltuieli aferente achiziţiilor de servicii de tip cloud şi SaaS, respectiv Software as a Service;

k)cheltuieli aferente achiziţionării serviciilor de găzduire, incluzând toate tipurile de servicii de găzduire, cu excepţia pachetelor de reseller;

l)cheltuieli aferente achiziţionării de servicii pentru consolidarea securităţii cibernetice aplicabile pentru software/găzduire/reţele;

m)cheltuieli aferente achiziţionării de servicii de consultanţă pentru elaborarea documentaţiilor necesare pregătirii proiectului propus spre finanţare şi/sau managementul proiectului, inclusiv elaborarea documentaţiilor necesare implementării proiectului;

n)cheltuieli aferente instruirii personalului care va utiliza produsele implementate/achiziţionate şi a personalului care va asigura mentenanţa;

o)activităţi de achiziţie a serviciilor de auditare intermediară/finală, financiară, conform reglementărilor naţionale, şi tehnică, din perspectiva corespondenţei rezultatului proiectului cu cererea de finanţare şi obiectivele Programului operaţional Competitivitate;

p)servicii de consultanţă/analiză pentru identificarea soluţiilor tehnice de care au nevoie IMM-urile.

(3)Pentru beneficiarii ajutorului de minimis nu sunt eligibile: elementele de mobilier, obiectele de inventar şi cheltuielile salariale.

(4)Investiţiile care constau în simpla înlocuire a unor active deţinute de societate nu sunt eligibile. Numai investiţia direct legată de creşterea competitivităţii IMM prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, respectiv legată de digitalizarea activităţii societăţii poate fi considerată eligibilă, înlocuirea activelor care se face în scopul upgradării activelor existente nu poate fi considerată cheltuială eligibilă pentru ajutorul de minimis.

(5)Pentru aplicaţiile de proiecte care includ tipurile de cheltuieli prevăzute la alin. (2) lit. d)-f), j) şi k), beneficiarii ajutorului de minimis se obligă să păstreze din resurse proprii aceste cheltuieli pe toată perioada de sustenabilitate a proiectului.(6)Pentru subadministratorii schemei se vor finanţa cheltuielile de administrare a schemei, astfel cum sunt definite prin ghidul solicitantului. Acestea pot fi în cuantum de maximum 5% din valoarea totală alocată regiunii pentru această schemă.

Cei ce sunt interesați de acest program de finanțare ni se pot adresa la telefon 0335402413, mobil 0761130399, email duplicomgrup@gmail.com, facebook: https://www.facebook.com/duplicomgrup.

Persoană de contact: Ionel Popa.

Discernământul în afaceri

Proverbele lui Solomon, 2:10-12

10.Că dacă’n cugetul tău va veni înțelepciunea
și dacă priceperea i se va părea bună sufletului tău,

11.atunci sfatul cel bun te va păzi
și cugetul cel drept te va apăra,

12.ca să fii tu izbăvit de calea cea rea
și de omul al cărui cuvânt nu poate fi crezut.

Astăzi mi-am propus să supun atenției o trăsătură deosebit de importantă și necesară unui antreprenor (și nu numai) în aceste vremuri: DISCERNĂMÂNTUL. Creierul nostru este bombardat de informații pe o mulțime de canale. În același timp, suntem puși în fața faptului de a lua decizii, mai mult sau mai puțin cruciale, uneori într-un termen scurt. Posibilitatea de a alege greșit devine foarte mare și consecințele pe măsură. A avea discernământ în a face alegeri e o calitate absolut necesară. Cu siguranță vom face greșeli, toți antreprenorii fac greșeli. Toți antreprenorii își asumă riscuri și rezultatele nu sunt totdeauna cele așteptate. Discernământ înseamnă risc asumat. Cu alte cuvinte, „Fii deschis oricăror circumstanţe cu zâmbetul pe buze şi cu pertinentul discernământ!”Michelle Rosenberg.

Ieri a apărut o știre care mi-a produs mâhnire: Tribunalul Bucureşi l-a condamnat pe omul de afaceri Nelu Iordache la o pedeapsă de 12 ani şi jumătate de închisoare pentru o evaziune fiscală de aproape 2 milioane de euro şi delapidarea companiei aeriene Blue Air Transport Aerian SA (devenită Bata Sky Imobiliare SA). Nelu Iordache este și asociatul majoritar și administratorul firmei ROMSTRADE SRL, firmă din domeniul construcțiilor care în anul 2009, de exemplu, avea o cifră de afaceri de 1.133.754.799 lei cu un profit de 133.852.947 lei. Firmele administrate de Nelu Iordache sunt îngenuncheate. Ba mai mult, pe 7 august 2015, Simona Valentina Brînză care era contabil-șef al firmei administrate de Nelu Iordache, s-a stins din viață subit! Se întorsese din vacanță și urma să revină la serviciu. Conducea mașina personală când a făcut, la doar 37 de ani, atac cerebral! Despre Nelu Iordache și falimentele lui presa a scris foarte mult. Am dat acest exemplu pentru a arăta unde se poate ajunge dacă se iau decizii lipsite de „pertinentul discernământ”. Nu-i de joacă! Și cu cât afacerile sunt mai mari, luarea deciziilor necesită mai mult discernământ.

De unde vine „pertinentul discernământ„? O să enumăr câteva surse fără ca ordinea să aibă vreo importanță. Pentru a lua decizii bune e nevoie de bună credință. Este clar că o creștere a afacerii tale va lovi în afacerile concurenței. Nu te aștepta ca intrarea ta pe piață să fie bine primită de concurență. Cu cât vei crește cu atât vei fi mai mult sub lupa concurenței. Slăbiciunile tale vor fi oportunitățile acestora. Ca atare, pentru a avea „pertinentul discernământ” e nevoie să-ți consolidezi experiența în domeniu. Ai nevoie de cunoștințe teoretice, practice, legislative, manageriale etc.

În continuare voi exprima câteva idei pentru cei ce sunt la început în ale afacerilor.

  1. În primul rând ai nevoie de discernământ la schimbarea statutului de angajat în cel de antreprenor. Poate te-ai obișnuit cu un anumit stil de viață, cu un anumit confort. Ești dispus să renunți la acel confort și să te lansezi în lumea afacerilor în care potențialul îți va fi pus mult mai mult la lucru? Ai pregătit familia înainte de a o lua pe calea afacerilor? Lucrurile nu vor mai fi ca înainte…..
  2. Ai nevoie de discernământ în selectarea colaboratorilor, a angajaților. Când vin la interviu îți vor prezenta un CV mai mult sau mai puțin bogat. Indiferent cât de bogat e CV-ul nu înseamnă că acest criteriu îți va aduce un angajat bun. În primul rând că CV-ul poate fi artificial „îmbogățit” și îți vei da seama la un moment dat dar s-ar putea să suporți câteva consecințe negative când vei realiza ce ai angajat.În al doilea rând, un angajat bun e unul cu care firma ta va putea realiza o relație bună. E vorba de relația lui cu șefii ierarhici, cu ceilalți salariați sau subordonați. Tu poți anticipa un pic situația și pentru asta îți trebuie discernământ la selectarea angajatului.
  3. Ai nevoie de discernământ la achizițiile investiționale. În momentul actual piața este invadată de multe produse sau servicii. Furnizorii au oameni pregătiți în domeniul vânzărilor capabili să-ți sucească rapid mintea dacă nu ești pregătit un pic. În câteva minute economiile tale făcute în câțiva ani de muncă în străinătate se pot risipi. Indiferent că e vorba de achiziția unui teren, a unor echipamente, a unor servicii e nevoie de discernământ.
  4. Ai nevoie de discernământ când vine o criză! Tu vei lua deciziile și e bine să iei cele mai potrivite decizii. Nu de la specialiști! Speciliștii te pot ajuta furnizându-i informații dar deciziile îți aparțin. Poate-i nevoie să faci un credit, poate-i nevoie să vinzi din active, poate-i nevoie să restructurezi din personal, poate-i nevoie să faci o angajare sau mai multe, poate-i nevoie să restructurezi activitatea….
  5. Ai nevoie de discernământ când dorești să-ți extinzi activitatea. A coordona o unitate e una, a coordona mai multe unități la distanță dar cu același profil e altceva iar a coordona mai multe unități cu profil diferit e cu totul altceva! Ai nevoie de energie, de informații, de curaj!

Mă opresc aici fără a epuiza subiectul. O firmă de consultanță care să-ți stea alături poate fi un real sprijin.Îți poate furniza informații, te poate ajuta să iei decizii. Dar să fie o relație cu angajament! Nu ai nevoie de păreri! Ai nevoie de rapoarte bine fundamentate.

Firma DUPLICOM GRUP SRL își desfășoară activitatea în domeniul consultanței. Poate fi partenerul tău potrivit atunci când simți că trebuie să iei decizii. Ne poți contacta la mobil 0761.130.399, email duplicomgrup@gmail.com, https://www.facebook.com/duplicomgrup .

Bună ţară, rea tocmeală, mama ei de rânduială!

Demiterea lui Octav Bjoza din funcţia de subsecretar de stat la Secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist a încins spiritele în mass-media. Cum și-a motivat premierul Florin Câțu această demitere:  abordarea acestuia „incompatibilă” cu statutul de înalt responsabil al Guvernului prin „punerea în discuţie a dimensiunilor Holocaustului” şi încercarea de a pune pe umerii comunităţii evreieşti „aducerea comunismului în România”. Renumitul filosof, eseist și scriitor de origine spaniolă George Santayana ne-a lăsat un citat „Cei care au uitat trecutul sunt condamnați să îl repete”. Foarte adevărat ce spune autorul! Discuția despre Holocaust privește în special comunitatea evreiască. România are un trecut care nu e același cu cel al comunității evreiește. Dacă vrem să fim cinstiți până la capăt, și românii au fost victimele unor dictatori. Toate evenimentele istorice au anumite cauze. Este periculos să negăm adevărul istoric doar pentru că este afectat ego-ul unor membri ai unei comunități. Octav Bjoza este un erou al rezistenței anticomuniste! A trăit pe viu niște vremuri și are o vârstă care îi permite să spună lucrurilor pe nume. Ce putem înțelege noi din această demitere?

  1. Guvernul României a înființat Secretariatul de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist doar ca să dea bine la public. A nu arăta respect față de un adevărat luptător împotriva regimului comunist înseamnă curată demagogie!
  2. Se confirmă că Florin Câțu este omul băncilor. Instituțiile financiare ale lumii sunt dominate de evrei. Florin Câțu execută ordinele primite din această direcție. Nici măcar Ludovic Orban, șeful PNL nu a fost consultat pe acest subiect.Asta denotă că Florin Câțu a acționat de capul lui.
  3. Premierul Florin Câțu este foarte atent când e vorba de trecutul comunității evreiește fără a mai ține cont de trecutul comunității românești! Asta înseamnă că la timpul prezent Florin Câțu aparține comunității evreiești, mai puțin comunității românești. Asta din păcate, o vedem zilnic prin grija mare pe care o manifestă față de bănci…. Toată gândirea lui de finanțist cu diplomă din State se bazează pe susținerea băncilor! Poate să crape economia românească, el își va găsi apoi un loc călduț revenind poate, în Noua Zeelandă sau propulsat la conducerea unei bănci în alt colț de lume. Ce-i pasă lui Câțu de economia românească?
  4. A nu aduce critici la adresa unor fapte istorice dovedite cu documente din teama de a nu aduce atingere unor membri ai unei comunități este foarte gravă. Ce să înțelegem? Că în comunitatea evreiască au fost și sunt dintodeauna numai îngeri? Ana Pauker nu a fost a comunității evreiești? Dar odiosul Alexandru Nicolschi, de fapt Boris Grunberg nu a fost evreu? Exemplele sunt cu carul, ca atare Octav Bjoza nu a greșit în afirmațiile sale. A greșit însă Florin Câțu care din slugărnicie față de cei ce l-au proptit la conducerea Guvernului, nu respectă un model de verticalitate care este Octav Bjoza. Dacă Octav Bojza este acuzat de antisemitism atunci Florin Câțu poate fi acuzat de antiromânism!

Concluzie: În anii de după revoluția din 1989 se afirma des că România nu se va dezvolta până nu dispar generațiile care au trăit sub comunism. Această afirmație avea o logică fiindcă mult timp mediul politic dar și cel economic a fost condus de personalități care au fost membri PCR. Încetul cu încetul acele generații se duc…. Altele iau locul, oameni născuți după 1989. Dacă generațiile de la 1989 aveau reminiscențe comuniste acum avem generații care au lipsuri mari în ceea ce privește istoria României și nu numai. Necunoscând istoria există riscul ca ceea ce a spus Santayana să se repete. Și semne vedem zilnic…. Politicienii sunt tot mai lipsiți de Dumnezeu, manipularea e la cote înalte, cei ce conduc lumea sunt la cheremul unor grupuri de interese. Iar românii sunt din ce în ce mai dezbinați! Nu mai apreciem valorile naționale, nu mai respectăm bătrânii, împroșcăm totul sub influența manipulărilor din mediul online, greu ne mai găsim rostul, aproape nimic nu ne mai iese. Unde-i voința poporului atât de frumos exprimată în Proclamația de la Islaz?( http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Proclama%C5%A3ia_de_la_Islaz). Ne place să stăm în coada Europei și să ne bălăcărim zi de zi. Vedem intelectualii bălăcărindu-se, vedem politicienii, ce să mai spunem de popor? Și asta s-ar putea să ne coste mult ca nație. Probabil nu mai e mult și zarurile vor fi din nou aruncate……. Și atunci, Dumnezeu cu mila!

Egalitatea de șanse în democrație

„Nu toţi avem acelaşi talent, dar toţi ar trebui să avem şanse egale pentru a ne dezvolta propriul talent.”  John F. Kennedy

Astăzi mi-am propus să supun atenției un subiect deosebit de important și anume ce înseamnă egalitatea de șanse într-o democrație.

În toate statele lumii se acceptă ca definiție a democrației  – „Formă de organizare și conducere politică a societății în care puterea supremă este exercitată de popor”. Observăm că indiferent de regimul politic, toate statele se laudă cu democrația instaurată cu toate că nu putem pune egal între democrația așa cum era în regimurile comuniste, democrația instalată după înlocuirea regimurilor comuniste, democrația din statele occidentale etc. Există anumite trăsături ale democrațiilor prin care acestea se diferențiază. Trăsătura cea mai căutată și apreciată de cetățeni este egalitatea de șanse. Dacă democrația americană era considerată de cel mai înalt nivel asta se datora egalității de șanse pe care o aveau cetățenii. Spun la timpul trecut fiindcă nici în SUA lucrurile nu mai sunt chiar așa… Analizând democrația din România postdecembristă una din cele mai vehemente contestații ține de ignoranța în materie de egalitate de șanse. Faptul că mulți români emigrează are drept cauză de cele mai multe ori lipsa egalității de șanse atât la nivel individual cât și la nivel de persoană juridică. 

Imediat ce ajung la putere, partidele din România încep guvernarea prin oferirea de privilegii propriilor membri. Încep prin a împărți posturi în toate domeniile….. Nici vorbă de egalitate de șanse! Presa a evidențiat multe situații în care persoane total nepregătite ajung în funcții publice. 

Ca să fiu sincer, principalele așteptări pe care le-am avut după Revoluția din Decembrie 1989 erau legate de egalitatea de șanse. Mai apoi aveam să-mi dau seama că regimurile politice de la noi au politizat tot mai mult societatea ceea ce a dus la emigrația în masă a populației active din România.

În domeniul afacerilor lucrurile stau la fel. Și nu pentru că nu am avea legislație. Cauza o reprezintă fentarea legislației în domeniu pe diferite căi. Firmele din Occident au sesizat că nu pot investi în România dacă nu au sprijin politic astfel că o firmă din afară înainte de a veni în România caută un parlamentar care să-i sprijine. Se întâmplă că mulți oameni cu influență fac lobby firmelor străine pe bază de comisioane astfel că firmele autohtone sunt dezavantajate. Și uite așa statul român, de exemplu, a achiziționat măști din import și nici o mască de la producătorii autohtoni! 

În perioada pandemiei, de altfel, nerespectarea egalității de șanse s-a manifestat cu brutalitate! Însăși închiderea activităților din unele domenii înseamnă o intervenție brutală în economia de piață.Că un astfel de demers se justifică sau nu, e altă discuție. Mă doare faptul că unii demnitari propun sau chiar lansează măsuri, funcție de poziția pe care o dețin, fără a gândi că orice afacere care se închide lovește în antreprenori dar și în familiile angajaților creând probleme sociale și probleme la bugetul statului mai apoi. E realitate pură că mulți antreprenori își vor închide afacerile în perioada următoare mai ales că statul român nu a luat măsuri de protejare a capitalului autohton. Aș putea spune că multe măsuri au avantajat companiile multinaționale. E suficient să ne amintim ușurința cu care s-au închis piețele agroalimentare…. Nimeni nu s-a atins însă de coloșii străini: Carrefour, Kaufland, Penny, Lidl etc. Mai este un pic și românii vor înțelege politica lui Câțu de favorizare mascată a băncilor(majoritatea străine). D-ul Câțu acordă garanții în vederea obținerii de credite și atât. Și-n același timp IMM-urile sunt îngenuncheate de la zi la zi. În curând d-ul Câțu își va da seama că nici băncile nu mai au de unde selecta firme pentru credite dacă acestea vor fi copleșite de datoriile fiscale. De aceea, în numele și a egalității de șanse consider că cea mai bună măsură pentru IMM-uri ar fi fost amnistia datoriilor fiscale acumulate în perioada de pandemie(nu e vina antreprenorilor români că afacerile în care au pus suflet sunt afectate de o pandemie venită din China). În felul acesta IMM-urile și-ar fi păstrat postura de a fi bancabile și ar fi putut face restructurări, investiții etc pentru a face față pandemiei în continuare. S-ar fi păstrat cu adevărat locurile de muncă, ba mai mult, IMM-urile ar fi fost capabile să preia forța de muncă ce se reîntoarce din Vest cât și forța de muncă scoasă de la ajutor social.

Până una-alta, antreprenorilor le rămân doar fondurile europene a căror accesare respectă egalitatea de șanse în măsură mai mare. De aceea, îndemn antreprenorii să urmărească sesiunile de depunere proiecte, să țină legătura cu un consultant care să-i ajute să pregătească cererile de finanțare și să elaboreze proiecte eligibile. A nu se uita că firmele cu istoric trebuie să nu figureze cu datorii la stat la momentul încheierii contractului de finanțare…Vedeți d-le Câțu? Cum să aibă România procent mare de absorbție dacă firmele sunt îngenuncheate chiar de stat?

Iată situația absobției fondurilor europene la data de 21 februarie 2021, raport postat pe pagina: https://mfe.gov.ro/:

Ar trebui să vadă guvernanții că rata cea mai mică(28,15%) se constată la programul PO Competitivitate! Adică taman la fondurile pentru IMM-uri! Oare de ce? Nu au nevoie IMM-urile de fonduri? Ba au, dar firmele sunt neeligibile fiindcă sunt împovărate de datoriile la stat.

Procente scăzute sunt și la celelalte programe și indirect o cauză e că nu sunt suficiente firme cu suficientă forță de muncă capabile să ducă la bun sfârșit proiecte(de exemplu la PO Infrastructură Mare). De unde firme care să execute astfel de proiecte?

Cineva poate să spună că nu suntem mult sub media europeană….. Asta nu scuză cu nimic situația României fiindcă nevoia reală de finanțare a țării noastre, rămasă în urmă față de celelalte state europene, e mult mai mare!

Firma Duplicom Grup SRL ajută pe cei interesați să acceseze fonduri nerambursabile. Date de contact: telefon 0335.402.413, mobil 0761.130.399, email: duplicomgrup@yahoo.com, https://www.facebook.com/duplicomgrup.

Foto: Conacul Elenei Cuza de la Solești aflat într-o stare gravă de degradare. Acest obiectiv are o semnificație deosebită pentru România modernă și ar putea deveni un punct de atracție pentru turiști. E nevoie de implicare din partea statului român, e nevoie de finanțare….. Și asta până nu e prea târziu!

Responsabilitatea – cheia progresului

Astăzi mi-am propus să supun atenției una din calitățile definitorii pentru un antreprenor de succes și nu numai: RESPONSABILITATEA! Multe personalități consideră că responsabilitatea este primul principiu al succesului și poate fi observată, predată și învățată.

Sigmund Freud spunea că: „Cei mai mulţi oameni nu îşi doresc libertate deoarece asta înseamnă responsabilitate. Iar responsabilităţile îi sperie pe oameni.”

Există mai multe forme de responsabilitate. Vorbim de responsabilitatea individuală sau de responsabilitatea colectivă, de exemplu. Nivelul de civilizație al unui stat e dat de nivelul de responsabilitate colectivă. Admirăm dezvoltarea statelor din Vest sau a Japoniei și Coreei de Sud dar trebuie să acceptăm că acolo avem și un nivel al responsabilității ridicat. Nu discut de țările cu regimuri politice autoritare în care lucrurile se desfășoară cu forța. Evidențiez statele în care vorbim de responsabilitatea asumată.

Foarte importantă este responsabilitatea individuală. Să fii pe picioarele tale e un nivel de apreciat. Să nu fii povară pentru nimeni. Asta înseamnă să ții cont de sacrificiul părinților pentru a te crește și pentru a-ți oferi o educație bună. Dacă ești la o școală indiferent de nivel, consider-o ca pe o oportunitate de a-ți valoriza potențialul. Nu-ți bate joc de acea perioadă de timp, nu-ți bate joc de timpul profesorilor, nu-ți bate joc de efortul părinților…. Dacă ești angajat, fă-ți datoria la locul de muncă. Fii responsabil de sculele și uneltele ce te ajută să-ți faci treaba, fii responsabil față de normele tehnice, față de normele de protecția muncii și față de normele de protecția muncii. Nu căuta să trișezi fiindcă pot rezulta consecințe nefaste. Nu-ți bate joc de timpul de muncă! La un moment dat îți va fi evaluat randamentul și s-ar putea să pierzi! Vedem zilnic la știri fapte care au deja un nume intrat în folclor: Dorel! Nu fi și tu un Dorel!

Dacă ești funcționar la stat atunci trebuie să fii un exemplu de responsabilitate! Întotdeauna vei purta pe umeri responsabilitatea concetățenilor și trebuie s-o faci bine. Vedem cum în haosul instalat după 1989 evenimente grave s-au produs pe fondul lipsei de responsabilitate din partea unor funcționari plătiți de stat. Fie că vorbim de cazul Colectiv, fie că vorbim de Spitalul din Suceava, de cel din Piatra-Neamț și exemplele pot continua, puteau fi evitate dacă anumite sarcini din fișa postului se executau cu responsabilitate. Dacă cineva ar cuantifica costul lipsei de responsabilitate din parte funcționarilor de la stat probabil ne-am speria foarte mult!

Un alt nivel al responsabilității întâlnim la antreprenori. Dacă ești antreprenor, de tine vor depinde viețile a câtorva familii dar tot de tine va depinde într-o anumită măsură bugetul statului. Unii urmăresc doar profitul și atât. La un moment dat îi vedem falimentând. De ce falimentează? De cele mai multe ori fiindcă nu-s suficient de responsabili. Excepție sunt cazurile când firmele sunt îngenuncheate de evenimente ce nu sunt sub controlul lor așa cum am văzut în ultimul an, de exemplu.

Există și persoane la care responsabilitatea e ca și inexistentă. Ei nu știu că „A fi responsabil faţă de sine înseamnă a-ţi respecta propria demnitate”. A spus-o Imanuel Kant. Ei trăiesc de pe azi pe mâine.

Zilele acestea se prezintă la firmă persoane trimise de AJOFM. Sunt înscrise la ajutor social. AJOFM a luat decizia ca înainte de a-i înscrie la ajutor social să le ofere șansa obținerii unui loc de muncă. Funcționarii de la AJOM îi trimit către firmele care au locuri de muncă vacante cu o recomandare ce ține cont de calificările respectivelor persoane.

Vă prezint unul din cazurile care s-au prezentat la noi. Are în jur de 45 de ani și trei membri ai familiei sunt înscriși la ajutor social: el, soția și una din fete. În total primesc un pic sub 400 lei lunar. Își completează veniturile crescând 4 vaci. M-a rugat să scriu că nu-l pot angaja fiindcă vrea să-și păstreze înscrierea la ajutorul social. Ei țin să rămână înscriși la ajutor social pentru a beneficia de asigurarea de sănătate. Am încercat să-i explic că nu este o soluție bună. Peste câțiva ani va avea vârsta pensionării și la el nu se va aduna nimic! Răspunsul a fost: cum a vrea Dumnezeu! Ăsta este un nivel de responsabilitate: cum a vrea Dumnezeu! El nu-și asumă responsabilitatea propriei vieți, propriul trai lăsându-l în grija lui Dumnezeu.

Există o ultimă categorie care nu mai au capacitatea de a fi responsabile(sau poate nici nu au avut-o vreodată). E vorba de cei dependenți de alții fiind bolnavi, cu dizabilități etc. Această ultimă categorie ar trebui să rămână în grija statului.

Așadar a fi responsabil înseamnă a nu fi ignorant. A fi responsabil ține foarte mult și de educație! Și iată cum se leagă nivelul educației dintr-un stat cu nivelul de dezvoltare al acelui stat.

Literatura rusă are un reprezentant de seamă care ne-a lăsat o fabulă elocventă subiectului tratat. Este vorba de Ivan Andreevici Krîlov care acum mai bine de 170 de ani scria fabula „Porcul și stejarul”.

Sub un Stejar din veac crescând
Un Porc, având de ghindã burta plinã,
A tras întâi un somn adînc.
Apoi, cu mintea-i de jivinã,
Pe cel Stejar sã-l rîme-a prins la rãdãcinã.
„Pãi rãu Stejarului îi faci,
Îi spuse-o Cioarã din copaci,
De-l râmi la rãdãcini, Stejarul se usucã.“

„Usuce-se, îi spuse Porcul prost,
Și pe pustie poate sã se ducã,
Nu vãd la el nici un folos,
De n-ar mai fi și-un veac, nu m-ar durea pe mine,
Când ghindã am aici și pot sã prind grãsime.“
Stejaru-i spuse : „Esti ingrat porcește !
De-ai fi în stare râtul a-ți sãlta,
Pânã și tu atuncea ai vedea
Cã ghinda tot pe mine creste“.

Concluziile le trageți singuri! Dacă ne dorim un trai mai bun aici în România, ar trebui să fim mult mai responsabili față de ceea ce avem, față de potențialul nostru, față de sarcinile de zi cu zi, față de normele de conviețuire. Winston Churchill spunea că „Responsabilitatea este prețul măreției”.

Idei pentru succesul în afaceri

Care este explicația că foarte puține afaceri reușesc? Peter Drucker, cel care este considerat părintele managementului la nivel mondial, ne-a lăsat o afirmație:„Afacerea are doar două funcţii – marketingul şi inovaţia.” Cele două funcții fac ca unele afaceri să aibă succes și altele nu. În aceste vremuri când antreprenorii au acces la multe informații, a produce nu mai este cine știe ce. Automatizările și inteligența artificială și-au făcut loc atât de bine încât mulți pot produce…multe. Vă dau un exemplu cunoscut în România: Ștefan Mandachi, cel care a lansat tag-ul șîeu, administrează mai multe afaceri începând de la restaurante, hoteluri și mai nou substanțe biocide. Și e de profesie jurist! Cum a reușit Ștefan Mandachi să dezvolte aceste afaceri? A înțeles foarte bine ce înseamnă un brand, a înțeles ce înseamnă marketing-ul și mai ales, marketingul online și a înțeles importanța inovării! Însăși tag-ul șîeu atât de cunoscut la nivel național, înseamnă marketing, înseamnă inovare. 

Cele 4 litere au adunat milioane de internauți pentru că cele patru litere reprezintă dorința a milioane de români pentru o infrastructură rutieră mai bună! 

Am venit cu acest exemplu pentru că e foarte cunoscut și reprezentativ pentru a înțelege importanța marketingului în derularea unei afaceri.

Ca atare, oricine dorește să demareze o afacere în aceste vremuri trebuie să știe că mediul online îi conferă o piață potențială imensă doar să știe să o cucerească! A nu lua în calcul piața potențială înseamnă a pierde vremea. În aceste vremuri afacerile mici nu au nici un viitor! Vor fi înghițite de afacerile mari așa cum înghit balenele peștii în ocean.Afacerile mici nu reușesc să obțină suficientă finanțare de la creditori, nu reușesc să producă suficient cât să susțină cheltuieli cu marketingul atât de necesar atragerii de clienți….  

Una din soluții este asocierea!

Am mai scris și altă dată cât de importantă este asocierea fermierilor în cooperative. Sper ca fermierii noștri să înțeleagă cât mai devreme că fără asociere nu vor face față importurilor. Însă fermierii au acces mai puțin la informații și concepte cum sunt cele de marketing și de inovare și care nu le sunt la îndemână. De aceea, succes în a realiza asocieri pot avea mai degrabă specialiștii în marketing. Aceștia înțeleg cel mai bine mecanismele pieței și vor putea administra afaceri profitabile. 

Ca firmă de consultanță care lucrăm pentru fermieri încă din anul 2008, ne-am propus să sprijinim antreprenorii în a dezvolta afaceri folosindu-se de cele două funcții: marketingul și inovarea.

Putem ajuta la înființarea de structuri asociative, la crearea de branduri și la promovarea acestora.

Ne puteți contacta la mobil: 0761130399, email: duplicomgrup@gmail.com. Ne găsiți și pe facebook la adresa: https://www.facebook.com/duplicomgrup .

În atenția românilor din diaspora

Ionel Popa

Astăzi mi-am propus să mă adresez românilor din diasporă care doresc să se întoarcă acasă. Biroul nostru de consultanță este contactat zilnic fie direct, fie prin intermediul telefonului, fie pe email de persoane care au părăsit România în căutarea unui rost și care ar dori să revină. De cele mai multe ori ne solicită sprijin pentru a obține o finanțare nerambursabilă și începem o discuție în acest sens. În urma multelor discuții pe care le-am avut dar și a lucrului efectiv cu diasporenii am tras câteva concluzii pe care vreau să le împărtășesc.

Prima concluzie pe care vreau s-o împărtășesc este că propunerile de afaceri venite din partea celor din diasporă nu izvorăsc întotdeauna din necesitățile pieței din România. Asta pentru că sunt idei inspirate din piața unde românii din diasporă activează în prezent. Unele idei astfel inspirate ar putea avea succes și în România dar implementarea unor astfel de idei necesită o pregătire specială. Unele astfel de idei e posibil să necesite un anumit timp de așteptare!

A doua concluzie este că diaspora de multe ori cade pradă fake news-urilor. Informându-se preponderent din mediul online, diasporenii dornici de a reveni în țară, uneori aflați în situații limită, sunt vulnerabili. Fie încheie contracte păguboase, fie fac achiziții proaste, fie sunt dirijați spre activități sortite eșecului din start.

A treia concluzie, sunt duși în eroare chiar de informații guvernamentale! Politicienii au realizat că diaspora poate hotărî soarta unor alegeri astfel că în campaniile electorale românilor din diaspora li s-au promis verzi și uscate! Odată alegerile încheiate, diasporenii au rămas doar cu iluziile. Singurul program pentru diaspora dus până la capăt a fost START UP DIASPORA. Nu a fost un program perfect, a bulversat mulți români din diaspora dar a fost dus la capăt și deja pe piața românească funcționează Start up-uri înființate în baza acestui program. E important poate să știe diaspora că acest program a funcționat în guvernarea PSD-istă.

Din 2020 există un program pentru tinerii fermieri din diaspora în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală-Sub-măsura 6.1-Instalarea tinerilor fermieri din diaspora.A fost o sesiune în anul 2020 fără a se contracta nici măcar un proiect! De la începutul lui ianuarie 2021 s-a lansat o a doua sesiune și până la această dată sunt depuse 2 proiecte!!! Ce putem spune despre acest program? Este foarte bun dar sunt niște condiții pe care se pare că diasporenii nu le-au înțeles! A fost promovat în mediul online dar noi, consultanții știm că aspectele de eligibilitate trebuie corect înțelese. AFIR este agenția care primește și evaluează dosarele. Cu ei nu te poți juca! Respectă cu sfințenie procedurile.

A patra concluzie, plecați fiind de mai mulți ani, mulți români din diaspora pierd înțelesul unor termeni. Manifestă o nesiguranță în comunicare astfel că par nesiguri și pe ce fac sau pe ce își propun. Și asta îi vulnerabilizează.

Concluzia concluziilor:

Dragi români din diaspora, e foarte bine să reveniți în țară și să vă croiți un rost aici. Munca în afară vă asigură niște venituri însă puțini beneficiază și de o dezvoltare personală temeinică. Astfel că revenirea în țară nu va fi ușoară. Sfatul meu e să căutați o firmă de consultanță sau un consultant din zona unde urmează să reveniți. Și asta din timp. Împreună creionați o strategie de revenire care să presupună o corectă informare a oportunităților locale, a surselor de finanțare, a condițiilor de finanțare și care să țină cont și de potențialul dumneavoastră personal(profesional, financiar, vocațional etc).

Dacă reîntoarcerea va fi în județul Vaslui și județele vecine mă puteți contacta și voi face tot posibilul de a vă ajuta. Date de contact: Whatsapp sau mobil – 0761130399, email- duplicomgrup@yahoo.com, https://duplicomgrup.ro/, https://www.facebook.com/duplicomgrup.

Respect pentru pădure, respect pentru pădurari

Ing. Ionel Popa

La sfârșitul sec.XIX Mark Twain ne-a lăsat un citat:„Dacă nu citești ziarele ești neinformat, dacă le citești, ești dezinformat.” În zilele noastre când pe lângă presă creierul nostru este bombardat cu informații și din mediul online devine foarte greu de a distinge adevărul de minciună….. Mai adaug și faptul că scopul dezinformării este manipularea, mulți folosind-o pentru a-și atinge diverse scopuri. În ziua de astăzi vorbim de o adevărată știință a manipulării, tehnicile dezvoltate fiind folosite în diverse domenii, începând de la politică, religie dar și în economie și nu numai. Manipularea a nenorocit state, populații întregi, unități economice mai mari sau mai mici, familii etc. Este întâlnită peste tot în lume și în zilele noastre este aproape imposibil dacă nu chiar imposibil să nu fim afectați. Impactul poate fi diminuat prin cunoaștere, printr-o bună pregătire intelectuală dar și emoțională.

În cele ce urmează mă voi referi la unele manipulări apărute în mediul online cu impact asupra percepției asupra personalului silvic. Fac acest demers ca urmare a unui eveniment ce mi-a produs multă mâhnire… Acum ceva timp un pădurar de la Ocolul Silvic Pașcani a fost ucis în timp ce se afla în exercițiul funcțiunii…

Fac precizarea că personalul silvic reprezintă autoritatea statului în fondul forestier. Sunt împuterniciți să aplice legea în apărarea integrității fondului forestier. Spre deosebire de alte autorități ale statului, personalul silvic și mai ales pădurarii, plătesc pentru insuccesele profesionale. Anual în fiecare canton silvic se execută controale(cel puțin două) și pagubele identificate sunt recuperate de la pădurari… Ca să înțelegeți viața unui pădurar, imaginați-vă că gestionați 400-700 ha de pădure răsfirată pe un anumit areal, formată din mai multe trupuri, într-o zonă rurală mai mult sau mai puțin dezvoltată… Cum începe toamna, crește presiunea asupra pădurii. Populația începe aprovizionarea cu lemne și face apel la diferite surse….Pe acest fond apar rețele care preiau comenzi de lemne pe care le onorează prin tăieri ilegale… Aceste rețele sunt bine organizate și de multe ori copleșesc autoritatea silvică. Acolo unde apar astfel de rețele nici poliția nu-și face treaba…… De multe ori rețelele capătă curaj pentru că sistemul judiciar pe ansamblu dă dovadă de clemență sau slăbiciune sau….corupție.În aceste condiții pădurarul patrulează ziua dar și noapte pentru a preveni tăierile ilegale. Ce spuneți? E plăcut să ieși la patrulat noapte știind că sunt șanse să întâlnești hoți la furat lemne? Și vorbim de hoți care vin pregătiți, de hoți care vin în grup, de multe ori sub influența alcoolului. Nu e deloc plăcut să fii pădurar în România și poate așa se explică faptul că pădurarii nu prea iau pensie multă…Meseria e destul de stresantă.Să nu credeți că pădurarii au salarii pe măsura riscului la care se expun…. Nu,nici pe departe. Salariile sunt mici, soțiile de pădurar nu prea au cum să lucreze mai ales dacă locuiesc în pădure, la canton. Și cheltuielile cu copiii înscriși la școală la o familie de pădurar de multe ori sunt mai mari dacă luăm în calcul că minorii fac naveta sau sunt dați la gazdă. 

Dacă cineva și-ar propune să evalueze gradul de încărcare cu sarcini al unui pădurar ar rămâne uimit…. Desfășoară o activitate complexă care necesită și o bună pregătire profesională dar și o structură temperamentală și emoțională anume. 

Voluntar sau involuntar, mulți dintre noi contribuim la scăderea autorității instituțiilor statului sau a altor instituții,în speță autoritatea silvică, prin aceea că ne lăsăm prea ușor manipulați și reacționăm în sensul dorit de cei care au interes să manipuleze.

Pe vremea când eram șef de ocol silvic la Epureni m-a sunat conducerea Direcției Silvice de atunci pentru a-mi cere lămuriri având în vedere că subprefectul județului sesizase cum că la ieșirea din satul Popeni, spre Murgeni, lumea defrișează pădurea…chiar scot și arborii din pământ. Am explicat că acolo se executau tăieri de regenerare la salcâm, prin căzănire. Precizez că este cea mai bună metodă de regenerare naturală a arboretelor de salcâm. Arborii se scot cu tot cu cioată și rădăcinile rămase produc drajoni care contribuie la o foarte bună regenerare a pădurii. Metoda e din ce în ce mai puțin folosită deoarece e lipsă de forță de muncă. În aceste condiții se practică tăierile cu drujba care produc lăstărire însă calitatea regenerării e mai slabă. Directorul a înțeles, a explicat probabil și d-lui subprefect și spiritele s-au potolit. În ziua de astăzi ar fi fost un subiect de Breaking news!

Am mai văzut o manipulare posibil involuntară pe rețelele de socializare dar cu mare impact. E vorba de o imagine cu o tăiere „în scaun” la un arboret de salcie. Precizez că în zona dig-mal a râurilori se practică tăierea de regenerare de la o anumită înălțime față de nivelul solului. Această înălțime depinde de nivelul de inundație al apei primăvara. Se știe că apele se retrag mai târziu primăvara în zona dig-mal. Dacă apa ar acoperi cioatele, nu ar fi posibilă regenerarea.

Detalii găsiți și în clipul următor: https://www.youtube.com/watch?v=p7u8Hiflw74

Cea mai grosolană manipulare e cea legată de cuvântul „defrișare”. Este excesiv de mult folosit și fără a se respecta semnificația. Iată definiția acestui termen, conform Wikipedia: „Defrișarea sau despădurirea constă în îndepărtarea totală a vegetației lemnoase forestiere de pe o anumită suprafață, fără a fi urmată de regenerarea acesteia, incluzând scoaterea și îndepărtarea radacinilor și arbuștilor, cu schimbarea folosinței și a destinației terenului.” Iată un exemplu de știre manipulatoare cu puternic impact: „În România se taie peste 3 hectare de pădure la fiecare oră, arată un raport al Greenpeace. În acest ritm, din anul 2000 încoace au fost defrişate ilegal aproape 300.000 de hectare de pădure.” https://www.antena3.ro/actualitate/in-romania-se-taie-peste-3-hectare-de-padure-la-fiecare-ora-235022.html

Nu știu cum fac aceste calcule, un lucru e cert-e o știre falsă! Precizez că toate pădurile României ce fac parte din fondul forestier național se reamenajează o dată la 10 ani. O comisie de la minister avizează amenajamentul. Propunerile de tăieri rase se analizează parcelă cu parcelă. Se acceptă o astfel de soluție tehnică numai dacă există o argumentație puternică….Chiar și în astfel de situații se propun lucrări de regenerare artificială apoi. Adică suprafața de fond forestier va fi acoperită cu pădure în regim de urgență. Faptul că România mai are păduri virgine, faptul că volumul mediu pe picior e de aproape 350 mc/ha,peste media europeană, e în principal meritul silvicultorilor români.

A denigra silvicultorii de-a valma doar pentru că nu-s toți perfecți e o mare greșeală! După cum, a denigra pădurarii pentru starea din sistemul silvic e total greșit. Legiuitorii sunt de multe ori adevărații vinovați(să ne reamintim legile proprietății care nu au ținut cont de ce se va întâmpla cu pădurile predate-pagubele au fost imense).Și asta e valabil și pentru alte categorii socio-profesionale-preoți, polițiști, jandarmi, procurori etc.

Revenind la silvicultorii, de ce să fie denigrați cei de la Vaslui care după revoluție au înființat pădure pe mai bine de 2000 ha în ultimii 15 ani? Îmi amintesc că în comuna Găgești nu figura nici 1 ha de pădure imediat după revoluție. Acum au canton silvic.

Își pune cineva întrebarea ce-ar fi fost cu fondul forestier fără  prezența silvicultorilor? Eram tânăr inginer prin anii ‘90 și știu cu câtă sălbăticie s-au tăiat pădurile scoase de sub paza pădurarilor în vederea punerii în posesie(erau predate Comisiilor locale de aplicare a legii 18/1991 până la punerea în posesie). 

La fel denigrăm preoții fără a ne pune întrebarea ce-ar fi societatea fără ei. Benjamin Franklin spunea: „Dacă oamenii sunt răi având o religie, cum ar fi  dacă n-ar avea-o?”.

Haideți să protejăm pădurea fără a denigra silvicultorii. Dacă vom constata fapte ilicite, facem sesizări, apoi lăsăm  organele judiciare să-și facă treaba. Denigrarea la general a unor categorii socio-profesionale nu face decât să ne dezbine și să slăbească autoritatea favorizând haosul.

Dumnezeu să odihnească în pace sufletele celor căzuți în slujba pădurii!

Despre implementarea proiectelor cu finanțare nerambursabilă

Ionel Popa, consultant

Zilnic găsim informații despre finanțări nerambursabile, atât în mass-media cât și pe internet. Populația activă este din ce în ce mai atrasă de astfel de oportunități. Totodată, instituțiile publice, ONG-urile și firmele private au preocupări mai mari sau mai mici în direcția atragerii de finanțări nerambursabile ceea ce este foarte bine. Dacă sunt bătăi de cap până când se semnează contractul de finanțare apoi trebuie să precizez că implementarea proiectelor dă și mai mari bătăi de cap. De aceea, am decis să supun atenției un astfel de subiect. Doresc doar să atrag atenția asupra subiectului și încă din start spun că beneficiarii de finanțări nerambursabile trebuie să-și ia toate măsurile asigurându-se că vor reuși să implementeze corect proiectele. Dacă sunteți în situația de a implementa un proiect poate că e nevoie să mergeți la cursuri, poate că e nevoie să apelați la o firmă de consultanță, important e să duceți la bun sfârșit proiectul pentru că altfel bucuria aprobării acestuia se poate transforma într-o mare supărare! De altfel, eu spun deseori că atunci când vorbim de fonduri nerambursabile cel mai grav lucru care se poate întâmpla unui solicitant nu este să nu i se aprobe proiectul ci să nu-l implementeze cum trebuie și să fie nevoit să dea banii înapoi după ce i-a cheltuit!

Iată câteva aspecte pe care trebuie să le aveți în vedere ca beneficiar de finanțări nerambursabile, cu precizarea că unele depind de categoria de beneficiar(Autoritate publică, ONG sau firmă privată):

1.Asigurați-vă că ați înțeles foarte bine obiectivele proiectului. Acestea pot fi obiective obligatorii, neîndeplinirea lor putând însemna restituirea totală sau parțială a sprijinului nerambursabil. Pot fi și obiective suplimentare cu impact poate mai scăzut asupra cuantumului finanțării nerambursabile(în cazul neîndeplinirii).

2.Asigurați-vă că știți condițiile de eligibilitate și criteriile de selecție care trebuie menținute pe întreaga perioadă de implementare cât și pe perioada de monitorizare.

3.Asigurați-vă că știți graficul de implementare a proiectului.Nu lăsați pe ultima sută de metri depunerea dosarului de plată pentru ultima tranșă!

4.Asigurați-vă că ați îndeplinit sarcinile pe linie de identitate vizuală!

5.În cazul proiectelor de finanțare a fermierilor, asigurați-vă că respectați planul de producție vegetală și/sau planul de producție zootehnică an de an conform planului de afaceri.

6.Dacă sunt necesare modificări la contractul de finanțare sau la planul de afacere sau la studiul de fezabilitate(modificări ale soluției tehnice, modificări devize etc), faceți demersurile de aprobare din partea autorității de management al programului din timp!

7.Asigurați-vă că știți instrucțiunile privind efectuarea achizițiilor din proiect! E posibil să existe o anexă la contractul de finanțare care face precizări clare referire la acest aspect.Dacă nu, căutați instrucțiuni în acest sens pe site-ul autorității finanțatoare .

8.Verificați lista documentelor necesare a fi atașate cererii de plată! Atacați această listă din timp!

9.Solicitați puncte de vedere din partea autorităților care reglementează desfășurarea activităților:mediu(APM), DSP, DSVSA, altele după caz.Faceți acest lucru din timp deoarece în cazul în care vi se va cere să obțineți autorizări, va fi nevoie să faceți unele demersuri suplimentare care durează ca timp(de ex. obținerea autorizației de mediu).

10.Atenție mare cum folosiți sprijinul nerambursabil! Nu vor fi folosiți în alte scopuri decât cele pentru care sunt dedicați! Nu recomand să faceți card pe contul în care vor fi virați banii din sprijinul nerambursabil! Există riscul să fiți tentați să faceți plăți în scop personal ceea ce nu e permis!

Închei cu o recomandare de final! Nu lăsați totul în seama firmelor de consultanță! Poate că au multe proiecte în monitorizare dar dumneavoastră aveți în atenție doar unul! Totodată, apreciați munca firmelor de consultanță! Nu-i sunați pentru orice fleacuri pentru că telefonul îi poate deruta de la o lucrare care necesită concentrare și pot greși! Solicitați programări în scris pe email sau altă cale de comunicare stabilită de comun acord.

Mult succes în implementare tuturor beneficiarilor de finanțări!

DUPLICOM GRUP SRL, firmă de consultanță

https://www.facebook.com/duplicomgrup/

Email: duplicomgrup@yahoo.com

De ce să investiți în plantații pomicole

Cu siguranță, plantațiile pomicole pot fi rentabile și afacerile din acest domeniu pot fi de mare succes! Reprezintă una din modalitățile cele mai eficiente de punere în valoare a fondului funciar. Sistemele moderne, superintensive, asigură profituri mari chiar și la suprafețe mici. Unul din avantajele acestei afaceri demn de luat în seamă este acela că se poate face și în timpul liber(în paralel cu un servici sau o altă afacere). Această afacere poate fi gândită și ca o moștenire pentru copii dat fiind că plantațiile au o durată de viață de minim 15 ani. Cât privește profitul, nu aș vrea să arunc niște cifre  pur și simplu având în vedere că sunt mulți factori care intră în joc. Precizez doar că o livadă amplasată în condiții staționale corespunzătoare este mult mai rentabilă decât o suprafață similară cultivată cu cereale sau plante oleaginoase etc.

Ca investiție însă, e un pic mai pretențioasă și de aceea, cei care se gândesc să înființeze plantații pomicole e bine să apeleze la consultanți. Sunt investiții pe termen lung, destul de costisitoare și orice greșeală făcută în faza de înființare poate duce la efecte grave mai apoi, fie în faza de creștere și dezvoltare a livezii, fie în faza de exploatare.

Din punct de vedere legislativ, la înființarea unei plantații pomicole va trebui să avem în vedere prevederile Legii nr. 348/2003 numită și Legea pomiculturii(cu actualizările ulterioare, bineînțeles). Iată de exemplu ce prevede la art. 13:

„Art. 13. –

(1) Plantațiile de pomi cu suprafață mai mare de 0,5 ha și cele de arbuști fructiferi de peste 0,2 ha, situate în zone, bazine și centre consacrate, se înființează în baza autorizației de plantare eliberate de direcțiile pentru agricultură și dezvoltare rurală județene și, respectiv, a municipiului București.

(2) Pentru plantațiile de pomi cu suprafața mai mare de 2 ha și pentru plantațiile de arbuști fructiferi cu suprafața mai mare de 0,5 ha autorizația de plantare se eliberează în baza unui proiect de înființare a plantației pomicole elaborat de persoane autorizate și avizat de institutul de cercetare-dezvoltare pentru pomicultură sau de stațiunea de cercetare-dezvoltare pomicolă din zonă.”

De asemeni, se va ține cont de Legea nr. 60/2007 care prevede la art 46:

„Art. 46. –

Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei următoarele fapte:

  1. a) înființarea plantațiilor cu suprafețe mai mari de 0,5 ha de pomi fructiferi și a suprafețelor mai mari de 0,2 ha de arbuști fructiferi de fiecare operator economic sau de familie ori extinderea peste această limită a celor existente, fără autorizație de plantare.”

Vom trece în revistă câteva aspecte de mare interes pe care trebuie să le aibă în vedere un fermier ce dorește să înființeze o plantație pomicolă, pe lângă respectarea legislației în vigoare din care am enumerat mai sus.

  1. Analiza condițiilor staționale – La alegerea locului pentru înființarea livezii concură mai multe aspecte necesar a fi clarificate, cum ar fi: tipul de sol, topografia, aspectul general, înclinația terenului sau existența apei. Factorii climatici includ temperaturile medii, minime și maxime absolute lunare, cuantumul temperaturilor medii diurne pozitive și negative (unitățile de frig), umiditatea, vântul, precipitațiile anuale și lunare (mm) sau alte forme de precipitații cu frecvența asociată- grindina, gerurile de revenire de primăvară. Dacă se elaborează proiect de plantație atunci cu siguranță se va elabora și un studiu pedologic ce va stabili bonitatea stațiunii pentru speciile pomicole. Se va acorda importanța cuvenită analizelor de sol, însă ne vom preocupa să aflăm dacă în areal ce urmează a se planta se manifestă fenomenul de îngheț târziu. Un astfel de fenomen afectează înflorirea pomilor cu implicații directe asupra fructificației.O investiție serioasă trebuia să ia în calcul și un sistem de irigație care să ajute la compensarea deficitului hidric în sezonul vegetal. Disponibilitatea apei este esențială, nu veți putea produce eficient, pe măsura potențialului genetic, dacă nu aveți apă suficientă! Apa este una dintre intrările în sistem dintre cele mai scumpe, sursa de apă trebuie să fie una de încredere, asigurată permanent. Livada dumneavoastră este dependentă de apă, de o irigație regulată, în funcție de condițiile existente (vreme și perioada de vegetație). Managementul irigației este extrem de important: frecvența irigării, umiditatea din sol, cantitatea de apă necesară pentru fiecare pom, integritatea sistemului, corecta funcționare a acestuia sunt operațiuni zilnice, ce necesită o programare și execuție atentă.Managementul irigației poate fi făcut astfel încât să se reducă vigoarea pomilor fără a se penaliza calitatea livezii și randamentul acesteia în producție, printr-o tehnică de irigație prin deficit reglementat (RDI). Reducerea programată strategic a apei în anumite momente va conduce și la economii de apă dar în primul rând la reducerea creșterii vegetative, fără a afecta dimensiunea și calitatea fructelor, obiectivul dumneavoastră principal în livadă celălalt obiectiv fiind de a asigura o vigoare suficientă necesară dezvoltării viitoare a lăstarilor și de a canaliza energia rămasă pentru producția de fructe.Există mai multe soluții în acest sens, funcție de sursa de apă, distribuirea acesteia în plantații etc. În Spania am avut ocazia să văd un sistem ce folosea energia solară(panouri fotovoltaice) pentru a alimenta pompa ce scotea apa din pânza freatică. Poate fi o soluție bună și în condițiile de la noi mai ales că de cele mai multe ori nu există posibilitatea de alimentare la rețeaua publică de electricitate, bineînțeles luând în calcul adîncimea de forare, costurile de înființare și de exploatare a sistemului. Sistemul de irigație va asigura și fertilizarea plantației asigurând nutrienții pomilor cu eficacitate maximă.
  2. Tehnologia ce va fi abordată. Vom avea în vedere soiuri care valorifică cel mai bine potențialul local. Cercetarea în domeniu a produs soiuri cu fructe cu calități deosebite, cu coacere mai timpurie sau mai târzie etc. Soiurile înalt productive au nevoie de susținere și în acest sens putem avea în vedere un sistem de susținere din stâlpi de beton precomprimat/metalici/lemn, după posibilități. Ca dotare minimă, e nevoie de un tractor de livadă, o cositoare, o instalație pentru stropit, o stație meteo. Când începe fructificația pomilor e bine să avem  plasă antigrindină sau plasă anti-ploaie (mai ales la fructe precum cireșul) pentru a evita crăparea fructelor. Se va avea în vedere folosirea alertelor de dăunători pentru a stabili când e nevoie de stropire și cu ce substanțe. În felul acesta se vor face economii de bani, de muncă dar se va proteja totodată și mediul. În aceste condiții de tehnologie și dotare necesarul de forță de muncă nu va fi foarte mare! Vom lua măsuri de protecție la furturi sau vandalisme prin realizarea unei împrejmuiri corespunzătoare.

Punctele cheie pe harta riscurilor sunt reprezentate de polenizare, controlul bolilor și al dăunătorilor precum și de factorii climatici extremi cum sunt seceta, geruri severe, înghețul, grindina, vântul sau căldura excesivă. Producția și calitatea recoltei sunt un rezultat al managementului integrat al solului, irigației, coroanei și nutriției. Aceste inputuri sunt dependente unele de celelalte așa cum apa și nutriția nu pot fi separate de solul ce susține sistemul radicular, care la rândul său dictează performanța coroanei și pe cale de consecință, producția de fructe.

Ceea ce ar mai trebui să știe fermierul care dorește să investească într-o plantație pomicolă este că poate primi sprijin din fonduri europene în baza sub-măsurii 4.1a din PNDR.

Fondurile nerambursabile vor fi acordate beneficiarilor eligibili pentru investiții corporale şi/sau necorporale, conform următoarei liste indicative a cheltuielilor eligibile:

  • reconversia plantațiilor existente, inclusiv costurile pentru defrișare, materiale de plantare, sisteme de susținere, pregătirea solului, lucrări de plantare, sisteme de protecție pentru grindină, inclusiv generatoare terestre Antigrindină, îngheț, caniculă, ploaie și insecte, echipamente de irigaţii la nivelul exploatațiilor, containere generator pompe irigat, sere, solarii, tunele joase, macrotunele etc.
  • înfiinţarea de plantații pomicole, inclusiv costurile pentru materiale de plantare, sisteme de susținere, pregătirea solului, lucrări de plantare, sisteme de protecție pentru grindină,îngheț, caniculă, ploaie și insecte containere, generator pompe irigat, sere, solarii, tunele joase, macrotunele etc.
  • înfiinţarea, extinderea și/ sau modernizarea sistemelor de depozitare, condiționare, și ambalare şi a unităţilor de procesare la nivelul exploatației, inclusiv unităţi de procesare mobile, laboratoare de analiză pentru testarea produselor aferente activității proprii, containere frigorifice refrigerare, containere frigorifice congelare cu camera prerăcire, grup containere condiționare, spații de depozitare (fertilizanți, pesticide, ambalaje, inventar mărunt) etc.
  • pentru respectarea condițiilor de igienă, de protecție a muncii, sanitar-veterinare și a fluxului tehnologic, sunt eligibile spațiile destinate personalului de producție: vestiare tip filtru pentru muncitori, biroul sefului de fermă, spațiu pentru pregătirea și servirea mesei, toalete ecologice etc.).
  • sisteme audio/ video de supraveghere, monitorizare și control a plantației şi a fluxurilor tehnologice din exploataţia pomicolă, sisteme de iluminat perimetral al plantației pomicole şi/ sau al zonelor unde se desfășoară procesele tehnologice ale exploataţiei pomicole, stație meteo aferentă plantației pomicole, cabine pază;
  • achiziţionarea, inclusiv prin leasing, de mașini/ utilaje şi echipamente noi, inclusiv echipamente de irigaţii la nivelul exploatațiilor, remorci agricole/ tehnologice, în limita valorii de piaţă a bunului respectiv.
  • amenajarea, construcția, dotarea spațiilor de desfacere din cadrul exploatației și alte activități de marketing (autorulote, dozatoare (automate) de sucuri naturale şi alte produse din sectorul pomicol) etc.

Mai rămâne o ultimă problemă de rezolvat care poate da mari bătăi de cap fermierului: comercializarea producției în condiții de profit! Constatăm că piața din România este invadată de fructe din import. O soluție pentru fermierii români ar fi să se asocieze pentru a crea la comun spații de depozitare corespunzătoare, instalații de sortat, de ambalat dar și pentru a suporta mai mulți la un loc cheltuielile legate de marketing și publicitate. Fructele noastre pot avea mare căutare la export dar a face export nu e la îndemâna oricărui fermier!

Avându-se în vedere oportunitatea de finanțare din fonduri europene, sectorul pomicol necesită o mai mare atenție. În cele de mai sus nu am epuizat subiectul. Doar am dorit să atrag atenția celor dornici de a face investiții în pomicultură. Pentru mai multe informații ne puteți contacta la adresele de mai jos. Proiectele din domeniul pomiculturii necesită studiu de fezabilitate astfel că trebuie demarate din timp. Vă așteptăm cu solicitări în acest sens.

Consultant: ing. Popa Ionel – S.C.DUPLICOM GRUP S.R.L. Mobil: 0761130399, email: duplicomgrup@yahoo.com, https://www.facebook.com/duplicomgrup

Eminescu, poetul național al românilor

Ionel Popa

Noi, românii, în fiecare an, pe data de 15 ianuarie îl sărbătorim pe Eminescu, poetul nostru național. Unui străin i-ar veni mai greu să înțeleagă de ce îl iubim noi așa mult pe Eminescu. Recunosc că sunt concetățeni de-ai noștri care nu-l apreciază pe Eminescu. Sunt și ei de înțeles…..au origini evreiești, grecești, rusești etc. La momentul actual însă, cred că toți cei ce trăiesc în spațiul de la „Nistru pân la Tisa” ar trebui să-l iubească pe Eminescu indiferent de origini. Unele scrieri de-ale poetului, fie că-s versuri sau proză, aduc atingere celor cu alte origini decât românești. Poate asta e cauza pentru care spun unii că Eminescu nu are universalitate. Pentru mine cred că lucrurile stau altfel. Eminescu aducea atingere celor cu alte origini în contextul perioadei în care a scris. Și ne vine ușor acum să înțelegem pentru că unele fapte se petrec din nou. În perioada de activitate a lui Eminescu străinii cumpărau cu nesaț terenuri de la noi. Țăranii împroprietăriți de Cuza, mai apoi de Regele Carol I după Războiul de Independență, erau momiți să-și vândă pământul. În felul acesta românii rămâneau slugi pe moșiile noilor proprietari.

Eminescu a iubit enorm poporul român, a iubit enorm pe români! Nu putea sta cu mâinile în sân să asiste la suferința poporului român! El lua atitudine cu întreaga sa ființă. Și una din poeziile cunoscute în care își manifesta dragostea față de români în defavoarea străinilor este „Doina”. Iată varianta necenzurată:

De la Nistru pân’ la Tisa

Tot Românul plânsu-mi-s-a

Că nu mai poate străbate

De-atâta străinătate.

Din Hotin și pân’ la Mare

Vin Muscalii de-a calare,

De la Mare la Hotin

Mereu calea ne-o ațin;

Din Boian la Vatra Dornii

Au umplut omida cornii

Și străinul te tot paște,

De nu te mai poți cunoaște.

Sus la munte, jos la vale

Și-au făcut dușmanii cale;

Din Sătmar pâna ‘n Săcele

Numai vaduri ca acele.

Vai de biet Român săracul,

Îndărăt tot dă ca racul,

Nici îi merge, nici se ‘ndeamnă,

Nici îi este toamna toamnă,

Nici e vara vara lui

Și-i străin în țara lui.

De la Turnu ‘n Dorohoiu

Curg dușmanii în puhoiu

Și s-așează pe la noi;

Și cum vin cu drum de fier,

Toate cântecele pier,

Sboară paserile toate

De neagra străinătate.

Numai umbra spinului

La ușa creștinului.

Își desbracă țara sânul,

De-i bea laptele străinul.

Codrul – frate cu Românul –

De secure se tot pleacă

Și isvoarele îi seacă

Sărac în țară săracă!

Cine-au îndragit străinii

Mânca-i-ar inima cânii,

Mânca-i-ar casa pustia

Și neamul nemernicia.

Ștefane, Măria Ta,

Tu la Putna nu mai sta,

Las’ Arhimandritului

Toata grija schitului,

Lasă grija Sfinților

În sama părinților,

Clopotele să le tragă

Ziua ‘ntreagă, noaptea ‘ntreagă,

Doar s-a ‘ndura Dumnezeu

Ca să-ți mântui neamul tău!

Tu te ‘nalță din mormânt

Să te-aud din corn sunând

Și Moldova adunând.

De-i suna din corn odată,

Ai s-aduni Moldova toată,

De-i suna de două ori

Îți vin codri ‘n ajutor,

De-i suna a treia oară

Toți dușmanii or să piară

Din hotară în hotară,

Îndrăgi-i-ar ciorile

Și spânzurătorile!

Cine ne-au adus Jidanii

Nu mai vază zi cu anii

Ci să-i scoată ochii corbii

Să ramâe ‘n drum cu orbii

Cine ne-au adus pe Greci

N’ar mai putrezi în veci

Cine ne-au adus Muscalii

Prăpădi-l-ar focul jalei

Să-l arză să-l dogorească

Neamul să i-l prăpădească

Cine ține cu străinii

Mânca-i-ar inima cânii

Mânca-i-ar casa pustia

Și neamul nemernicia

Dacă „lovea” cu pana în evrei, greci sau ruși nu înseamnă că era antisemit. Pur și simplu, îl durea faptul că România era „ocupată” de străini iar poporul român era obidit. Are justificare Eminescu la aceste acțiuni? Eu zic că da!

Exemplară este iubirea lui Eminescu față de românii obidiți! Iubire necondiționată! Nu-i critica, nu-i dojenea, nu le dădea lecții! Doar îi iubea și le lua apărarea. Lovea în absolut oricine nu respecta poporul român. E ceva rău în asta? Eu zic că nu. Dacă „lovea” cu pana în unii preoți, nu înseamnă că era ateu. Nimic mai fals! Iată ce scria la un moment dat: „Cât privește atitudinea așa-zișilor liber-cugetători, care ridică glasul împotriva credinței de două milenii a unui popor născut creștin, putem observa poziția desăvârșitului român, exprimată cu prilejul unor tensiuni iscate de înhumarea la Curtea de Argeș, fără slujbă religioasă, a unui fiu de preot din ținutul Iașilor. (…) Iată atitudinea categorică a lui Eminescu:

“…nu cugetarea liberă, ci absoluta lipsă de cugetare ar fi putut dicta această pretinsă dorință care stă în contra istoriei noastre de veacuri, opunând toleranței noastre recunoscute intoleranța greoaie și ignorantă a unor instincte de neorânduială și barbarie spirituală și morală. Biserica răsăriteană e de optsprezece sute de ani păstrătoarea elementului latin de lângă Dunăre. Ea a stabilit și a unificat limba noastră; ea ne-a ferit de înghițirea altor popoare cotropitoare, ea este arma de apărare și sprijinitoarea milioanelor de români. Cine-o combate pe ea și ritualurile ei poate fi cosmopolit, socialist, nihilist, republican, universal, și orice i-o veni în minte, dar numai român nu e. E jalnic cum a ajuns străinii a impune lecțiile lor de nihilism episcopului de Argeș, iar ritul, asemenea necreștin al redactorilor de la „Românul” țin hangul impertinenței dușmanilor bisericii noastre”. Când nu ești unul din primele trei popoare ale Europei sau ale Asiei există riscul ca cei mari să te înghită. Și știm acum ce a însemnat Imperiul austro-ungar pentru poporul român sau Imperiul rus sau URSS etc. Ăștia mari s-au dezvoltat, au evoluat materialicește. Noi am bătut pasul pe loc pentru că mereu plăteam tribut. Ba la unii, ba la alții. Eminescu dorea un alt viitor României pentru că știa că merită mai mult. Să ne reamintim poezia: „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”.

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,

Ţara mea de glorii, ţara mea de dor?

Braţele nervoase, arma de tărie,

La trecutu-ţi mare, mare viitor!

Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,

Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc;

Căci rămâne stânca, deşi moare valul,

Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Vis de răzbunare negru ca mormântul

Spada ta de sânge duşman fumegând,

Şi deasupra idrei fluture cu vântul

Visul tău de glorii falnic triumfând,

Spună lumii large steaguri tricoloare,

Spună ce-i poporul mare, românesc,

Când s-aprinde sacru candida-i vâlvoare,

Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Îngerul iubirii, îngerul de pace,

Pe altarul Vestei tainic surâzând,

Ce pe Marte-n glorii să orbească-l face,

Când cu lampa-i zboară lumea luminând,

El pe sânu-ţi vergin încă să coboare,

Guste fericirea raiului ceresc,

Tu îl strânge-n braţe, tu îi fă altare,

Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,

Tânără mireasă, mamă cu amor!

Fiii tăi trăiască numai în frăţie

Ca a nopţii stele, ca a zilei zori,

Viaţa în vecie, glorii, bucurie,

Arme cu tărie, suflet românesc,

Vis de vitejie, fală şi mândrie,

Dulce Românie, asta ţi-o doresc!

Să scrii astfel de versuri, cu siguranță înseamnă să iubești România cu toată ființa. Dar a plătit cu prețul vieții pentru asta. A trăit în lipsuri materiale și s-a stins prematur.Poate că într-un alt context alta ar fi fost opera. Dar poate nu l-am fi iubit la fel de mult!

Eminescu a șlefuit limba, a pus-o în valoare și creația lui ne dă deșteptarea din când în când. Doar să fie cunoscută. E de datoria oricăruia dintre noi să-l promovăm pentru că înseamnă esența sufletului românesc.

Se poate mai bine,dragi întreprinzători!

„Întreprinzătorul caută mereu schimbarea, reacţionează la ea şi exploatează ocaziile oferite de aceasta.” Peter Drucker

Să fie clar pentru toată lumea-potenţialul agricol al României este fantastic, mult peste ce se produce acum. Avem soluri foarte bune, câmpii mănoase însă la randament stăm foarte slab. Şi atunci se pune întrebarea: Cum de nu valorificăm mai bine acest potenţial?

O să încerc să punctez câteva idei, unele ştiute de foarte multe persoane implicate în agricultură, alte poate mai puţin ştiute. Şi dacă-s ştiute toate, tot e bine să fie reamintite.

Oportunităţile de finanţare create prin PNDR 2007-2013 au ajutat agricultura noastră să se dezvolte dar am văzut cu toţii că seceta din 2015 și 2016 a produs pagube uriaşe afectând mulţi fermieri(unii ajungând la disperare). Am văzut fermierii solicitând despăgubiri pentru calamităţile produse de secetă. Unii mai curajoşi au ajuns la Bucureşti, la Guvern cu aceste solicitări. Totuşi, la nivel de Guvern, se fac calcule şi se constată următoarele:

-O sumă alocată ca subvenţie, o altă sumă alocată ca despăgubiri şi rezultatul care este? Se constată un randament slab al agriculturii româneşti. De aceea, nici nu s-au mai catadicsit să acorde despăgubiri celor afectați de calamități.

Foarte mulţi fermieri au făcut investiţii în utilaje, deţin un parc de utilaje complet, dar nu prea i-a ajutat în combaterea secetei.

Şi atunci prima idee se propagă în faţă căpătând caracter de urgenţă – revitalizarea sistemelor de irigaţii şi extinderea reţelei pentru o suprafaţă cât mai mare. Se poate face şi cu fonduri europene existând o sub-măsură specială pentru acest scop dar care acoperă o parte din suprafaţa agricolă a ţării. E nevoie de crearea cadrului legislativ necesar acestui scop dar care să ia în calcul şi sistemele de irigaţie ce folosesc ca sursă de apă, cea freatică. Râurile de la noi nu acoperă toată suprafaţa iar extinderea reţelelor de canale e costisitoare. Sistemele de irigaţie bazate pe apa din pânza freatică coroborate cu sisteme fotovoltaice pentru sursa de curent electric pot fi mult mai rentabile în multe situaţii.

O altă strategie ar fi extinderea culturilor în spaţii protejate. Am punctat cu alte ocazii, avantajele culturilor în spaţiile protejate.

Mai există şi o strategie numită diversificarea producţiei luând în calcul specii care sunt mai rezistente la secetă. Bineînţeles, o astfel de strategie trebuie să ţină cont şi de condiţiile de sol, condiţii de microclimat etc. Și am văzut că se promovează fel de fel de culturi cum ar fi cătina albă, migdalul, lavanda, muștarul, năutul etc etc. Le îmbrățișează fermierii români? Nu prea!

Încetul cu încetul am realizat și de ce nu îmbrățișează strategii în genul celor de mai sus fermierii de la noi. Dacă li se propun astfel de strategii, se blochează! Au o viziune limitată, în cea mai mare parte doar la trei-patru culturi(grâu, porumb, floarea-soarelui obligatoriu și ocazional vreo altă cultură). De asemeni, nu au nici pic de viziune spre export! Iar când spun export, spun marfă procesată cât de cât! Am încercat să le prezint linii tehnologice de procesare, automatizate….. Slabe șanse de a-și găsi atracție! Știți ce cred eu? Fermierii noștri nu au viziune asupra exportului pentru că guvernanții noștri nu au viziune asupra dezvoltării țării. Există o legătură între cele două „viziuni”. Dau un exemplu: merge un om politic din guvern(nu nominalizez pentru că e universal valabil la noi) într-o altă țară și-l vedem că face orice(joacă basket, face shoping, se tratează, participă la întâlniri de tot felul ), nimic pentru promovarea economiei naționale. Eu le-aș lega la toţi roșii de gât, castraveți, fructele noastre dulci, struguri în loc de cravate etc pentru a le promova. Iar dacă merg la o recepție neapărat să ceară ca vinul de la masă să fie Zghihară de la Huși, un vin excepțional și mai puțin cunoscut străinilor. Dacă se îmbracă cu costume românești atunci își fac datoria dar dacă îi văd îmbrăcaţi în haine americane, chiar de-s luxoase, ăştia nu-s buni de miniştri pentru noi. Ăştia fac promovare greșită și să stea acasă. Iubesc globalizarea însă numai dacă suntem și noi în rând cu lumea. Într-un final globalizarea înseamnă că poporul meu e influențat din exterior dar și că noi influențăm în afară. Globalizare nu înseamnă ca noi să stăm cuminți și să fim globalizați pentru că asta înseamnă să fim desființați ca neam. Lăsăm să vină alții cu produse la noi în măsura în care și noi mergem cu produse pe la alții. Îmi plac balanțele corecte!

Totuși, revin la export, cred că orice efort spre a crește exportul merită atenție. Exportul necesită însă investiții în depozite, în procesare, în mijloace de transport etc. Exportul necesită ceva cunoștințe de marketing. Exportul poate ar necesita asocierea producătorilor în cooperative. Vedem că asocierile se produc greu la noi. Există multă reticență în acest sens, fie ca o remanență din perioada când am distrus CAP-urile, fie datorită fricii că unii vor fura și alții vor fi furați. Cum poate fi depășită această reticență? Prin creșterea cererii de produse pe seama , bineînțeles și a exportului. Rămân la părerea că cine va căpăta viziune spre export acela se va dezvolta și va rămâne pe piață. Guvernul poate înlesni exportul creând infrastructură  de transport și făcând intrarea pe anumite piețe.  Aud la știri că investitorii străini nu vin la noi pentru că nu avem infrastructură de transport. Foarte adevărat! Dar știrea trece pe lângă urechea românului pentru că nu înțelege cu ce este el afectat! Corect este să spunem că da, tu române ce vrei să devii întreprinzător nu vei prospera niciodată pentru că guvernele nu fac ceea ce trebuie: nu se preocupă suficient de infrastructura de transport! Aşa că să fim vigilenţi la programele de guvernare, la programele din campaniile electorale, şi dacă nu-şi respectă promisiunile, să-i taxăm! Nu-i lăsăm la guvernare dacă ne păcălesc! Prea i-am lăsat de capul lor! Prea ne-am lăsat duşi cu vorba! Dar nu se mai poate aşa, râde Europa de noi!

Cei ce doriți să vă dezvoltați accesând fonduri nerambursabile ne puteți contacta la mobil 0761130399, email duplicomgrup@yahoo.com sau pe facebook: https://www.facebook.com/duplicomgrup.

Avantajele culturilor în spații protejate

„Nebunia înseamnă să faci acelaşi lucru în mod repetat şi să te aştepţi să obţii alt rezultat.” Albert Einstein

Sub-măsura 4.1 – „Investiții în ferme” din cadrul PNDR 2014-2020 va fi relansată anul acesta într-un format cumva deosebit față de cum am fost obișnuiți. Am prezentat noutatea în materialul pe care îl găsiți la adresa: https://popaionel68.com/2021/03/21/finantari-pentru-dezvoltare-rurala-ultimele-noutati/  . Eu zic că merită să se facă toate eforturile pentru îndeplinirea tuturor condițiilor de eligibilitate pentru că în aceste vremuri este imposibil aproape a se găsi finanțări pentru investiții în agricultură. Cu atât mai mult pentru fermierii sub 40 ani care primesc 20% procent în plus nerambursabil sau cei din zonele așa zis „defavorizate” care de asemeni, primesc 20% nerambursabil în plus. Situația cea mai fericită e pentru cei ce îndeplinesc ambele condiții care pot ajunge la 90% nerambursabil.

Una din măsurile pozitive pregătite de AFIR pentru buna derulare a PNDR îl reprezintă punerea la dispoziția solicitanților a proiectelor-tip. Trebuie spus de la început că aceste proiecte sunt pentru a inspira solicitanții, pentru a-i lumina asupra documentațiilor ce trebuiesc întocmite. Pentru proiectul propriu-zis de finanțare e nevoie de implicarea unei echipe de specialiști în proiectare și consultanță, de la caz la caz.

Având în vedere că așa zisa „zonă defavorizată” pentru România e de fapt, zona afectată de secetă, analizând toate proiectele-tip unul poate fi benefic pentru orice fermier. Este vorba de proiectul „Fermă de legume în spații protejate”, suprafața acestuia diferind de la caz la caz, funcție de dorința de implicare a solicitanților. Argumentele în favoarea unui astfel de proiect sunt următoarele:

  1. Cererea de legume e mare(tendința e de creștere a consumului pe cap de locuitor 151,1kg/cap de locuitor în 2001 la 230 kg/cap de locuitor în prezent)  și neacoperită de producția internă, de aceea pe piață întâlnim multe produse din import(importurile de legume s-au dublat în ultimii 5 ani).
  2. Producătorii interni sunt concentrați în anumite zone geografice cum ar fi de exemplu, Dăbuleni-județul Dolj și Matca-județul Galați. Mai sunt producători interni și în alte zone dar care nu sunt semnificativi. Aprovizionarea din cele două zone este costisitoare.
  3. Producția în spații protejate nu mai depinde așa mult de condițiile meteo. Vedem cum în acest an culturile vegetale din câmp au fost afectate de secetă și acum fermierii afectați stau la mila statului așteptând să fie despăgubiți. Afectați sunt și crescătorii de animale care întâmpină probleme în aprovizionarea cu furaje. Costurile vor crește pe unitatea de produs. Mulți fermieri pot ajunge la faliment în condițiile unui an secetos.
  4. Fluxul de încasări poate fi mult îmbunătățit dacă orice fermier are și o producție în spații protejate deoarece poate vinde marfă în orice lună a anului.
  5. Predictibilitatea recoltelor e mult mai mare.
  6. Productivitatea recoltei este mult mai mare față de culturile în câmp.
  7. Adaptarea la cerințele pieții e mai bună, în spații protejate putându-se opta pentru minim 3 culturi pe an, funcție de cerințele concrete.
  8. Amplasarea investiției se poate face pe diverse tipuri de sol, putându-se veni cu pământ de împrumut.
  9. Dacă nu există sursă de curent electric se poate apela la o sursă alternativă, cea mai bună fiind amplasarea de panouri fotovoltaice.
  10. Proiectul include și achiziția utilajelor necesare pregătirii terenului, utilaje de manipulare a laditelor cu legume (transpaleti manuali),echipamente pentru desfacerea producției (cântar).
  11. Culturile sunt ușor de supravegheat și de păzit față de culturile în câmp.
  12. Necesită suprafețe mici de teren față de culturile vegetale, știind fiind că e din ce în ce mai greu de găsit suprafețe de luat în arendă.
  13. Piața potențială este mare. Putem vinde la distanță produse ambalate.
  14. Strategia de marketing se poate baza pe marketingul online, pe crearea unui brand și promovarea acestuia și a produselor.

Această prezentare necesită JavaScript.

Există și unele dezavantaje, din care enumerăm:

  1. Costuri la înființare-de aceea promovăm accesarea de fonduri nerambursabile
  2. Existența unei surse de apă-dacă nu există, se apelează la construcția unui puț, investiția fiind eligibilă din FEADR.
  3. Marfa e perisabilă și necesită desfacere ritmică, costurile de stocare fiind mari.

Această prezentare necesită JavaScript.

De departe avantajele predomină și acest sector merită toată atenția. Dar încă nu am reușit să înțeleg de ce fermierii nu îmbrățișează sectorul. E un fel de sado-masochism să faci agricultură an de an sub spectrul condițiilor meteo mai ales în zonele cu precipitații medii multianuale scăzute. Einstein spunea că  „Nebunia înseamnă să faci acelaşi lucru în mod repetat şi să te aştepţi să obţii alt rezultat.”  Oricât ar fi cineva pasionat de tractoare și culturile în câmp, trebuie să înțeleagă că obținerea de profit merită atenția primordială și apoi producția. Veniturile certe an de an scapă fermierul de bănci și-i permite să se gândească mai mult la marketing. În plus, culturile în spații protejate permit o diversificare a producției, permit acumularea de experiență (know-how), inovație etc. Pentru tineri, mai ales cei cu studii horticole domeniul e mult mai incitant.Iată mai jos o imagine preluată de pe Google cu zona Almeira, Spania în care putem observa suprafața imensă ocupată de culturile protejate(peste 65000 ha!!!).

Almeira

Să nu ne mirăm că întâlnim legume din Spania prin supermarketurile noastre! Și Spania e o țară cu un climat mult mai secetos ca al nostru! Tocmai de aceea, s-au concentrat pe culturile în spații protejate umplând supermarketurile din întreaga lume!

Toți cei interesați de această măsură ne pot cere sprijinul, atât pentru servicii de consultanță cât și pentru servicii de proiectare.

Consultant ing. Ionel POPA, S.C. DUPLICOM GRUP S.R.L.

Mobil 0761130399, email: duplicomgrup@yahoo.com, https://www.facebook.com/duplicomgrup

Codru-i frate cu românul. Este o relație reciprocă?

Foarte des am auzit expresia „codru-i frate cu românul”, de altfel scoasă în evidență și de poetul național Mihai Eminescu în poezia „Doină”. Este cineva care se îndoiește de acest lucru? Eu cred că da pentru că sunt mulți ce numai frățește nu se poartă cu pădurea! O să încerc să arăt în rândurile următoare că, întradevăr, pădurea a fost și este un frate adevărat, un frate ce de prea multe ori s-a sacrificat și se sacrifică pentru român, un frate plin de înțelepciune care îi este și îi va fi loial românului atât cât va exista. Și va exista atât cât și noi, românii, conștientizăm relația de frățietate în termeni de respect reciproc, atât timp cât vom respecta și proteja pădurea pe măsura a ceea ce ea ne oferă nouă!
Bineînțeles că în diferite perioade istorice suprafața acoperită cu pădure a fost mult mai mare. Istoricii afirmă că în perioada dacilor pădurea ocupa aproximativ 70-80% din suprafața teritoriului. În prezent pădurea ocupă 26% din teritoriul României.
Procentul mare ocupat de pădure în spațiul în care își duceau viața românii și strămoșii săi, geto-dacii, pot oferi unele explicații istorice interesante, ignorate deseori din rea voință sau din ignoranță.
Cu puțină imaginație, am putea înțelege cât de mult ne-a ajutat pădurea, de altfel existând precizări în documente istorice.
Anii 75-74 î.e.n., proconsulul Macedoniei, C. Scribonius Curio, ajunge cu armata sa la Dunăre, dar nu îndrăznește să treacă fluviul temându-se de „întunecimea codrilor”.
Decebal, în anul 87, îl surprinde în mijlocul pădurii pe generalul roman Cornelius Fuscus, întreaga armată romană fiind distrusă, generalul însuși pierzându-și viața. E cunoscut și un alt episod relatat de istoricul Casius Dio, în care Decebal se folosește de trunchiuri de copaci pe care îi îmbracă în haine și arme dacice pentru a duce în eroare armata romană.
În secolul XVI-lea , Soliman Magnificul cel ce a sfărâmat statul ungar în bătălia de la Mohacs(1526) și a ocupat apoi Buda a afirmat că s-a temut să ocupe țările române „deoarece sunt foarte bine apărate de munții cei mai abrupți, de pădurile cele mai grele de străbătut”.
Într-o descriere a Moldovei făcută de un anonim catolic în 1587 afirmă că „țara e acoperită cu dealuri și păduri și de aceea, fiind întărită natural, s-a putut păzi de invaziile și prădăciunile tătarilor”.
Pădurea a jucat un rol important în luptele pentru apărarea țării mai ales că domnitorii nu puteau dispune de armate numeroase comparativ cu invadatorii(fie că erau turci, polonezi, unguri sau chiar tătari) și în luptele în câmp deschis n-ar fi avut nici o șansă. Din aceste considerente,strategia de apărare se construia folosindu-se de pădure. Cine s-a rătăcit vreo dată prin pădurea își poate imagina ce înseamnă să coordonezi o armată în astfel de condiții.
Una din bătăliile importante desfășurate în care pădurea a avut rol determinant este cea de la Posada din 1330 în urma căreia Basarab I obține independența Munteniei. Armata ungară condusă de regele Carol Robert este prinsă într-o ambuscadă pe o vale lungă și strâmtă, cu coastele acoperite de pădure.După ce au închis intrările și ieșirile cu șanțuri și valuri de pământ, au prăvălit bolovani și copaci tăiați peste armata ungară. De asemeni, arcași ascunși după copaci au tras cu arcurile, lovind nemilos pe unguri.Prăpădul a ținut 4 zile și regele a scăpat ca prin urechile acului cu viață(conform cronicii ungare-Cronica pictată de la Viena).
O luptă asemănătoare are Vlaicu Vodă în toamna anului 1368 cu ungurii conduși de Nicolae Lackfi. Iată ce spune cronica lui Ioan de Kukullo:„Dar după aceea, înaintând fără griji mai departe prin păduri dese, când se înfundase pe niște poteci înguste, Nicolae Lackfi a fost atacat de mulțimea românilor din păduri și din munți și a rămas mort, împreună cu vrednicul bărbat Petru, vice-voevodul său, cu Deseu zis Vas, cu Petrus Ruffus, castelanul Cetății de Baltă, cu secuii Petru și Ladislau, bărbați viteji, și cu alți numeroși ostași și nobili de seamă.”
Bogdan Vodă, tatăl lui Ștefan cel Mare, învinge armata polonă în septembrie 1450, în codrul Crasnei, la sud de Vaslui. Iată ce spune cronica moldoveană: „Deci când au fost la mijlocul pădurii, făcut-au năvală oastea lui Bogdan Vodă la carele leșilor, ci apărându-se leșii, abia au scăpat cu multă pagubă și peire….”
În 1467, după lupta de la Baia împotriva regelui Ungariei Mateiaș Corvin, armata ungară este urmărită până în munți, acolo unde sunt așteptați în strâmtoare fiind loviți de pe versanții împăduriți. Însuși regele ungar este rănit, fiind salvat de la moarte.
De altfel, și în bătălia de la Vaslui de la 1475 pădurea a jucat un rol foarte important. Folosindu-se și de ceața prezentă la acea dată, a reușit să creeze o mare derută în rândul armatei turce. Bătălia de la Vaslui s-a desfășurat într-o zonă acoperită de pădure, mlăștinoasă și cu relief variat.Armata turcă a fost atrasă în cursă când spre zona mlăștinoasă în lunca Bârladului, cu buciume, dispersându-i dar și înspăimântându-i determinând multă panică. Apoi Ștefan cu armata sa i-a lovit rând pe rând, punându-i pe fugă.
Vestită este izbânda lui Ștefan cel Mare împotriva polonezilor conduși de regele Ioan Albert, în Codrul Cosminului la 1497. Când oastea polonă ajunse în mijlocul pădurii, moldoveni prăvălise asupra lor copaci înținați (care erau tăiați dar se mai țineau pe o margine de trunchi).Regele a scăpat, dar a suferit pierderi enorme.

Și Mihai Viteazu, în bătălia de la Călugăreni s-a folosit de pădure.Astfel, în fața poziției alese de domn erau mici înălțimi acoperite de păduri, formând un adăpost natural. În față, valea mlăștinoasă a Neajlovului.În timp ce Mihai respinge printr-un contra-atac fulgerător oastea turcă, un detașament de 400 soldați conduși de căpitanul Cocea îi atacă pe turci din spate protejați de pădure. Turcii sunt derutați, se creează panică și astfel sunt puși pe fugă, Sinan-pașa, conducătorul turcilor zvârlit de pe podul peste Neajlov, este salvat de un veteran.
Despre locul bătăliei de la Călugăreni sunt mai multe relatări. Cronicarul turc Selaniki spune că era „foarte strâmt, păduros și mlăștinos”. Alt cronicar turc Naima spune că era „din stejari ”. Un cronicar spaniol Diego Galan spune că era o pădure „foarte deasă”.El spune că acolo stătea Mihai cu oamenii săi „cu puținii oameni pe care îi avea și cu douăsprezece piese de artilerie”.
În Codrul Cotrocenilor își găsește adăpost în 1678, Șerban Cantacuzino, căutat fiind de domnitorul Gheorghe Duca.
Voievodul de Lublin, M. Sobiescki se plângea la 1602 de moldovenii care „se grupau în cete iar codrii sunt plini de ele”.În 1611 călătorul german Johann Wildem trecând prin Moldova consemna: „Bieții țărani părăsesc pretutindeni satele și se ascund prin codrii cei mari”, de teama tătarilor ce atacau în acel an Moldova.
Vasile Lupu a stat o vreme ascuns prin pădurile Moldovei.
Interesante sunt și vorbele spuse de Miron Costin către Paul de Alep ce-l însoțea pe patriarhul Macarie în Moldova: „Țara noastră n-are castele.Drept castele și fortărețe avem acești munți și păduri împotriva cărora nici un dușman nu ne poate birui.Dacă ar fi fost altfel și dacă a fi avut cetăți pe teritoriul nostru turcii de mult ne-ar fi scos din el”.
Nicolo de Porta, funcționar austriac ce fusese în slujba domnitorului moldovean Constantin Duca consemna în anul 1697:„Țara e cuprinsă de păduri și codri mari; între păduri stau semănate micile lor târguri și sate, și dacă sunt vreunele în câmpia goală, apoi sunt vecine cu vreo pădure unde se retrag și-și îngroapă proviziile, uneltele și tot ce au.Intrând vreo armată inamică, în întunericul acelor păduri dese, n-are din ce subzista. În pădure nu se pot mișca decât puțini și aceștia sunt omorâți de țărani care se ascund în ele și obligă pe inamici să se piardă în acele câmpii.Ei însă, băștinașii, își pot purta de grijă, deoarece au în acele păduri multe mănăstiri care le servesc drept locuri de adăpost la nevoie.”
Am prezentat doar câteva exemple din ceea ce a însemnat pădurea în istoria românilor, preluate din cartea „Istoria pădurii românești din cele mai vechi timpuri până astăzi” scrisă de C.C. Giurescu.
Acestea fiind spuse, se pune întrebarea ce suntem noi dispuși să facem pentru pădure, acum când presiunea asupra pădurii devine din ce în ce mai mare, când încălzirea climatică este din ce în ce mai elocventă, când poluarea atinge cote alarmante?  Ce atitudine adoptăm noi acum în aceste condiții?  Este corect să lovim în personalul silvic șubrezind autoritatea acestuia în relația cu hoții de lemne? Fără a nega că sunt „uscături” și în structurile ROMSILVA, totuși marea lor majoritate silvicultorii iubesc pădurea și pun multă pasiune în munca lor! Îi cunosc și știu care le este stresul de zi cu zi. Într-un alt material mi-am arătat respectul față de acești oameni (https://popaionel68.com/2019/09/25/respect-pentru-padure-respect-pentru-padurari/ ). O atitudine bună față de pădure înseamnă în primul rând o grijă permanentă pentru mediu care trebuie să ne intre în sânge. Fiecare din noi acordând mai mare atenție deșeurilor pe care le producem, colectării și reciclării acestora, un respect mai mare față de resursele naturale, multe altele din această categorie fac mult mai mult bine pădurii decât isterizarea în mediul online! Poate mai bine ar fi să ne documentăm un pic asupra pădurii înainte de a arunca cu piatra! De altfel, iată ce spunea marele silvicultor Marin Drăcea :

„Un minimum de cunoştinţe despre păduri trebuie neapărat să facă parte integrantă din cultura generală a fiecărui fiu al acestui neam, trecând organic în programul de învăţământ de toate gradele, unde elevul învaţă despre geizerele din Islanda, despre paralaxe, despre civilizaţia chinezească, despre câte şi mai câte, încât până într-atât se îmbată, se orbeşte şi se ameţeşte de ştiinţa sa universală, încât până la urmă nu mai vede că îi curge pământul de sub picioare şi se prăvale peste el!”

Ce afacere să încep?

„Pentru a avea succes, trebuie să ai inima în afacere și afacerea în inimă.” – Thomas Watson Sr.

????????????????????????????????????????????????????????????????????????????

În activitatea de consultanță, mi se întâmplă destul de des să am în față persoane care doresc să se apuce de o afacere, solicitându-mi sprijinul în a alege una. Voi încerca să dau un pic de ajutor celor ce se regăsesc într-o astfel de situație.
Precizez de la început că felicit pe toți cei care știu ce-și doresc și nu caută astfel de sfaturi de la alții. Aceștia au șanse mult mai mari de reușită . De ce? Simplu. Am putea spune că aceștia și-au găsit visul și vor găsi mult mai multă energie în lupta de a pătrunde pe piață decât o persoană care „își dorește o afacere care să fie profitabilă” dar care habar n-are care e aceea. Aceștia din urmă greu vor înțelege că succesul în afaceri e influențat de mulți factori și că cea mai mare parte din succes va depinde de felul cum viitorul întreprinzător va pune în valoare abilitățile proprii. De aceea, ajutorul meu nu va însemna niciodată ceva de genul: asta-i pentru tine, vei face profit sigur! Totuși, există câteva criterii de care oricine ar trebui să țină seama atunci când se gândește să devină antreprenor.
Primul criteriu ar fi riscul financiar. Este foarte important mai ales dacă viitorul antreprenor este la start-up. Orice previziuni financiare s-ar face, în derularea activității viitoare vor apare aspecte neprevăzute care pot influența negativ sau pozitiv mersul afacerii, unele ce țin de legislație(ex. O normă pe care trebuie s-o îndeplinești și e costisitor-poate să influențeze negativ afacerea. Dar dacă tu o poți îndeplini iar concurentul tău,nu, atunci afacerea ta va fi avantajată.Alt exemplu ar fi modificări majore pe piață( de ex. Un concurent puternic se instalează lângă tine-influență negativă sau un concurent puternic pleacă de lângă tine-influență pozitivă). De exemplu, cineva face un studiu de piață, constată că e o lipsă de unități de procesare a laptelui în zonă. Demarează afacerea, dar în scurt timp mai apare o astfel de unitate care va produce aceleași produse.
Unele țin chiar de antreprenor-anumite probleme personale-pot influența negativ afacerea. Dar un curs sau o instruire ce va contribui la perfecționarea activității-poate aduce o influență pozitivă. De exemplu, apare o problemă de sănătate și antreprenorul trebuie să se interneze în spital pentru o perioadă. Va trebuie să caute un înlocuitor pentru acea perioadă ceea ce presupune costuri suplimentare. Exemple pot fi multe, ideea este că viitorul antreprenor trebuie să fie implicat total, cu urechile ciulite spre tot cei nou.
Afacerile cu finanțare nerambursabilă pot creea premisa unui risc financiar scăzut. Asta nu va însemna că antreprenorul nu trebuie să se implice total în afacere. Doar că poate derula activitatea ceva mai relaxat, putându-se gândi la o inovare, la o modernizare etc.
Al doilea criteriu ar fi pregătirea profesională. Cei cu studii superioare chiar ar trebui să țină cont de acest criteriu, chiar dacă nu au făcut o pasiune din domeniul studiat pe parcursul facultății. Cunoștințele dobândite pe timpul studiilor, rămân în stare latentă pe creier. La un moment dat pot constitui o sursă de creativitate pentru ieșirea dintr-un impas sau pentru dezvoltare-modernizare. Să dăm un exemplu. Abordarea unei afaceri în domeniul legumiculturii sau zootehniei va avea mult mai multe șanse de reușită pentru un horticultor, respectiv inginer zootehnist decât pentru un inginer energetician.
Al treilea criteriu ar fi experiența în domeniu. Experiența acumulată într-un anumit domeniu poate să constituie o sursă foarte importantă de inspirație pentru un management bun al unei afaceri. De exemplu, o persoană care a lucrat ca angajat într-o pensiune, va ști mult mai bine cum să managerieze o astfel de investiție făcută pe cont propriu.
Al patrulea criteriu ar fi tehnologia abordată. Pe piața românească au pătrunse în toate domeniile foarte multe tehnologii, de la un domeniu la altul. Alegerea tehnologiei ar trebui făcută cu un tehnolog experimentat. Una din marile greșeli întâlnite este că viitorul antreprenor alege greșit tehnologia și apoi întâmpină mari probleme. De exemplu, în alegerea utilajelor agricole. Diversitatea e foarte mare. Viitorul antreprenor ar trebui să aleagă gama de utilaje care să țină cont de mărimea exploatației, de structura culturilor, de panta terenurilor, de cartarea pedologică etc. Un alt exemplu, o linie tehnologică prea mare-abator sau în domeniul prelucrării laptelui. O astfel de unitate poate avea probleme și la aprovizionare cu materii prime dar și la desfacere, mai ales la început.
Ar fi și alte criterii, am exemplificat doar câteva mai reprezentative.
Una din modalitățile de a acoperi pozitiv cât mai multe din aceste criterii o constituie asocierea.

Cooperativismo
Din nefericire, în România nu prea funcționează asocierea, din mai multe motive, cele mai multe ce țin de toți anii în care ni s-a spus că nu au fost bune CAP-urile, că trebuie desființate, apoi am și făcut acest lucru. Românului a început să-i fie frică să nu fie furat. Cei mai mulți cred că odată asociați, cei din frunte vor fura…. Părerea mea este că ar trebui să depășim această etapă deosebit de păguboasă în istoria recentă a României. O să încerc cu ajutorul unui exemplu, să scot în evidență avantajele unei asocieri ce s-ar putea face aproape în orice localitate din România.
În orice comună putem găsi 10 fermieri care au în gospodărie maxim 5 vaci cu lapte. Se întâlnesc și decid să se asocieze și să creeze un grup de producători pentru producția de lapte. Presupunem că cei 10 fermieri ar administra în prealabil fiecare în jur de 10 ha teren arabil.
Până a fi asociați, putem presupune fără analize prea aprofundate, ce probleme ar avea fiecare. În primul rând, o suprafață de doar 10 ha nu justifică un parc de utilaje, în al doilea rând, producția de lapte se valorifică greu și la prețuri mici. Posibilitățile de dezvoltare pentru fiecare sunt limitate.
Asociindu-se, viitoarea cooperativă va administra o suprafață de cca 100 ha și un număr de până la 50 vaci. Cooperativa poate parcurge următorii pași:
1. Achiziția de utilaje agricole performante pentru suprafața de 100 ha. Practic, se justifică o gamă completă, care să includă utilaje de pregătirea terenului, a solului, de întreținere, fertilizare, recoltare(inclusiv combină de recoltat cereale).Pentru asta se vor angaja 2-3 persoane iar fermierii se pot ocupa de alte activități, mult mai importante.
2. Dotarea cooperativei cu depozite pentru cereale(silozuri), floarea soarelui, furaje. Aceste depozite nu se justifică pentru fiecare fermă în parte, dar se justifică foarte bine pentru cooperativă.
3. Achiziția și punerea în funcțiune a unui utilaj pentru producția de nutrețuri combinate. Această achiziție se justifică foarte bine pentru un număr de 50 vaci(plus tineret).
4. Achiziția de mijloace de transport pentru cereale, furaje, gunoi de grajd etc.
5. Ameliorarea bazei genetice prin achiziția de tauri de rasă. În trei ani se poate face ameliorarea genetică a vacilor de reproducție ceea ce va determina o creștere a randamentului.
6. Înființarea unei unități de prelucrare a laptelui, la nivel de cooperativă. La 50 de vaci cu lapte, presupunând o producție medie de 20 litri/zi, înseamnă 1000 litri lapte/zi. La nivel de cooperativă se poate înființa o astfel de unitate, cu respectarea tuturor standardelor.
7. Înființarea unui compartiment de marketing care să se ocupe cu promovarea produselor și vânzarea, folosind cele mai avantajoase canale.

Personal, cred că o astfel de asociere conferă multe avantaje, este mult mai viabilă și mai de viitor. Se elimină mult riscul financiar, lipsa de pregătire profesională, lipsa de experiență a unor fermieri etc. Trebuie doar depășite câteva prejudecăți. Și mai spun ceva: majoritatea pașilor de mai sus se pot face cu finanțare nerambursabilă!
Așteptăm pe toți cei interesați în astfel de asocieri, să ne contacteze, să-i ajutăm la elaborarea documentațiilor, indiferent de domeniul în care activează. Asocierea e viitorul!
Consultant Ing. Ionel POPA – S.C. DUPLICOM GRUP S.R.L. (mobil: 0761130399, email: popa_ionel_68@yahoo.com)

Gânduri dedicate pădurii

Ionel Popa

„Şi pădurile tind să se retragă spre muzee.”aforism de Vasile Ghica

Foto: Anton Bacea

Pădurea reprezintă cel mai important ecosistem al naturii și în semn de respect, înaintașii nostrii au stabilit ca în fiecare an să sărbătorim o lună a pădurii în intervalul de timp 15 martie-15 aprilie.Nu vreau să fac istoricul acestei sărbători, nici nu vreau să reiau toate rolurile pe care le îndeplinește pădurea pentru că vor fi prezentate în această perioadă pe îndelete.

Scopul acestui articol este de a pune punctul pe „i” în ceea ce privește pădurea pentru că am constatat cu toții cum pe fondul mesajelor demagogice dedicate pădurii, aceasta suferă tot mai mult de la an la an și efectul batjocurii la adresa pădurii se manifestă tot mai intens de la an la an.

Constatăm că fondul forestier a avut mult de suferit începând cu anul 1990. Aplicarea legilor fondului funciar poate că au făcut dreptate în ceea ce privește reîmproprietărirea celor afectați de regimul communist. Totuși, în această operațiune s-au făcut multe abuzuri, scoase la iveală de presa vremii. Micile proprietăți de pădure au căzut pradă hoților de lemne din imposibilitatea proprietarilor de a și le păzi. Fondul forestier de stat gestionat de Romsilva a suferit multe presiuni astfel că extragerile de material lemnos peste prevederile amenajementelor silvice au devenit des întâlnite. Și cele mai elocvente efecte sunt cele pe care le întâlnim aproape an de an în ultimul timp: inundațiile ce produc pagube aproape an de an, troienirile în sezonul rece care creează multe probleme și secetele pe timpul verii. Toți cei ce cunosc mecanismele pădurii știu că la baza producerii fenomenelor extreme din natură stau tăierile mari de pădure.

Dezechilibrele sunt însă mult mai mari dacă luăm în considerare și fauna din pădure. Habitatele mamiferelor mari s-au diminuat astfel că urșii își fac din ce în ce mai des apariția prin sate.

Se pune întrebarea de ce, chiar dacă se organizează an de an evenimente în Luna pădurii de conștientizare a rolului acesteia și a necesității gospodăririi durabile, efectele negative asupra pădurii cresc, defrișările continuă, sustragerile ilegale, de asemeni? Cum de România este singura țară europeană în care suprafața de pădure scade?

Nu e greu de răspuns dacă ținem seama de ceea ce vedem la televizor. Aceeași politicieni pe care îi vedem în campanii plantând puieți, îi vedem apoi la știri implicați în tot felul de afaceri ilegale, unele chiar cu retrocedări de pădure. Acțiunile care se fac sunt doar de ochii lumii, poate-poate se mai culege și vreun vot. Lipsește ceva și anume profunzimea mesajelor ce ar trebui transmise în campaniile dedicate Lunii pădurii.Multe astfel de acțiuni nu sunt decât regii ieftine cu scop propagandistic doar pentru a mai culege câteva voturi. Cum se explică acele acțiuni desfășurate la finele lunii aprilie sau chiar în luna mai când mesajul devine chiar periculos?

Protejarea pădurii împotriva fărădelegilor necesită multă conștiință civică. Și aceasta nu se formează așa ușor.

Practic, conștiința forestieră la un popor se formează dacă o serie de instituții acționează împreună în acest sens.Și o să le enumăr într-o ordine la care nu țin neapărat. Oricine poate să le ordoneze altfel.

În primul rând, școala ar trebui să aibă un rol primordial în inocularea conștiinței forestiere la tinerele vlăstare. Cadre didactice bine informate, ar trebui implicate direct în sensul educării tinerei generații pentru conștientizarea importanței pădurii.

În al doilea rând, politicul ar trebui să aibă în vedere atunci când se dau legi, să se asigure protecția pădurii. Cunoaștem acum efectul punerii în aplicare a legilor 18/1991 și a Legii 1/2000, mari suprafețe de pădure puse în posesie fiind defrișate. Nici la această data asigurarea pazei în fondul forestier privat nu e definitivată.

În al treilea rând, administrația silvică trebuie să aibă permanent în atenție ce mesaje transmit către populație, de fiecare dată când intră în contact cu aceasta(fie că e vorba de aprovizionarea cu lemn, fie la contactul cu forța de muncă manuală folosită în silvicultură etc) să facă un transfer de conștiință forestieră.

În al patrulea rând, biserica ar trebui să contribuie la educația poporului în sensul protejării pădurilor.

În al cincilea rând, justiția care trebuie să ajute ca sancțiunile ce se dau pentru fapte împotriva pădurii să-și facă efectul educativ.

În al șaselea rând, organele ministerului de interne, fie că-s polițiști, fie că-s jandarmi sau poate doar pompieri, ar trebui să contribuie mult la formarea conștiinței forestiere

În al șaptelea rând, instituțiile statului cu activitate de protejarea mediului, inclusiv al pădurii: agențiile de protecția mediului, garda de mediu sau inspectoratele de regim silvic.

Și mă opresc aici. În realitate însă, constatăm că școala e la pământ, având probleme grave de sistem, politicienii acționează doar în propriul interes, administrația silvică deseori apare în scandaluri de corupție(ca exemplu anchetele încă în derulare de la Cluj).Biserica fiind și ea proprietară de pădure, își dorește un regim silvic mai permisiv așa că nu se manifestă în sensul protejării pădurii, justiția nu-și face datoria, puține dosare de infracțiuni silvice fiind finalizate cu pedepsirea făptașilor pe motiv că efectul social e totuși mic. Referire la justiție, am putea adăuga implicarea directă în dosarele de retrocedări ilegale de pădure(apropo de magistrații tribunalului Covasna implicate în dosarul Hrebenciuc). Organele ministerului de interne au alte acțiuni în vedere, pădurea fiind puțin în atenția lor. În mediul rural, de fiecare dată când sunt tăieri ilegale în volum mai mare într-o localitate, o atentă cercetare ar scoate la iveală că sunt implicate și organe de poliție. Instituțiile de protecția mediului se ocupă în general de rezervațiile naturale.Pădurea mai puțin este în atenția lor. Altfel cum ne explicăm că Rezervația Hârboanca, din comuna Ștefan cel Mare, județul Vaslui, initial printre unicele două din țară ce conțineau toți hibrizii de stejar , în prezent greu se mai găsește câte un stejar, transformându-se într-o altfel de rezervație, cu alte specii, doar pentru a nu se diminua suprafața rezervațiilor la nivel de județ.

Așa stând lucrurile, de unde conștiință forestieră?

Dar iată ce spunea un înaintaș de-al nostru, o mare personalitate a silviculturii românești:

„Popoarele – remarca prof. Marin Drăcea – se judecă între ele și după respectul pe care îl au față de propriul lor pământ și, ca atare, față de pavăza cea mai sigură a acestuia – pădurea. Nu-și apără pădurea și pământul decât poporul ce se simte solidar cu propriul său viitor și vrea să trăiască”.

Aș mai adăuga că grija față de pădure este unul din cele mai bune indicatoare a nivelului de civilizație a unui stat, și care determină de fapt, și nivelul de trai.

Ce-ar fi dacă am înceta să ne mai batem joc de pădure și din contră, am demara acțiuni ample de împădurire a terenurilor degradate, aceste adevărate „pecingini” des întâlnite pe întreg teritoriul țării? Ce-ar fi dacă cele 1 milion de hectare de teren degradat de pe teritoriul României s-ar transforma în pădure? Ar crește suprafața fondului forestier cu două procente la nivel de țară și impactul va fi extraordinar! Adresez acest îndemn către toți factorii de decizie! Am putea noi să dăm dovadă de o astfel de înțelepciune?Spun asta pentru că noul PNDR finanțează astfel de investiții.

Despre recrutarea cozilor de topor

Eu sunt unul din cei ce nu se entuziasmează când aude că a fost numit un ministru care a studiat în afară. Și de-a lungul anilor nici nu a fost vreun exemplu care să-mi schimbe această atitudine. Din start, cred că un bun ministru trebuie să cunoască situația din țară cât mai bine înainte de a fi tobă de teorie. Dar și mai important, un candidat pentru o funcție în aparatul guvernamental trebuie să-și iubească țara și propriul popor! Într-un sistem politic în care sunt respectate principiile democratice și nu sunt imixtiuni din afară lucrurile cam așa se și întâmplă. Nu e cazul României, din nefericire pentru marea parte a populației. Suntem parteneri NATO, sunt membri UE, ambele presupun acceptarea unor imixtiuni în politica țării. Putem înțelege că astfel de parteneriate necesită unele sacrificii dar care este limita acestor sacrificii? Unii le spun costuri. Eu le zic sacrificii. Până unde putem merge cu concesiile făcute partenerilor noștri? Am simțit umilința în cazul Chevron…….. Am simțit umilință în cazul emigrărilor la cules sparanghel. Aproape zilnic vedem măsuri care lovesc în economia locală. Fermierii sunt umiliți anual prin aceea că li se impun standarde de multe ori absurde doar cu scopul de a fi îngenunchiați. Importurile au acaparat piața produselor agroalimentare astfel că puțin fermieri au profit din activitatea de exploatare. Cei mai mulți supraviețuiesc datorită subvențiilor care par a fi niște ajutoare sociale pentru fermieri.În 30 de ani de așa-zisă democrație nu s-au luat măsuri concrete de dezvoltare a sistemelor de irigații care să determine ca fermierii să nu mai fie la mila Domnului…. Nici IMM-urile autohtone nu sunt dorite de sistemul politic! Investițiile în antreprenoriat nu au fost priorități pentru guvernanți. Puține programe au avut impact cât de cât…. Din memorie pomenesc de ajutoarele pentru SRL-D-uri cu impact foarte scăzut și programul START UP NATION care a fost cel mai bun deocamdată dar cu uimire văd că actuala guvernare nu are aceeași părere.

Cum poate un om de bună credință să înțeleagă evoluția atât de slabă pe calea dezvoltării economice? În România apar discrepanțe mari între programele de guvernare vehiculate în campaniile electorale și programele de guvernare de după alegeri. Care să fie cauza? Cazul Chevron e unul în care imixtiunea externă a ieșit clar la suprafață. Ne-am putut da seama că Guvernul României odată instalat nu servește interesele poporului prioritar. Apar interese din afară care își fac loc în agendele miniștrilor. Așadar interesele celor din afară se realizează pe seama unor funcționari români de rang mai mic sau mai înalt. Cum se face că mulți funcționari slujesc unor scopuri și interese străine? Iată că un răspuns ni l-a furnizat Cozmin Gușă în emisiunea „40 de întrebari cu Denise Rifai” din data de 13.04.2021. Găsiți înregistrarea la adresa: https://www.youtube.com/watch?v=-gE-6ctjMhA . Urmăriți înregistrarea începând cu minutul 9:45. Ce spune Cozmin Gușă? O fundație americană din România selecta români cărora le acorda bursă în SUA. Șefa acelei fundații era o doamnă înrolată în CIA-ul american. Din rândul acelor bursieri CIA-ul recruta cozi de topor care să le deservească interesele în România. Cozmin Gușă povestește că și francezii au încercat același lucru atunci când a studiat la Paris…..

Iată cum Cozmin Gușă devoalează cum sunt recrutați români în slujba altor state sau în slujba unor corporații străine, din rândul bursierilor. Apoi cei recrutați sunt ajutați să promoveze cât mai la vârf. Așa că să nu ne mai mire dacă un demnitar român lansează un act normativ sau legislativ strâmb! Astfel de măsuri deservesc interese străine!

Vlad Voiculescu între inocență și diabolism

Prea mare agitația după demiterea lui Voiculescu…. Nu vi se pare? Tot felul de teorii se lansează în spațiul public de parcă odată cu schimbarea acestuia ar veni sfârșitul lumii peste România! Să zicem că s-a greșit cu demiterea…..Care ar fi nenorocirea? Ministerul rămâne tot la USR-PLUS și ei pot propune o altă persoană care ar putea continua reformele începute de predecesorul dacă chiar erau așa de bune. Voiculescu rămâne în partid, poate ocupa și un alt post în Guvern. De unde atâta supărare la Voiculescu și la consilierii lui? Multă lume îi plâng de milă lui Voiculescu. Am văzut tot felul de argumente în favoarea lui, cele mai multe fără consistență sau fără un suport în ceea ce ne-a arătat cât a fost la minister. Mulți tind să-l considere o victimă inocentă…..și totuși, așa să fie? Vlad Voiculescu a lansat în spațiul public următoarea informație cu privire la decesele din cauza COVID-19: „Nu e exclus să fie câteva mii de morți în plus”(întreaga informație o puteți lectura la adresa: https://republica.ro/exclusiv-znu-e-exclus-sa-fie-cateva-mii-de-morti-in-plus-vlad-voiculescu-dezvaluie-pentru-republica-ro ). La Conferința de presă ținută ieri Vlad Voiculescu s-a victimizat mult și a avut grijă să precizeze la final: „Avem acum un ministru interimar al Sănătății. O să îl rog pe dl ministru interimar, care ocupă funcția de prim-ministru, să revadă metodologia făcută în guvernarea partidului domniei sale cu privire la raportarea deceselor din spitale COVID. Nu aș vrea să arunc cu numere, pentru că nu am reușit să documentăm.Investigația pe care am început-o arată diferențe fundamentale între ceea ce se raportează și datele reale.”

Această informație poate cu adevărat arunca în aer guvernarea și poate duce la un haos în România. Felul cum a procedat Voiculescu nu ține de inocență, mai degrabă de diabolism! M-a dus cu gândul la parabola cu calul legat de stâlp pe care am să v-o expun:

Un cal era legat de un stâlp, dar diavolul a venit și l-a dezlegat.

Calul s-a apropiat de câmpul țăranului și a început să strice recolta.

Țăranul s-a enervat, a luat o pușcă și a ucis calul.

Apoi, proprietarul calului s-a enervat și el, a luat o pușcă și s-a răzbunat pe țăran.

Soția a văzut acest lucru și l-a ucis pe proprietarul calului.

Apoi fiul proprietarului de cai s-a enervat și a ucis-o pe soția țăranului.

Vecinii l-au ucis pe acest tip și i-au ars casa …

Oamenii l-au întrebat pe diavol: de ce ai făcut toate acestea?

Diavolul a răspuns: Nu fac nimic greșit, doar am dat drumul calului.

MORALA.

Diavolul face doar niște lucruri simple și inocente, iar restul le facem noi înșine. El știe că răul este blocat în inimile noastre. De aceea, trebuie să ne gîndim cu atenție înainte de a acționa.

Amintiți-vă: cuvântul are putere, gândiți-vă înainte de a acționa și gândiți-vă înainte de a vorbi.

În perioada care urmează ne vom lămuri cât de diabolic a fost sau nu Vlad Voiculescu. Dorința lui de a se răzbuna pe premierul Câțu denotă că a avut și alte interese în afara interesului pentru sănătatea publică. Dacă întradevăr ții la sănătatea publică a românilor îți măsori cuvintele înainte de a destabiliza un Guvern și o coaliție de guvernare într-o astfel de perioadă pe care o traversăm noi acum. Egoismul său s-ar putea să lovească și în alianța USR-PLUS. Această alianță urmează un proces de maturizare prin participarea la guvernare. Mulți membri ocupă funcții diverse în instituții publice din România, motiv de satisfacție pentru ei. Își pot pune în practică ideile dar capătă și experiență fiind o formațiune politică relativ nouă.Dar și membrii care nu ocupă o funcție sau pentru simpatizanți, participarea la guvernare a formațiunii pe care au sprijinit-o și au votat-o e un motiv de satisfacție.

Să sperăm că politicienii noștri vor avea înțelepciunea necesară pentru a ieși din criză mai ales că avem un context intern dar și internațional atât de dificil.