Accesarea fondurilor europene, punctul slab al României

Ceea ce am putut constata luna aceasta e că am pornit cu stângul în noul ciclu financiar aferent perioadei 2021-2027 odată cu respingerea PNRR-ului. Chiar dacă ministrul Cristian Ghinea încearcă să îndulcească situația, din punctul meu de vedere lucrurile sunt grave și o să mă explic în cele ce urmează.

Din experiența primelor două cicluri financiare România absoarbe greu fonduri europene. În perioada 2014-2020 României i s-au alocat 30.883.141.003 euro și stadiul absobției la nivelul acestei luni este de 52,67%. Și a avut la dispoziție 7 ani! Pentru perioada 2021-2027 Comisia Europeană a decis să împartă alocările în două. Astfel o primă alocare se va face conform acestui PNRR cu finalitate la implementare anul 2026. Va mai urma o alocare Dumnezeu știe când care să acopere întregul ciclu. De ce a apărut această împărțire? Pandemia de COVID-19 este motivul. Toate economiile țărilor UE au fost afectate mai mult sau mai puțin de pandemie și toate au nevoie de finanțare pentru redresare. Ca atare, s-a decis ca în prima parte alocările să se axeze pe finanțarea unor proiecte de redresare și reziliență. 

Așadar România ar trebui să implementeze proiecte în cuantum de 29 miliarde euro până la finele anului 2026 aproximativ aceeași sumă alocată pentru întreaga perioadă 2014-2020.Ori noi vedem că până la această dată s-au absorbit 16,267 miliarde euro din care absorbție efectivă 13,737 miliarde euro, diferența fiind prefinanțări! 

Faptul că s-au alocat astfel de sume la prima vedere pare entuziasmant însă asta ar fi însemnat ca România să fie foarte bine pregătită. 

În primul rând România ar trebui să știe nevoile de finanțare în contextul legislației UE. Vedem că PNRR-ul românesc a fost dat înapoi pentru că nu am reușit să convingem experții UE că vom finaliza implementarea proiectelor până în 2026! Personal eu am mai tras semnale încă din 2019 că Guvernul României nu pare focusat pe pregătirea ciclului financiar 2021-2027.

Lucrurile sunt cu atât mai grave cu cât coaliția nu funcționează! Luptele pentru funcție nu par să înceteze așa ușor! Sunt promovate pe funcții persoane care nu au competențele necesare. Uneori am senzația că cei ce dețin puterea în această perioadă nu conștientizează prioritățile României!

Evaluatorii de la Comisia Europeană au experiență din celelalte programe naționale. Au văzut că noi am ticluit la repezeală un PNRR imposibil de implementat și ni l-au returnat. Ei au procedat corect și experții noștri ar trebui să treacă la treabă cu maximă seriozitate. Am văzut că politicienii noștri sunt pregătiți să impună PNRR-ul la Bruxelles politic. Și ei au să-l accepte! Doar că dacă România nu consumă fondurile acestea se vor redistribui. Și România nu dovedește că e capabilă a consuma fondurile. 

Că experții noștri au dat dovadă de superficialitate la întocmirea PNRR-ului e ușor de dovedit fără a fi evaluator cu experiență. O să vă dau un exemplu.

În ultima versiune a PNRR-ului este alocată suma de 1500 milioane euro pentru Pilonul 1, Componenta 2: I.2 Împădurim România și protejăm biodiversitatea( https://mfe.gov.ro/pnrr/).

Ca să consumi fondurile pentru împădurire în cadrul acestei componente ar trebui derulate cel puțin următoarele activități:

-Identificarea perimetrelor de ameliorare și a terenurilor pentru crearea de perdele de protecție

-clarificarea regimului juridic, întabularea și obținerea acceptului din partea proprietarilor pentru schimbarea categoriei de folosință

-întocmirea proiectelor de împădurire și stabilirea necesarului de resurse(resurse materiale-în special puieți, umane etc), avizarea acestora

-producerea puieților pentru plantat(poate dura 1-3 ani până ies primii puieți, depinde de specie)

-organizarea licitațiilor pentru execuția lucrărilor

-execuția propriu-zisă a lucrărilor care poate dura cel mai puțin 5 ani(e vorba de înființarea și întreținerea plantațiilor până la închiderea stării de masiv).

Ne putem da seama că timpii necesari pentru realizarea și implementarea unor astfel de proiecte nu se pot încadra în termenul 2026! Și nu am luat în calcul că nu prea mai sunt firme care să execute lucrările având în vedere că aceste firme trebuie să fie acreditate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Totodată, se resimte lipsa de forță de muncă mai ales în sezonul de vegetație care să execute astfel de lucrări. 

Iată cum se poate dovedi că România nu a pregătit PNRR-ul! Trebuie adăugat că în această perioadă România încă mai implementează proiecte din vechiul exercițiu financiar și mai trebuie adăugat că în aceeași perioadă 2021-2026 și celelalte state din UE implementează proiecte pe bază de forță de muncă din România!!! Și la ei salariile sunt mult mai atractive! De aici trebuie pornit când faci o planificare, de la resurse. 

O ultimă observație. Are România cadrul instituțional pregătit pentru accesarea fondurilor din PNRR? Mulți dintre noi știm care este structura agențiilor care sunt implicate în accesarea fondurilor europene. Pot acestea lucra în paralel și la implementarea proiectelor din exercițiul financiar precedent și la noile proiecte? Aceleași rigurozități de formă în evaluarea dosarelor vor exista în continuare? Pentru că dacă nu se fac schimbări în proceduri, schimbări care să simplifice accesarea fondurilor, nu vom reuși mare lucru.

Pentru a avea un PNRR consistent ar trebui conlucrare politică pentru a evita blocajele, conlucrare instituțională, selectarea persoanelor implicate pe criteriul competenței și nu cel politic etc. Altfel ne furăm căciula singuri!

Mult succes d-le Ghinea, d-le Câțu!Vă vrem competenți!

Ionel Popa, consultant firma DUPLICOM GRUP SRL

Cei ce doresc sprijin pentru accesarea și implementarea de proiecte cu finanțare din fonduri europene ne pot contacta la email: duplicomgrup@yahoo.com, mobil 0761130399 sau pe site-ul https://www.duplicomgrup.ro/.

Despre recrutarea cozilor de topor

Eu sunt unul din cei ce nu se entuziasmează când aude că a fost numit un ministru care a studiat în afară. Și de-a lungul anilor nici nu a fost vreun exemplu care să-mi schimbe această atitudine. Din start, cred că un bun ministru trebuie să cunoască situația din țară cât mai bine înainte de a fi tobă de teorie. Dar și mai important, un candidat pentru o funcție în aparatul guvernamental trebuie să-și iubească țara și propriul popor! Într-un sistem politic în care sunt respectate principiile democratice și nu sunt imixtiuni din afară lucrurile cam așa se și întâmplă. Nu e cazul României, din nefericire pentru marea parte a populației. Suntem parteneri NATO, sunt membri UE, ambele presupun acceptarea unor imixtiuni în politica țării. Putem înțelege că astfel de parteneriate necesită unele sacrificii dar care este limita acestor sacrificii? Unii le spun costuri. Eu le zic sacrificii. Până unde putem merge cu concesiile făcute partenerilor noștri? Am simțit umilința în cazul Chevron…….. Am simțit umilință în cazul emigrărilor la cules sparanghel. Aproape zilnic vedem măsuri care lovesc în economia locală. Fermierii sunt umiliți anual prin aceea că li se impun standarde de multe ori absurde doar cu scopul de a fi îngenunchiați. Importurile au acaparat piața produselor agroalimentare astfel că puțin fermieri au profit din activitatea de exploatare. Cei mai mulți supraviețuiesc datorită subvențiilor care par a fi niște ajutoare sociale pentru fermieri.În 30 de ani de așa-zisă democrație nu s-au luat măsuri concrete de dezvoltare a sistemelor de irigații care să determine ca fermierii să nu mai fie la mila Domnului…. Nici IMM-urile autohtone nu sunt dorite de sistemul politic! Investițiile în antreprenoriat nu au fost priorități pentru guvernanți. Puține programe au avut impact cât de cât…. Din memorie pomenesc de ajutoarele pentru SRL-D-uri cu impact foarte scăzut și programul START UP NATION care a fost cel mai bun deocamdată dar cu uimire văd că actuala guvernare nu are aceeași părere.

Cum poate un om de bună credință să înțeleagă evoluția atât de slabă pe calea dezvoltării economice? În România apar discrepanțe mari între programele de guvernare vehiculate în campaniile electorale și programele de guvernare de după alegeri. Care să fie cauza? Cazul Chevron e unul în care imixtiunea externă a ieșit clar la suprafață. Ne-am putut da seama că Guvernul României odată instalat nu servește interesele poporului prioritar. Apar interese din afară care își fac loc în agendele miniștrilor. Așadar interesele celor din afară se realizează pe seama unor funcționari români de rang mai mic sau mai înalt. Cum se face că mulți funcționari slujesc unor scopuri și interese străine? Iată că un răspuns ni l-a furnizat Cozmin Gușă în emisiunea „40 de întrebari cu Denise Rifai” din data de 13.04.2021. Găsiți înregistrarea la adresa: https://www.youtube.com/watch?v=-gE-6ctjMhA . Urmăriți înregistrarea începând cu minutul 9:45. Ce spune Cozmin Gușă? O fundație americană din România selecta români cărora le acorda bursă în SUA. Șefa acelei fundații era o doamnă înrolată în CIA-ul american. Din rândul acelor bursieri CIA-ul recruta cozi de topor care să le deservească interesele în România. Cozmin Gușă povestește că și francezii au încercat același lucru atunci când a studiat la Paris…..

Iată cum Cozmin Gușă devoalează cum sunt recrutați români în slujba altor state sau în slujba unor corporații străine, din rândul bursierilor. Apoi cei recrutați sunt ajutați să promoveze cât mai la vârf. Așa că să nu ne mai mire dacă un demnitar român lansează un act normativ sau legislativ strâmb! Astfel de măsuri deservesc interese străine!

Vlad Voiculescu între inocență și diabolism

Prea mare agitația după demiterea lui Voiculescu…. Nu vi se pare? Tot felul de teorii se lansează în spațiul public de parcă odată cu schimbarea acestuia ar veni sfârșitul lumii peste România! Să zicem că s-a greșit cu demiterea…..Care ar fi nenorocirea? Ministerul rămâne tot la USR-PLUS și ei pot propune o altă persoană care ar putea continua reformele începute de predecesorul dacă chiar erau așa de bune. Voiculescu rămâne în partid, poate ocupa și un alt post în Guvern. De unde atâta supărare la Voiculescu și la consilierii lui? Multă lume îi plâng de milă lui Voiculescu. Am văzut tot felul de argumente în favoarea lui, cele mai multe fără consistență sau fără un suport în ceea ce ne-a arătat cât a fost la minister. Mulți tind să-l considere o victimă inocentă…..și totuși, așa să fie? Vlad Voiculescu a lansat în spațiul public următoarea informație cu privire la decesele din cauza COVID-19: „Nu e exclus să fie câteva mii de morți în plus”(întreaga informație o puteți lectura la adresa: https://republica.ro/exclusiv-znu-e-exclus-sa-fie-cateva-mii-de-morti-in-plus-vlad-voiculescu-dezvaluie-pentru-republica-ro ). La Conferința de presă ținută ieri Vlad Voiculescu s-a victimizat mult și a avut grijă să precizeze la final: „Avem acum un ministru interimar al Sănătății. O să îl rog pe dl ministru interimar, care ocupă funcția de prim-ministru, să revadă metodologia făcută în guvernarea partidului domniei sale cu privire la raportarea deceselor din spitale COVID. Nu aș vrea să arunc cu numere, pentru că nu am reușit să documentăm.Investigația pe care am început-o arată diferențe fundamentale între ceea ce se raportează și datele reale.”

Această informație poate cu adevărat arunca în aer guvernarea și poate duce la un haos în România. Felul cum a procedat Voiculescu nu ține de inocență, mai degrabă de diabolism! M-a dus cu gândul la parabola cu calul legat de stâlp pe care am să v-o expun:

Un cal era legat de un stâlp, dar diavolul a venit și l-a dezlegat.

Calul s-a apropiat de câmpul țăranului și a început să strice recolta.

Țăranul s-a enervat, a luat o pușcă și a ucis calul.

Apoi, proprietarul calului s-a enervat și el, a luat o pușcă și s-a răzbunat pe țăran.

Soția a văzut acest lucru și l-a ucis pe proprietarul calului.

Apoi fiul proprietarului de cai s-a enervat și a ucis-o pe soția țăranului.

Vecinii l-au ucis pe acest tip și i-au ars casa …

Oamenii l-au întrebat pe diavol: de ce ai făcut toate acestea?

Diavolul a răspuns: Nu fac nimic greșit, doar am dat drumul calului.

MORALA.

Diavolul face doar niște lucruri simple și inocente, iar restul le facem noi înșine. El știe că răul este blocat în inimile noastre. De aceea, trebuie să ne gîndim cu atenție înainte de a acționa.

Amintiți-vă: cuvântul are putere, gândiți-vă înainte de a acționa și gândiți-vă înainte de a vorbi.

În perioada care urmează ne vom lămuri cât de diabolic a fost sau nu Vlad Voiculescu. Dorința lui de a se răzbuna pe premierul Câțu denotă că a avut și alte interese în afara interesului pentru sănătatea publică. Dacă întradevăr ții la sănătatea publică a românilor îți măsori cuvintele înainte de a destabiliza un Guvern și o coaliție de guvernare într-o astfel de perioadă pe care o traversăm noi acum. Egoismul său s-ar putea să lovească și în alianța USR-PLUS. Această alianță urmează un proces de maturizare prin participarea la guvernare. Mulți membri ocupă funcții diverse în instituții publice din România, motiv de satisfacție pentru ei. Își pot pune în practică ideile dar capătă și experiență fiind o formațiune politică relativ nouă.Dar și membrii care nu ocupă o funcție sau pentru simpatizanți, participarea la guvernare a formațiunii pe care au sprijinit-o și au votat-o e un motiv de satisfacție.

Să sperăm că politicienii noștri vor avea înțelepciunea necesară pentru a ieși din criză mai ales că avem un context intern dar și internațional atât de dificil.

Oportunități de finanțare.Fii pe fază!

După ce a stat o lună de zile în dezbatere publică, Planul Național de Redresare și Reziliență propus de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a fost adoptat, la data de 07.04.2021, de Guvernul României, în a doua lectură, odată cu Memorandumul care mandatează MIPE pentru a desfășura negocierile pe document cu Comisia Europeană.

Despre program găsiți detalii la adresa : https://mfe.gov.ro/pnrr/ .

Cum a apărut acest program? Uniunea Europeană a decis să înființeze un instrument financiar temporar – #NextGenerationEU, în valoare de 750 de miliarde euro, separat de bugetul pe termen lung al UE, Cadrul Financiar Multianual (CFM), pentru perioada 2021 -2027. Scopul principal al acestuia este să ofere sprijin statelor membre pentru a face față provocărilor generate de Criza Covid19 și consecințele sale economice. Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) este pilonul principal al #NextGenerationEU și are alocat un buget total de 672,5 miliarde euro. Scopul Mecanismului de Redresare și Reziliență este de a oferi sprijin pentru investiții și reforme esențiale în vederea redresării sustenabile și pentru ameliorarea rezilienței economice și sociale a statelor membre UE. La finalul perioadei de investiții, economiile și societățile europene vor fi mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile tranzițiilor verzi și digitale.

În total, România ar primi 14,248 miliarde sub formă de grant și aproximativ 14,935 miliarde sub formă de împrumuri pentru un total de 29,2 miliarde euro.

Regula stabilită prin propunerea de Regulament (aflată încă în negociere la nivel european) este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026.

Pentru utilizarea instrumentului de finanțare MRR fiecare stat membru al UE trebuie să elaboreze propriul Plan de Relansare și Reziliență (PNRR) prin care își stabilește domeniile prioritare de investiții în scopul ieșirii din criză, relansării economice și creșterii capacității de reziliență. România se află în etapa negocierii planului elaborat cu Comisia Europeană.

Planul de Relansare și Reziliență pe care România îl elaborează acum se constituie într-un Document Strategic ce stabilește prioritățile investiționale și reformele necesare pentru redresare și creștere sustenabilă, corelate tranziției verzi și digitale avute în vedere de Comisia Europeană.

PNRR se referă la un pachet coerent de investiții publice și reforme propuse în baza Recomandărilor Specifice de Țară 2019-2020 . Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026.

PNRR are la bază 6 piloni principali:

  1. Tranziția spre o economie verde;
  2. Transformarea digitală;
  3. Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă;
  4. Coeziunea socială și teritorială;
  5. Sănătate și reziliență instituțională;
  6. Copii, tineri, educație și competențe.

Comisia Europeană evaluează PNRR pe baza unor criterii transparente. Astfel, investițiile și reformele prevăzute în PNRR trebuie să  contribuie la abordarea eficientă a recomandărilor specifice fiecărei țări și la consolidarea potențialului de creștere economică, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice și sociale. De asemenea, investițiile și reformele trebuie să contribuie la îndeplinirea obiectivului de schimbări climatice în proporție de 37% și la realizarea obiectivului de digitalizare în proporție de 20%.

MRR sprijină financiar investițiile și reformele cu impact real și de durată asupra economiei și societății. Măsurile propuse răspund provocărilor identificate în contextul Semestrului european, susținând tranziția verde și transformarea digitală, precum și creșterea economică, reziliența socială și economică și crearea de locuri de muncă.

PNRR trebuie să intervină cu reforme și investiții în următoarele domenii:

  • Transportul
  • Mediul, schimbările climatice, energia, eficiența energetică și tranziția verde
  • Dezvoltarea localităților urbane, valorificarea patrimoniului cultural și natural și turism
  • Agricultura și dezvoltarea rurală
  • Sănătate
  • Educație
  • Mediul de afaceri
  • Cercetare, inovare, digitalizare
  • Îmbunătățirea fondului construit
  • Reziliență în situații de criză

La prima vedere planul pare foarte mobilizator!

De această dată nu vreau să fiu critic chiar și numai pentru faptul că perioada de consultare publică s-a terminat! Așteptăm validarea din partea Comisiei Europene! Mai important decât toate va fi felul cum Guvernul va organiza accesarea acestor fonduri. Fiind la al treilea ciclu de finanțare din fonduri UE(la care se adaugă perioada de preaderare), România ar trebui să arate că a învățat câte ceva. Va fi mult de lucru și e nevoie de organizare, multă organizare din partea instituțiilor statului, în primul rând! Și firmele ar trebui să-și gândească strategii luând în calcul oportunitățile de finanțare din acest Program.

Vă stăm alături oferindu-vă servicii de consultanță.

Cei ce sunt interesați de acest Program, atât APL-uri cât și ONG-uri sau firme private, ne puteți contacta la telefon 0335.402.413, mobil 0761.130.399, email duplicomgrup@gmail.com, facebook: https://www.facebook.com/duplicomgruphttps://duplicomgrup.ro/

Finanțări pentru economia socială

„Viața înseamnă să încerci anumite lucruri și să vezi care funcționează.” Ray Bradbury

Legea 219/2015 a creat cadrul pentru dezvoltarea economiei sociale în România. Scopul principal al acestui act legislativ este acela de a sprijini creşterea gradului de ocupare a persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile. Spus mai pe românește, statul se gândește că ar fi mai eficient ca în loc să acordăm ajutoare asistaților sociali(al căror număr tot a crescut) mai bine ar fi să sprijine viitori antreprenori care să înființeze afaceri în care să folosească măcar în parte, forță de muncă din grupurile vulnerabile.

Pe parcurul anului 2020 a apărut și primul program de finanțare numit SOLIDAR START-UP derulat prin intermediul mai multor administratori de grant. Am avut ocazia să fiu lector pentru câteva grupuri țintă și astfel am putut cunoaște în detaliu ce înseamnă economia socială.

Numele programului de finanțare: Programul Operațional Capital Uman (POCU), Axa Prioritară 4 – Incluziunea socială  și combaterea sărăciei, în cadrul liniei de finanțare „Sprijin pentru înființarea de întreprinderi sociale – Solidar Start-Up”.

Atrag atenția că programele de finanțare a economiei sociale sunt deosebit de atractive dacă sunt înțelese și aspectele specifice……economiei sociale.De aceea, programele includ obligativitatea parcurgerii unui curs din domeniul economiei sociale(Antreprenor în economia socială sau Manager în economia socială).

Câteva avantaje ale finanțării:

-Planul de afaceri se depune ca persoană fizică. Se înființează firma numai după selectarea la finanțare a planului de afaceri.

-Bugetul include ca cheltuieli eligibile investițiile necesare, plata resurse umane, chirii etc. Pe parcursul implementării planului de afaceri pot surveni modificări ale bugetului(translocări de sume de pe o linie bugetară pe alta), dacă este cazul, care vor fi aprobate în urma depunerii unei solicitări însoțite de un memoriu justificativ.

-Banii se alocă în avans, în tranșe. Nu e nevoie de mers la bancă!

-Beneficiarul finanțării va beneficia și de mentorat pe parcursul implementării planului de afaceri.

În perioada următoare se va mai lansa o linie de finanțare numită „Sprijin pentru înființarea de întreprinderi sociale în mediul rural” în cadrul aceluiași program. Ne aflăm în etapa de selecție a administratorilor de grant. Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Capital Uman 2014 – 2020 a publicat la data de 19 martie 2021, lista cererilor de finanțare care au fost respinse în etapa de verificare a conformității administrative și eligibilității pentru apelul de proiecte POCU/879/4/16 „Sprijin pentru înființarea de întreprinderi sociale în mediul rural”, AP 4/ PI 9v/ OS 4.16.

Iată câteva detalii extrase din Ordinul nr.1057/2020 al MFE:

(9) Valoarea maximă a ajutorului de minimis acordat unui beneficiar de ajutor de minimis, în corelație cu numărul de locuri de muncă nou-înființate, este de 200.000 euro, reprezentând maximum 100% din totalul cheltuielilor eligibile, după cum urmează:

a) ajutor de minimis de maximum 40.000 euro – minimum două locuri de muncă create;

b) ajutor de minimis mai mare de 40.000 euro și maximum 60.000 euro – minimum 3 locuri de muncă create, din care 1 loc de muncă este ocupat de un tânăr NEET;

c) ajutor de minimis mai mare de 60.000 euro și maximum 80.000 euro – minimum 4 locuri de muncă create, din care două locuri de muncă sunt ocupate de tineri NEETs;

d) ajutor de minimis mai mare de 80.000 euro și maximum 100.000 euro – minimum 5 locuri de muncă create, din care 3 locuri de muncă sunt ocupate de tineri NEETs;

e) ajutor de minimis mai mare de 100.000 euro și maximum 150.000 euro – minimum 6 locuri de muncă create, din care 4 locuri de muncă sunt ocupate de tineri NEETs;

f) ajutor de minimis mai mare de 150.000 euro și maximum 200.000 euro – minimum 7 locuri de muncă create, din care 5 locuri de muncă sunt ocupate de tineri NEETs.

”Tânăr NEET” este persoana cu vârsta cuprinsă între 16 ani și până la împlinirea vârstei de 25 de ani, care nu are loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la activități de formare profesională. Sursa: Legea nr. 76/2002 privind sistemul de asigurări de șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare.

(10) Ajutorul de minimis se va putea acorda în două tranșe, după cum urmează:

a) tranșă inițială de maximum 75% din valoarea ajutorului de minimis, așa cum a fost acesta aprobat pe baza planului de afaceri și prevăzut în contractul de subvenție încheiat;

b) tranșă finală reprezentând diferența până la valoarea totală a ajutorului de minimis, după ce beneficiarul ajutorului de minimis face dovada că a ocupat locurile de muncă minime asumate prin planul de afaceri. Numărul locurilor de muncă este proporțional cu valoarea totală a ajutorului de minimis aprobat, conform alin. (9).

Cei ce sunt interesați de acest program de finanțare ni se pot adresa la telefon 0335.402.413, mobil 0761.130.399, email duplicomgrup@gmail.com, facebook: https://www.facebook.com/duplicomgrup, https://duplicomgrup.ro/.

Criza sanitară vs criza socială. Care-i mai gravă?

Constatăm o creștere a tensiunilor în societatea românească pe măsură ce autoritățile încearcă o înăsprire a restricțiilor legate de COVID-19. Ample dezbateri vedem în mass-media și pe rețelele de socializare. Practic, România este împărțită în două, pe de o parte populația care este de acord cu măsurile antipandemie dar și o parte care nu este de acord.Fiecare din cele două părți argumentează în fel și chip.Analizând la rece ceea ce se întâmplă am câteva puncte de vedere pe care le voi exprima în cele ce urmează.

  1. Chiar dacă se constată o creștere în intensitate a efectelor pandemiei(vorbim de un val trei), criza sanitară tinde să fie depășită de criza economică ce se transformă într-o din ce în ce mai puternică criză socială. Societatea românească s-a „îmbogățit” cu circa 2 milioane de români ce s-au reîntors din Vest pe fondul pandemiei din țările de emigrare. Economia românească nu are puterea de a prelua această forță de muncă. Economiilor acestor cetățeni se epuizează, în Vest nu prea își mai găsesc loc astfel că se vor manifesta din ce în ce cu mai mult curaj în țara mamă. Pe de altă parte, firmele din România, multe din ele traversează o perioadă cu probleme financiare. Întârzierea aprobării bugetului a afectat demararea investițiilor astfel că multă forță de muncă din sectorul construcțiilor nu au de lucru. Infuzia de capital care era programată a avea loc prin măsurile de finanțare prevăzute în Ordonanța 130 nu-și face efectul scontat. Măsura 1, cea mai avansată, nu a avut un impact semnificativ asupra economiei. Măsura 2 se derulează în ritm lent iar Măsura 3 s-a blocat. Pe de altă parte se constată întârzieri în efectuarea plăților și la Programul Start Up Nation România 2018. Firmele din domeniul HORECA au fost îngenuncheate în mare parte. Firmele din agricultură au fost îngenuncheate și de seceta din 2020(De la Guvern nu au primit nici un sprijin și e foarte greu să continuie activitatea).Colac peste pupăză, de la 1 ianuarie 2021 firmele sunt executate silit dacă nu-și achită datoriile la stat. Sub pretextul reducerii cheltuielilor bugetare s-au anulat sau diminuat unele forme de sprijin(ajutoare de stat) acordate persoanelor fizice. Toate acestea determină multă nemulțumire în rândul maselor. Este foarte ușor să găsești nemulțumiți în rândul populației. Numărul celor care nu mai au din ce trăi este din ce în ce mai mare!
  2. România s-a îndatorat în perioada pandemiei foarte mult. Sunt voci care spun că și alte state din Europa s-au îndatorat. Așa o fi însă populației îi vine foarte greu să perceapă justificarea tuturor cheltuielilor pentru care statul s-a împrumutat atât timp cât spitalele se văicăresc că nu mai fac față. Toate aceste cheltuieli par să nu aibă prea mare efect(apropo, a făcut cineva o analiză cost-eficacitate?). În același timp când statul se împrumută cu nonșalanță, apar și investigații care arată cât se fură din banul public. Iată o astfel de investigație: https://recorder.ro/regele-pandemiei/ .Te apucă groaza când citești așa ceva! Cum să mai înțelegi explicațiile date de factorii de răspundere?
  3. Am observat că autoritățile române cer mai multă responsabilitate din partea populației. E un principiu în leadership-nu poți cere responsabilitate maselor mai multă decât manifești tu care ești la conducerea României! Ori noi vedem zilnic gafe din partea conducătorilor. Nu se poate să ceri responsabilitate populației și-n același timp tu, Claudiu Năsui-ministrul Economiei care ești parte din Guvernul României să vii să anulezi un program de finanțare pe motiv că sesiunea a fost fraudată și că nu a fost suficient de bine pregătită! Nu se poate să ceri responsabilitate populației cânt tu, Vlad Voiculescu-ministrul Sănătății, îți vine să râzi când trebuie să vorbești la microfon și să ceri responsabilitate! Sau când tu, ministrul Sănătății vii cu informații prin care creezi confuzie în rândul populației!
  4. Am văzut că cei ce demonstrează în aceste zile împotriva restricțiilor primesc tot felul de etichete: că nu au creier, că sunt pleava societății, că sunt scursuri etc. Asta o vedem des pe rețelele de socializare dar și în mass-media! Să nu uităm că cei din stradă sunt parte a democrației din România și că au dreptul constituțional de a demonstra. Votul unuia din ei este egal cu votul oricărui alt român, este egal cu votul președintelui țării dacă vreți! Acum ceva timp președintele Iohannis manifesta împotriva PSD(chiar dacă era anticonstituțional). Cum putem spune ceva urât la adresa unor români care nu sunt mulțumit de mersul treburilor? Păi ce facem cu Gavroche al Franței? A fost sau nu erou? Cei ce demonstrează trebuie ascultați și statul să ia măsuri urgente dacă nu cumva e prea târziu! Senzația mea e că gestionarea situației din România devine din ce în ce mai dificilă amplificată și de contextul politic: avem o coaliție la guvernare care nu prea funcționează!

Concluzie: Prioritatea priorităților trebuie să devină relansarea economică cu accent pe creșterea numărului de locuri de muncă! Criza socială care se arată la orizont poate fi mult mai dură decât criza sanitară! Statul s-o lase mai moale cu restricțiile care nu-și prea arată efectul scontat. Premierul Câțu, președintele Iohannis, membrii Guvernului să meargă în teritoriu să simtă pulsul pentru că acolo unde nu merg ei să explice vor explica cei din opoziție, mai ales adepții AUR și adepții Șoșoacă! Să nu se aștepte că populația va înțelege ce se întâmplă de la televizor chiar dacă Guvernul a plătit gras mai toate televiziunile!

Dumnezeu să binecuvânteze România!

Egalitatea de șanse în democrație

„Nu toţi avem acelaşi talent, dar toţi ar trebui să avem şanse egale pentru a ne dezvolta propriul talent.”  John F. Kennedy

Astăzi mi-am propus să supun atenției un subiect deosebit de important și anume ce înseamnă egalitatea de șanse într-o democrație.

În toate statele lumii se acceptă ca definiție a democrației  – „Formă de organizare și conducere politică a societății în care puterea supremă este exercitată de popor”. Observăm că indiferent de regimul politic, toate statele se laudă cu democrația instaurată cu toate că nu putem pune egal între democrația așa cum era în regimurile comuniste, democrația instalată după înlocuirea regimurilor comuniste, democrația din statele occidentale etc. Există anumite trăsături ale democrațiilor prin care acestea se diferențiază. Trăsătura cea mai căutată și apreciată de cetățeni este egalitatea de șanse. Dacă democrația americană era considerată de cel mai înalt nivel asta se datora egalității de șanse pe care o aveau cetățenii. Spun la timpul trecut fiindcă nici în SUA lucrurile nu mai sunt chiar așa… Analizând democrația din România postdecembristă una din cele mai vehemente contestații ține de ignoranța în materie de egalitate de șanse. Faptul că mulți români emigrează are drept cauză de cele mai multe ori lipsa egalității de șanse atât la nivel individual cât și la nivel de persoană juridică. 

Imediat ce ajung la putere, partidele din România încep guvernarea prin oferirea de privilegii propriilor membri. Încep prin a împărți posturi în toate domeniile….. Nici vorbă de egalitate de șanse! Presa a evidențiat multe situații în care persoane total nepregătite ajung în funcții publice. 

Ca să fiu sincer, principalele așteptări pe care le-am avut după Revoluția din Decembrie 1989 erau legate de egalitatea de șanse. Mai apoi aveam să-mi dau seama că regimurile politice de la noi au politizat tot mai mult societatea ceea ce a dus la emigrația în masă a populației active din România.

În domeniul afacerilor lucrurile stau la fel. Și nu pentru că nu am avea legislație. Cauza o reprezintă fentarea legislației în domeniu pe diferite căi. Firmele din Occident au sesizat că nu pot investi în România dacă nu au sprijin politic astfel că o firmă din afară înainte de a veni în România caută un parlamentar care să-i sprijine. Se întâmplă că mulți oameni cu influență fac lobby firmelor străine pe bază de comisioane astfel că firmele autohtone sunt dezavantajate. Și uite așa statul român, de exemplu, a achiziționat măști din import și nici o mască de la producătorii autohtoni! 

În perioada pandemiei, de altfel, nerespectarea egalității de șanse s-a manifestat cu brutalitate! Însăși închiderea activităților din unele domenii înseamnă o intervenție brutală în economia de piață.Că un astfel de demers se justifică sau nu, e altă discuție. Mă doare faptul că unii demnitari propun sau chiar lansează măsuri, funcție de poziția pe care o dețin, fără a gândi că orice afacere care se închide lovește în antreprenori dar și în familiile angajaților creând probleme sociale și probleme la bugetul statului mai apoi. E realitate pură că mulți antreprenori își vor închide afacerile în perioada următoare mai ales că statul român nu a luat măsuri de protejare a capitalului autohton. Aș putea spune că multe măsuri au avantajat companiile multinaționale. E suficient să ne amintim ușurința cu care s-au închis piețele agroalimentare…. Nimeni nu s-a atins însă de coloșii străini: Carrefour, Kaufland, Penny, Lidl etc. Mai este un pic și românii vor înțelege politica lui Câțu de favorizare mascată a băncilor(majoritatea străine). D-ul Câțu acordă garanții în vederea obținerii de credite și atât. Și-n același timp IMM-urile sunt îngenuncheate de la zi la zi. În curând d-ul Câțu își va da seama că nici băncile nu mai au de unde selecta firme pentru credite dacă acestea vor fi copleșite de datoriile fiscale. De aceea, în numele și a egalității de șanse consider că cea mai bună măsură pentru IMM-uri ar fi fost amnistia datoriilor fiscale acumulate în perioada de pandemie(nu e vina antreprenorilor români că afacerile în care au pus suflet sunt afectate de o pandemie venită din China). În felul acesta IMM-urile și-ar fi păstrat postura de a fi bancabile și ar fi putut face restructurări, investiții etc pentru a face față pandemiei în continuare. S-ar fi păstrat cu adevărat locurile de muncă, ba mai mult, IMM-urile ar fi fost capabile să preia forța de muncă ce se reîntoarce din Vest cât și forța de muncă scoasă de la ajutor social.

Până una-alta, antreprenorilor le rămân doar fondurile europene a căror accesare respectă egalitatea de șanse în măsură mai mare. De aceea, îndemn antreprenorii să urmărească sesiunile de depunere proiecte, să țină legătura cu un consultant care să-i ajute să pregătească cererile de finanțare și să elaboreze proiecte eligibile. A nu se uita că firmele cu istoric trebuie să nu figureze cu datorii la stat la momentul încheierii contractului de finanțare…Vedeți d-le Câțu? Cum să aibă România procent mare de absorbție dacă firmele sunt îngenuncheate chiar de stat?

Iată situația absobției fondurilor europene la data de 21 februarie 2021, raport postat pe pagina: https://mfe.gov.ro/:

Ar trebui să vadă guvernanții că rata cea mai mică(28,15%) se constată la programul PO Competitivitate! Adică taman la fondurile pentru IMM-uri! Oare de ce? Nu au nevoie IMM-urile de fonduri? Ba au, dar firmele sunt neeligibile fiindcă sunt împovărate de datoriile la stat.

Procente scăzute sunt și la celelalte programe și indirect o cauză e că nu sunt suficiente firme cu suficientă forță de muncă capabile să ducă la bun sfârșit proiecte(de exemplu la PO Infrastructură Mare). De unde firme care să execute astfel de proiecte?

Cineva poate să spună că nu suntem mult sub media europeană….. Asta nu scuză cu nimic situația României fiindcă nevoia reală de finanțare a țării noastre, rămasă în urmă față de celelalte state europene, e mult mai mare!

Firma Duplicom Grup SRL ajută pe cei interesați să acceseze fonduri nerambursabile. Date de contact: telefon 0335.402.413, mobil 0761.130.399, email: duplicomgrup@yahoo.com, https://www.facebook.com/duplicomgrup.

Foto: Conacul Elenei Cuza de la Solești aflat într-o stare gravă de degradare. Acest obiectiv are o semnificație deosebită pentru România modernă și ar putea deveni un punct de atracție pentru turiști. E nevoie de implicare din partea statului român, e nevoie de finanțare….. Și asta până nu e prea târziu!

Responsabilitatea – cheia progresului

Astăzi mi-am propus să supun atenției una din calitățile definitorii pentru un antreprenor de succes și nu numai: RESPONSABILITATEA! Multe personalități consideră că responsabilitatea este primul principiu al succesului și poate fi observată, predată și învățată.

Sigmund Freud spunea că: „Cei mai mulţi oameni nu îşi doresc libertate deoarece asta înseamnă responsabilitate. Iar responsabilităţile îi sperie pe oameni.”

Există mai multe forme de responsabilitate. Vorbim de responsabilitatea individuală sau de responsabilitatea colectivă, de exemplu. Nivelul de civilizație al unui stat e dat de nivelul de responsabilitate colectivă. Admirăm dezvoltarea statelor din Vest sau a Japoniei și Coreei de Sud dar trebuie să acceptăm că acolo avem și un nivel al responsabilității ridicat. Nu discut de țările cu regimuri politice autoritare în care lucrurile se desfășoară cu forța. Evidențiez statele în care vorbim de responsabilitatea asumată.

Foarte importantă este responsabilitatea individuală. Să fii pe picioarele tale e un nivel de apreciat. Să nu fii povară pentru nimeni. Asta înseamnă să ții cont de sacrificiul părinților pentru a te crește și pentru a-ți oferi o educație bună. Dacă ești la o școală indiferent de nivel, consider-o ca pe o oportunitate de a-ți valoriza potențialul. Nu-ți bate joc de acea perioadă de timp, nu-ți bate joc de timpul profesorilor, nu-ți bate joc de efortul părinților…. Dacă ești angajat, fă-ți datoria la locul de muncă. Fii responsabil de sculele și uneltele ce te ajută să-ți faci treaba, fii responsabil față de normele tehnice, față de normele de protecția muncii și față de normele de protecția muncii. Nu căuta să trișezi fiindcă pot rezulta consecințe nefaste. Nu-ți bate joc de timpul de muncă! La un moment dat îți va fi evaluat randamentul și s-ar putea să pierzi! Vedem zilnic la știri fapte care au deja un nume intrat în folclor: Dorel! Nu fi și tu un Dorel!

Dacă ești funcționar la stat atunci trebuie să fii un exemplu de responsabilitate! Întotdeauna vei purta pe umeri responsabilitatea concetățenilor și trebuie s-o faci bine. Vedem cum în haosul instalat după 1989 evenimente grave s-au produs pe fondul lipsei de responsabilitate din partea unor funcționari plătiți de stat. Fie că vorbim de cazul Colectiv, fie că vorbim de Spitalul din Suceava, de cel din Piatra-Neamț și exemplele pot continua, puteau fi evitate dacă anumite sarcini din fișa postului se executau cu responsabilitate. Dacă cineva ar cuantifica costul lipsei de responsabilitate din parte funcționarilor de la stat probabil ne-am speria foarte mult!

Un alt nivel al responsabilității întâlnim la antreprenori. Dacă ești antreprenor, de tine vor depinde viețile a câtorva familii dar tot de tine va depinde într-o anumită măsură bugetul statului. Unii urmăresc doar profitul și atât. La un moment dat îi vedem falimentând. De ce falimentează? De cele mai multe ori fiindcă nu-s suficient de responsabili. Excepție sunt cazurile când firmele sunt îngenuncheate de evenimente ce nu sunt sub controlul lor așa cum am văzut în ultimul an, de exemplu.

Există și persoane la care responsabilitatea e ca și inexistentă. Ei nu știu că „A fi responsabil faţă de sine înseamnă a-ţi respecta propria demnitate”. A spus-o Imanuel Kant. Ei trăiesc de pe azi pe mâine.

Zilele acestea se prezintă la firmă persoane trimise de AJOFM. Sunt înscrise la ajutor social. AJOFM a luat decizia ca înainte de a-i înscrie la ajutor social să le ofere șansa obținerii unui loc de muncă. Funcționarii de la AJOM îi trimit către firmele care au locuri de muncă vacante cu o recomandare ce ține cont de calificările respectivelor persoane.

Vă prezint unul din cazurile care s-au prezentat la noi. Are în jur de 45 de ani și trei membri ai familiei sunt înscriși la ajutor social: el, soția și una din fete. În total primesc un pic sub 400 lei lunar. Își completează veniturile crescând 4 vaci. M-a rugat să scriu că nu-l pot angaja fiindcă vrea să-și păstreze înscrierea la ajutorul social. Ei țin să rămână înscriși la ajutor social pentru a beneficia de asigurarea de sănătate. Am încercat să-i explic că nu este o soluție bună. Peste câțiva ani va avea vârsta pensionării și la el nu se va aduna nimic! Răspunsul a fost: cum a vrea Dumnezeu! Ăsta este un nivel de responsabilitate: cum a vrea Dumnezeu! El nu-și asumă responsabilitatea propriei vieți, propriul trai lăsându-l în grija lui Dumnezeu.

Există o ultimă categorie care nu mai au capacitatea de a fi responsabile(sau poate nici nu au avut-o vreodată). E vorba de cei dependenți de alții fiind bolnavi, cu dizabilități etc. Această ultimă categorie ar trebui să rămână în grija statului.

Așadar a fi responsabil înseamnă a nu fi ignorant. A fi responsabil ține foarte mult și de educație! Și iată cum se leagă nivelul educației dintr-un stat cu nivelul de dezvoltare al acelui stat.

Literatura rusă are un reprezentant de seamă care ne-a lăsat o fabulă elocventă subiectului tratat. Este vorba de Ivan Andreevici Krîlov care acum mai bine de 170 de ani scria fabula „Porcul și stejarul”.

Sub un Stejar din veac crescând
Un Porc, având de ghindã burta plinã,
A tras întâi un somn adînc.
Apoi, cu mintea-i de jivinã,
Pe cel Stejar sã-l rîme-a prins la rãdãcinã.
„Pãi rãu Stejarului îi faci,
Îi spuse-o Cioarã din copaci,
De-l râmi la rãdãcini, Stejarul se usucã.“

„Usuce-se, îi spuse Porcul prost,
Și pe pustie poate sã se ducã,
Nu vãd la el nici un folos,
De n-ar mai fi și-un veac, nu m-ar durea pe mine,
Când ghindã am aici și pot sã prind grãsime.“
Stejaru-i spuse : „Esti ingrat porcește !
De-ai fi în stare râtul a-ți sãlta,
Pânã și tu atuncea ai vedea
Cã ghinda tot pe mine creste“.

Concluziile le trageți singuri! Dacă ne dorim un trai mai bun aici în România, ar trebui să fim mult mai responsabili față de ceea ce avem, față de potențialul nostru, față de sarcinile de zi cu zi, față de normele de conviețuire. Winston Churchill spunea că „Responsabilitatea este prețul măreției”.

În atenția românilor din diaspora

Ionel Popa

Astăzi mi-am propus să mă adresez românilor din diasporă care doresc să se întoarcă acasă. Biroul nostru de consultanță este contactat zilnic fie direct, fie prin intermediul telefonului, fie pe email de persoane care au părăsit România în căutarea unui rost și care ar dori să revină. De cele mai multe ori ne solicită sprijin pentru a obține o finanțare nerambursabilă și începem o discuție în acest sens. În urma multelor discuții pe care le-am avut dar și a lucrului efectiv cu diasporenii am tras câteva concluzii pe care vreau să le împărtășesc.

Prima concluzie pe care vreau s-o împărtășesc este că propunerile de afaceri venite din partea celor din diasporă nu izvorăsc întotdeauna din necesitățile pieței din România. Asta pentru că sunt idei inspirate din piața unde românii din diasporă activează în prezent. Unele idei astfel inspirate ar putea avea succes și în România dar implementarea unor astfel de idei necesită o pregătire specială. Unele astfel de idei e posibil să necesite un anumit timp de așteptare!

A doua concluzie este că diaspora de multe ori cade pradă fake news-urilor. Informându-se preponderent din mediul online, diasporenii dornici de a reveni în țară, uneori aflați în situații limită, sunt vulnerabili. Fie încheie contracte păguboase, fie fac achiziții proaste, fie sunt dirijați spre activități sortite eșecului din start.

A treia concluzie, sunt duși în eroare chiar de informații guvernamentale! Politicienii au realizat că diaspora poate hotărî soarta unor alegeri astfel că în campaniile electorale românilor din diaspora li s-au promis verzi și uscate! Odată alegerile încheiate, diasporenii au rămas doar cu iluziile. Singurul program pentru diaspora dus până la capăt a fost START UP DIASPORA. Nu a fost un program perfect, a bulversat mulți români din diaspora dar a fost dus la capăt și deja pe piața românească funcționează Start up-uri înființate în baza acestui program. E important poate să știe diaspora că acest program a funcționat în guvernarea PSD-istă.

Din 2020 există un program pentru tinerii fermieri din diaspora în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală-Sub-măsura 6.1-Instalarea tinerilor fermieri din diaspora.A fost o sesiune în anul 2020 fără a se contracta nici măcar un proiect! De la începutul lui ianuarie 2021 s-a lansat o a doua sesiune și până la această dată sunt depuse 2 proiecte!!! Ce putem spune despre acest program? Este foarte bun dar sunt niște condiții pe care se pare că diasporenii nu le-au înțeles! A fost promovat în mediul online dar noi, consultanții știm că aspectele de eligibilitate trebuie corect înțelese. AFIR este agenția care primește și evaluează dosarele. Cu ei nu te poți juca! Respectă cu sfințenie procedurile.

A patra concluzie, plecați fiind de mai mulți ani, mulți români din diaspora pierd înțelesul unor termeni. Manifestă o nesiguranță în comunicare astfel că par nesiguri și pe ce fac sau pe ce își propun. Și asta îi vulnerabilizează.

Concluzia concluziilor:

Dragi români din diaspora, e foarte bine să reveniți în țară și să vă croiți un rost aici. Munca în afară vă asigură niște venituri însă puțini beneficiază și de o dezvoltare personală temeinică. Astfel că revenirea în țară nu va fi ușoară. Sfatul meu e să căutați o firmă de consultanță sau un consultant din zona unde urmează să reveniți. Și asta din timp. Împreună creionați o strategie de revenire care să presupună o corectă informare a oportunităților locale, a surselor de finanțare, a condițiilor de finanțare și care să țină cont și de potențialul dumneavoastră personal(profesional, financiar, vocațional etc).

Dacă reîntoarcerea va fi în județul Vaslui și județele vecine mă puteți contacta și voi face tot posibilul de a vă ajuta. Date de contact: Whatsapp sau mobil – 0761130399, email- duplicomgrup@yahoo.com, https://duplicomgrup.ro/, https://www.facebook.com/duplicomgrup.

Despre aroganța d-ului Câțu

În sfârșit, România are un buget pentru anul 2021 aprobat de Parlament! Întârzierea a fost îngrijorător de mare însă pe mine mai tare mă îngrijorează atitudinea domnului Câțu. Dacă nu ați urmărit dezbaterea în Parlament, găsiți discursul d-lui Câțu la adresa: https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-votul-final-in-parlament-asupra-proiectelor-legilor-bugetului-de-stat-i-bugetului-asigurarilor-sociale-de-stat-pe-anul-2021

Este o atitudine arogantă și prea politicianistă pentru funcția de premier! Cei din Parlament se pot bălăcări, pot face circ, nu au funcție executivă, își pot susține argumentele în diverse moduri. Și am văzut cât de plini de imaginație sunt. Premierul însă poartă întreaga răspundere asupra bunului mers al treburilor în țară. Îl simțiți pe d-ul Câțu cocoșat de problemele țării?

Pe vremea când d-ul Câțu era ministru de finanțe s-a mai lăudat cu niște rezultate „istorice”-România se împrumuta pentru prima dată cu dobândă negativă! Unii poate l-au și crezut. Mi-e mi-a trezit suspiciuni! Cum să-ți dea cineva bani împrumut cu dobândă negativă? Pot bănui că acel credit cu dobândă negativă e o construcție artificială doar de ochii lumii. Vedem acum în date exacte cât de îndatorată e țara mai ales de când finanțele sunt pe mâna d-lui Câțu.

De această dată d-ul Câțu ne prezintă într-o manieră foarte optimistă bugetul pe 2021. Ceea ce nu spune d-ul Câțu este cum va reuși să păstreze și chiar să mărească numărul locurilor de muncă dacă dorește să-l credem că veniturile prognozate vor fi cât de cât reale. De ce spun lucrul acesta? În primul rând pentru că în acest an multe firme vor dispărea sau își vor reduce mult activitatea. Multe firme care au avut activitatea afectată de pandemie în 2020 au fost păsuite de la plata taxelor către stat dar nu s-a emis vreo amnistie! Ca atare, s-a început executarea silită a firmelor. Multe se vor închide! Guvernul nu a reușit să ia măsuri concrete de ajutorare a firmelor nici pe departe!

Programul IMMINVEST doar a îndatorat unele firme care aveau cumva o stare ceva mai bună. Băncile nu au credit orice firmă. Măsura 1 din Ord.130/2020 nu are nici un impact asupra menținerii locurilor de muncă. Măsura 2 din Ord.130/2020 ajută puține firme iar Măsura 3 care ar fi putut avea un impact e blocată fiind aduse acuzații de fraudă privind derularea sesiunii chiar de către d-ul Claudiu Năsui, Ministrul Economiei! Alte programe nu au fost anunțate! România va deconta niște bani din fonduri europene pe seama cererilor de plată depuse la proiectele în derulare dar astea nu vor ajuta la menținerea locurilor de muncă în contextul prezentat mai sus.

O amnistie fiscală probabil ar fi fost cea mai potrivită măsură fiindcă ar fi ajutat tot angrenajul de firme să funcționeze în continuare, să mențină locurile de muncă și să producă venit. O diminuare a taxelor pe forța de muncă, de asemenea putea fi luată în discuție.

Așadar pe lângă faptul că vor fi multe disponibilizări, am văzut că taman în acest context previzibil, Guvernului i-a venit ideea să nu mai acorde ajutoare sociale așa ușor. Această măsură ar fi fost bună dacă IMM-urile ar fi fost pregătite să preia din forța de muncă(și așa slab pregătită) care trăia din ajutoare sociale. În contextul în care multe firme vor apela la disponibilizări să vedeți probleme sociale!

D-ul Câțu a mai făcut o năzbâtie! S-a pus rău și cu sindicatele lansând acuze greu de probat! https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/liderul-blocului-national-sindical-i-a-cerut-lui-orban-sa-discute-cu-citu-este-prima-oara-cand-un-lider-politic-ne-face-pe-toti-hoti-1462197

Și iată cum d-ul Câțu, șeful unui guvern de coaliție, care coaliție e formată din partide cu tot felul de interese și care se înțeleg precum câinele și pisica, cu opoziție din partea sindicatelor, fără un sprijin din partea Bisericii și cu IMM-uri îngenuncheate, vrea să reformeze România așa cum îi place d-lui să spună: pentru prima dată în ultimii 30 de ani! Omului ăstuia îi place să facă istorie! Când am văzut această aroganță, mi-am pus întrebarea de unde vine aceasta, pe ce se bazează? Și nu e greu să ne dăm seama de unde vine aroganța când e vorba de d-ul Câțu-din afara țării! Mai exact, se bazează pe sistemul bancar al cărui exponent este! De asemenea, se bazează pe vânzarea puținelor companii de stat rămase. E o logică foarte simplă! Așa că să vedeți câtă istorie va face în materie de împrumuturi d-ul Câțu!

Sau poate se vor găsi forțe să-l aducă cu picioarele pe pământ?!

Foto: g4media.ro