Autor / Popa Ionel

Articole de Popa Ionel

Salutare! Sunt un inginer silvic, pasionat nu numai de natură, cum s-ar subînțelege! Iubesc și literatura, muzica, istoria, cultura în general. Lucrez în domeniul consultanței în accesarea fondurilor nerambursabile.
de Popa Ionel

Jos pălăria, d-le Pleșu

Ionel Popa

Aseară, 10 mai 2024, în cadrul emisiunii „Românii au talent” au evoluat și copiii ce formează Grupul „Dacii Liberi”, grup pregătit de domnul profesor Corneliu Pleșu.

Precizez de la început că prestația lor a primit trei de „DA”, rezultat care i-a trimis în etapa următoare. A fost și un „NU” din partea d-lui Bobonete. De ce le-a dat d-ul Bobonete „NU”? Simplu. Pentru că e afon la muzică. A spus-o chiar dumnealui aseară.Și nu numai la muzica folk! Nici doinele nu sunt pe sufletul său, nu le înțelege. Și pe acestea le jurizează cu „NU”. E regulă! Personal, am luat atitudine după o ediție anterioară și am spus că d-lui nu a are suficientă pregătire, percepție, orizont cultural etc pentru un asemenea rol. Sper să-și fi dat seama și producătorii și să-l lase pe d-ul Bobonete să se ocupe de bancuri, de orice altceva, mai puțin de a fi membru al juriului la un concurs atât de popular! Gargarageala d-lui e bună la show-uri de stand up comedy unde ar avea ceva succes.Nu aici.

O exprimare obiectivă asupra evoluției grupului a avut-o Andra, o profesionistă în ale muzicii, și care, cu unele critici, totuși a catadicsit să jurizeze prestația cu „DA”. 

Comentariile Andrei și a unora care s-au grăbit să critice în social-media, chiar dacă au o doză de adevăr, nu știrbesc cu nimic realizările d-lui Profesor Corneliu Pleșu. I-am remarcat pasiunea d-lui de a lucra cu copiii, de mai multă vreme. Își cunoaște bine misiunea și are un talent nu numai muzical, ci și pedagogic. Dumnealui face un lucru extraordinar. Descoperă tinere talente și le ajută să se pună în valoare. Scriitorul irlandez Brendan Behan a spus următorul lucru: „Nici un om nu îşi poate descoperi propriile talente.” D-ul Pleșu ajută copiii să-și descopere talentul. Îi pregătește muzical, îi introduce în breaslă și-i urcă pe scenă. Ce poate fi mai mult? E conștient că acest grup e foarte posibil să nu reziste în timp. Componenții vor deveni adulți mâine-poimâine, vor alege diverse cariere și d-ul Pleșu o va relua de la început! E ca antrenorii sportivi de la grupele de copii! 

Și atunci care este satisfacția muncii? Cea mai mare satisfacție este aceea când unii membri ai grupului vor căpăta pasiunea! Și asta e misiunea d-lui Pleșu pe care și-a înțeles-o și și-a asumat-o! Să descopere talentul la unii copii și să-l transforme în pasiune! 

Cineva a scris în social-media că nu trebuia saxofonist în grup! Unii spuneau că grupul e prea mare! Sunt afirmații care au o doză de adevăr! Credeți că d-ul Pleșu nu știa lucrurile astea? Și dacă are în grup un copil care iubește saxofonul? Cum să-l lase acasă? Cum să nu-i dai o șansă acelui copil să urce pe scenă și să trăiască emoțiile unice de la „Românii au talent”?! Cred că același lucru putem spune referindu-ne și la mărimea grupului! Vom vedea cum se vor prezenta în etapa următoarea însă de un lucru nu ne putem îndoi. La Bârlad activează un grup de copii care cuceresc inimile românilor pe oriunde se prezintă! Sunt cunoscuți în multe locații, au urcat pe multe scene alături de mulți interpreți și cantautori! Datorită lor, iată că la Bârlad, luna aceasta, pe 19 mai,  se va desfășura un Festival național de Folk, fiind la prima ediție!

Și meritul cel mai mare îl are d-ul Prof. Pleșu! Bineînțeles că un merit semnificativ îl are și d-ul Ivan care îi stă alături. După cum, e de apreciat sprijinul pe care îl primește din partea autorităților publice locale. 

Pentru efortul, pasiunea și talentul pe care îl depune lucrând cu acești copii, pentru inspirația în identificarea celor mai bune căi de a-i îndruma și motiva, pentru aportul la creșterea prestigiului Municipiului Bârlad, deocamdată la nivel național, merită respectul nostru! Dumnealui se constituie într-un exemplu și pentru alți dascăli după cum grupul se constituie într-un exemplu pentru alți copii!

de Popa Ionel

O carte care-mi place!

Ionel Popa

Zilele acestea am găsit timp să parcurg o carte pe care am primit-o chiar de la autoare. E vorba de volumul de poezii „Ferestre în ziduri”, autoarea fiind poeta Dorina Stoica din Bârlad. Cartea a obtinut premiul Nicolae Dabija la Festivalul International de Creatie Literarã „Titel Constantinescu” , editia a XVI-a 2023, de la Râmnicu Sãrat, proiect apartinând editurii Rafet.

Soarta a făcut să cunosc autoarea înainte de a-i ști măcar o parte din poezii. Ne-am cunoscut la Mănăstirea Bogdănița, acolo d-na Dorina venind în pelerinaj. Precizez că împreună cu soția, frecvent participăm la Sfânta Liturghie la Mănăstirea Bogdănița. După slujbă, d-na Dorina ne-a recitat una din propriile creații. 

O să-mi permit să scriu câteva rânduri despre felul cum am perceput eu poeziile din volumul „Ferestre în ziduri”, în calitate de consumator de cultură. Nu am pregătire filologică și nici nu am pretenții de scriitor. Totuși, îmi permit să evidențiez o carte dacă citind acea carte îmi produce anumite simțiri.

D-na Dorina Stoica este cunoscută ca autoare de literatură religioasă. Poeziile din volumul „Ferestre în ziduri” nu se încadrează la acest gen de literatură însă ne-o descoperă pe autoare ca profund creștină! Poeziile din acest volum sunt despre EA, poeta Dorina Stoica.

Poeziile sunt foarte plăcute, incitante! Ne arată trăirile unui creator care scrie pentru că are de oferit ceva semenilor. Nu se sfiește să-și arate slăbiciunile umane. 

Este conștientă că un poet adevărat nu poate să spună decât adevărul! Consideră că „Poetul e un căutător de perle îngropate

într-un ocean de falsitate, ură, nedreptate,

complot și minciună.

Poetul e vocea Crist-alină a Universului pe care

niciun zgomot nu o poate acoperi!” Fragment din poezia „Un poet…”

Ne prezintă crâmpeie din copilărie, din viața de zi cu zi, din care reiese trăirea creștină.Scrie despre mamă, despre tată, despre primăvară, renaștere, înviere…, copilărie…

„Dar nu azi! Mâine e sărbătoare,

mâine toate se pot întâmpla

cu bucurie, cu durere, cu întârziere,

cu voia lui Dumnezeu

care ne trimite ploaie

ca să înflorească ferestrele.” Fragment din poezia „Mâine”.

Dorina Stoica nu e roasă de ambiții. Nu i se vede suferința pe care o trăiesc unii autori și care lasă să li se vadă frustrarea…Trebuie spus că nici la creatorii de operă literară lucrurile nu merg „uns” de fiecare dată. Există multă muncă pentru a da forma dorită! De aceea, vedem că mulți scriitori se pierd cu firea.  Unii devin ipohondri, li se pare că au înțepături la inimă, unii devin irascibili, se ceartă cu toată lumea din te miri ce motiv, iar alții devin paranoici. Unii își fac statui încă din timpul vieții! Nu au răbdare ca opera să „construiască” statuia! 

Dorina Stoica e altfel. Și când e rănită(adevărul doare, nu-i așa?), poeta Dorină Stoica nu dă frâu urii. Cum răspunde Dorina Stoica detractorilor?

„Dacă tu ai avea doar un metru cincizeci înălțime

și toți s-ar mira când te văd pentru prima oară

nu în virtual, ci în carne și oase,

ai dovedi că ai înmulțit frumos talantul

pe care și l-a dat Dumnezeu, ei tot ar râde de tine

și te-ar numi, mai întâi, când nu-i auzi,

iar apoi în față, cu dispreț, piticanie,

iar tu te-au ruga din toată inima

să le ierte Dumnezeu răutatea, în timp ce ei

se așteaptă să le faci vreun rău!” 

Poezia se numește „În timp ce ei” . Se poate un răspuns mai frumos? De aceea, iubim poeziile Dorinei Stoica! Acestea sunt ca o alifie pentru suflet. Dau speranță, motivează!

Închei cu o poezie cunoscută de-a poetei Dorina Stoica, potrivită Săbătorilor Pascale:

ÎȚI MULȚUMESC, DOAMNE

Autor  Dorina Stoica

Îţi multumesc azi, că sunt, pentru ziua de mâine.

Îţi multumesc că am pe masă o pâine.

Îţi multumesc pentru stropii de ploaie,

Pentru fructe, păsări şi flori,

Pentru soarele care răsare în zori,

Pentru cerul cu licăr de stele,

Pentru toate zilele vieţii mele,

Pentru firul de apă izvorât din fântână,

Pentru harul ce-mi poartă a mea mână

Pe-arcuş de vioară, pe pânză, pe piatră,

Pentru viersul ce curge din mine spre Cer.

Multumesc pentru omul blajin şi sincer.

Multumesc pentru haina pe care o port,

Pentru tot ce mă doare şi totuşi suport.

Îţi multumesc pentru cântecul de păsărele

Pentru toate încercările vieţii mele.

Mulţumesc pentru puiul de om ce se va naşte.

Îţi multumesc că ai Înviat în noaptea de Paşte.

Am atâtea lucruri pentru care să-ţi mulţumesc,

Că nu ar fi de ajuns o mie de ani să trăiesc !

Constantin Marafet spunea la lansarea cărții în 2023: „Poetul este lumina dintre generatii, este cel care drãgosteste cuvinte spre înmuierea sufletelor pãgâne, este cel de deasupra cuvintelor, cel care împrãstie umbra din jurul lor si le dã strãlucirea cuvenitã. Poetul luptã cu inertia, cu lasitatea si cu ipocrizia. Poetul luptã cu toate durerile lumii pentru noi. Sã-i fim alãturi!”

Așa spun și eu: Să-i fim alături!

de Popa Ionel

Crește interesul pentru programul de împădurire

Ing. silvic: Popa Ionel, proiectant atestat

Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru investiții în noi suprafețe ocupate de păduri” prevede acordarea unui sprijin pentru împădurire în cadrul Planului național de redresare și reziliență (PNRR), “Sprijin pentru Investiții în noi suprafețe ocupate de păduri”. Programul lansat încă din data de  25 noiembrie 2022 pare cel mai bun de după 1990. Am mai spus asta și o repet încă o dată.

Programul se adresează deținătorilor de terenuri cu folosință agricolă. Mai multe detalii se pot citi în ghidul specific.

Inițial România și-a propus să împădurească 56000 ha. În cursul anului 2023 guvernanții au tras concluzia că România nu va putea realiza acest obiectiv așa că în loc să se mobilizeze în sensul de a atinge obiectivul, au ales calea de a reduce obiectivul. Adică l-au înjumătățit!

Personal, consider că guvernanții noștri s-au pripit când au redus obiectivul!De ce spun asta? Pentru că după ce primii aplicanți au primit banii a crescut foarte mult interesul pentru program!

Sunt mai multe motive care fac ca deținătorii de terenuri să aplice pe acest program. Să nu imaginăm că proprietarii de terenuri vizează combaterea efectelor încălzirii climatice! În toate cazurile este vorba de avantajele materiale pe care Programul le are în vedere față de alte oportunități:

-Sunt suprafețe agricole care nu au o bonitate agricolă prea mare și fermierii primind o sumă mai mare decât subvenția APIA dacă îl împăduresc, preferă să împădurească

-Alți deținători care au terenuri date în arendă, nu sunt mulțumiți de nivelul arendei

-Împerdeluirea poate duce la ameliorarea microclimatului în regiunile afectate de secetă și sunt fermieri care iau în calul această investiție mai ales în condițiile în care li se decontează lucrările.

-Acordarea primei de sechestrare de carbon ajută proprietarii de terenuri să pună în valoare și terenuri ce nu figurau la APIA din diverse motive(productivitate scăzută a acestora, lipsa de forță de muncă, scăderea numărului animalelor din gospodării astfel că se constată un excedent de pășuni)

Există și voci cârcotașe care se manifestă cu neîncredere în program mai ales că orizontul de timp pentru care ar trebui să primească bani e destul de mare: 20 ani! Ei spun așa: dacă ca politicienii nu se vor ține de cuvânt și vor anula legile prin care s-a lansat campania? Unii ezită să aplice la program pentru că nu li se oferă mai multe garanții. Chiar și dacă s-ar întâmpla ca viitoarele guverne să nu poată susține programul(e vorba de 20 ani, totuși, ani în care multe se pot întâmpla), oportunitatea rămâne de luat în discuție! Și asta pentru că investiția e decontată repede, sumele fiind acoperitoare dacă ne referim la înființarea plantației, la împrejmuire, proiectare și întreținere. În fond și la urma urmei ce investiție garantează profit și peste 20 ani așa cum ușor putem demonstra dacă ne referim la pădure? Mai ales că în anii ce vor urma va crește preocuparea guvernelor în ceea ce privește combaterea efectelor încălzirii climatice. Din discuțiile pe care le-am văzut pe grupuri, unii nu i-au în calcul pădurea care se înființează!Analizele lor se rezumă doar la banii promiși de Guvern. Fac precizarea că acest program nu se rezumă numai la sumele forfetare! O plantație bine întreținută va evolua spre pădure care va însemna un activ pentru generațiile care vin.

În concluzie, consider înțeleaptă decizia de a aplica pentru acest program pentru toți cei ce dețin terenuri pentru care actuala folosință nu le aduce satisfacții. Totodată, consider că Guvernul ar trebui să vină cu clarificări legislative în toate instituțiile implicate. Încă sunt instituții care fie din necunoaștere, fie din reavoință, fie din lene, tergiversează programul.Nu includ aici Garda Forestieră. Din contră, cred că dacă vedem un succes al programului mult mai mare față de edițiile precedente(Măsura 221 din PNDR 2007-2013 sau Sub-măsura 8.1 din PNDR 2014-2020), acesta se datorează și faptului că evaluarea proiectelor se face de către Garda Forestieră și nu de către AFIR sau APIA. Lucrările silvice sunt înțelese mult mai bine de personalul Gărzii Forestiere, personal cu pregătire profesională de specialitate.

Urez mult succes tuturor celor implicați în programul de împădurire pentru că va fi spre binele nu numai al deținătorilor de terenuri, ci pentru întreaga societate!

de Popa Ionel

Fonduri europene în 2024

Consultant ing. Popa Ionel

Agenda anului 2024 în România e încărcată de evenimente electorale care acaparează social-media. E vorba de procese democratice care sunt importante însă în nici o democrație nu trebuie neglijată dezvoltarea economică. De aceea, populația activă, în special operatorii economici,  trebuie să aibă în vedere în permanență oportunități de finanțare a activităților pe care le desfășoară. Ca reprezentant al unei firme de consultanță, voi încerca în cele ce urmează să atrag atenția asupra câtorva surse de finanțare asupra cărora și noi ne concentrăm atenția.

Celor interesați de finanțarea unor proiecte ce țin de dezvoltarea rurală, le recomand să aibă în vedere calendarul postat de AFIR:

Așadar în luna iunie este programată lansarea DR – 29 Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole. Această linie de finanțare este mult așteptată finanțând cu până la 65% din valoarea cheltuielilor eligibile, proiecte din domenii neagricole.

Tot în iunie se va lansa o linie de finanțare nouă în peisajul fondurilor europene: DR – 24 Investiții în tehnologii forestiere care îmbunătățesc reziliența și valoarea de mediu a ecosistemelor forestiere. Este pentru prima dată când se va finanța sectorul forestier de când România este în UE.

În luna octombrie se vor lansa liniile de finanțare:

DR – 14 Investiții în ferme de mici dimensiuni. Fermele interesate trebuie să aibă în vedere ce declară la APIA fiindcă la momentul publicării ghidului de finanțare sesiunea de înregistrare la APIA va fi încheiată!

În luna noiembrie se vor lansa două linii de finanțare foarte așteptate:

DR – 13 Achiziții de utilaje agricole pentru sectorul vegetal

DR – 12 Investiții în consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri instalați și a fermierilor recent instalați. 

Pe de altă parte, Guvernul României pregătește o nouă sesiune de depunere proiecte în cadrul programului Femeia antreprenor. Acest program s-a dovedit foarte bine venit în 2022. Vor fi finanțate 1000 proiecte în 2024. Cel puţin unul dintre asociaţi să fie femeie şi să deţină cel puţin 50% din părţile sociale/acțiuni ale societăţii în cazul IMM-urilor aplicante. 

Alocație Financiară Nerambursabilă (AFN) – maximum 200.000 lei/beneficiar, sumă care poate reprezenta maximum 95% din valoarea cheltuielilor eligibile (inclusiv TVA pentru societățile neplătitoare) aferente proiectului.

Nu în ultimul rând, vor continua depunerile de proiecte în cadrul apelului PNRR/2022/C2/I.1.A cu finanțare în cadrul Schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru investiții în noi suprafeţe ocupate de păduri”. Acest program finanțează înființarea de noi suprafețe de pădure pe terenuri agricole. Rata de finanțare acordată prin PNRR este de 100% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului. Promovăm acest program deoarece este o bună oportunitate de a obține bani cu care se pot susține alte activității sau alte cheltuieli familiale. Asta pentru că pe lângă finanțarea cheltuielilor de înființare, de întreținere, de împrejmuire și de proiectare, se acordă și o subvenție de 190 euro/an și ha timp de 12 ani(care acoperă pierderea de venit, în cazul terenurilor care au fost declarate la APIA în anul anterior implementării). Totodată, beneficiarii pot solicita prima de sechestrare de carbon în cuantum de 456 euro/an/ha ce se acordă pentru o perioadă de 20 ani conform Ordonanței de Urgență nr.35/2022.

Pentru alte detalii sunați la nr. 0335402413 sau trimiteți un email la adresa: duplicomgrup@yahoo.com

de Popa Ionel

Ce-am mai citit

Zilele acestea am finalizat de citit cartea „Târgul Bârladului. Geneza și hotarul” având ca autor pe d-ul prof. Gheorghe Gherghe.

A fost o lectură deosebit de plăcută și asta pentru că autorul prezintă informațiile în așa fel încât să poată fi înțelese de orice curios, nu neapărat cu o pregătire de istoric. Aflăm informații despre evoluția evenimentelor de pe teritoriul Moldovei de după părăsirea Daciei de către romani, rolul și influența popoarelor migratoare ce au călcat pe aceste meleaguri, contextul în care ia naștere Moldova. Apoi aflăm informații despre târgul Bârladului, evoluția acestuia, rolul de capitală a Țării de Jos. Totodată, aflăm informații despre satele existente sau care au dispărut și care au făcut parte din ocolul Bârladului.

Iată câteva pasaje din carte:

„Românii, sub stăpânirea tătară, şi-au dus o existenţă asemănătoare cu cea din vremea stăpânirii turanice. Stăpânirea le-a adus o anumită protecţie. Ei se temeau mai mult de catolicismul maghiar decât de tătari. A fost o anumită colaborare între strămoşii noştri şi stăpânirile venite din răsărit. Ţara Moldovei a apărut mai mult din iniţiativă străină decât prin stăruinţele localnicilor. Zona până la Siret şi partea de nord a fost eliberată de sub stăpânirea tătarilor, de regalitatea maghiară. Teritoriul eliberat s-a dorit a fi stăpânit de regalitatea maghiară, prin românii veniţi din Maramureş, vasali ai lui. Restul teritoriului, până la Nistru, a fost eliberat de lituanieni, prin fraţii Koriat. O căsătorie dinastică a dus la realizarea Moldovlahiei.”(pag.60)

„Țara Moldovei a apărut și s-a extins pe măsură ce tătarii se retrăgeau spre răsărit. Noul stat a moștenit sistemul administrativ implementat de tătari, locuitorii și-au perfecționat tactica și strategia militară, cunoscută, de ei, mai de mult de la populațiile turanice.

Tătarii au stăpânit zona de la răsărit de Carpați, puțin peste o sută de ani. Între localnici și stăpâni se stabiliseră anumite raporturi. Tătarii au asigurat stabilitatea, localnicii au prestat slujbe, au plătit dijme, i-au însoțit în război. Pentru îndeplinirea acestor obiective a fost nevoie de o anumită organizare teritorială, tătarii aveau nevoie de intermediari. Au apărut cnezate și voievodate în teritoriu, cnezii și voievozii au format vârfurile artistocrației locale. Românii se temeau mai mult de unguri care aduceau catolicismul, această formă de creștinism fiind o primejdie mai mare pentru ei, comparativ cu stăpânirea tătară.

Moldova s-a format ca stat prin inițiativa maghiară. Localnicii nu au părut prea încântați, urmare a fost alungarea Drăgoșeștilor și instaurarea puterii lui Bogdan, apoi respingerea încercărilor maghiare de a restaura vechea situație.Dar, Moldova avea nevoie de un protector.”(pag.85)

„Prima atestare certă a Bârladului este considerată anul 1408. Atunci, la Suceava, în 8 octombrie, Alexandru cel Bun a acordat un privilegiu negustorilor din Liov. În document, Bârladul apare ca punct de vamă: ”Iar liovenii ce vor merge la Brăila, după peşte, la vama de margine, fie la Bacău sau la Bârlad, acolo vor de grivnă câte un groș și jumătate, iar carul și poștele să nu li se ia. Și acolo să își ia pecete și să meargă slobod la Suceava.Vama principală era la Suceava, pentru aceasta la Bârlad negustorii lioveni trebuiau să-şi scoată pecete. Ca punct de vamă, Bârladul era o localitate însemnată, cunoscută, cu rosturi bine stabilite în această zonă a ţării. Avea un trecut ca loc de târg, o spune numele, un centru comercial, dar şi meşteşugăresc, un centru administrativ. Ca punct de vamă, Bârladul a rămas sute de ani. În această calitate apare şi în documentele ulterioare.”(pag.111)

„Tot din 1434 s-a păstrat un document care ne oferă informaţii importante pentru cunoaşterea târgului Bârlad în secolul al XVI-lea. Era un târg bine organizat administrativ, condus de un şoltuz (primar) şi pârgari (consilieri), producători de mărfuri, cu relaţii comerciale care depăşeau zona, dar şi ţara.

Documentul respectiv menţionează relaţiile comerciale cu Braşovul. Negustorii Ștul Jacobs şi Țârbaș, din Braşov, au cumpărat hamuri din Bârlad în valoare de 10 zloţi. Pentru bani a rămas chezaş şoltuzul Herlea. Cei doi negustori din Braşov ”au uitat să plătească” şi şoltuzul Herlea s-a plâns, printr-o scrisoare, administraţiei braşovene că ”judeţii mi-au luat mie 10 zloţi.”Scrisoarea şoltuzului Herlea a fost publicată de I. Bogdan care a făcut observaţia ”că este una din cele mai vechi scrisori municipale din Moldova,

găsită în arhivele săseşti din Transilvania.” A fost redactată în limba slavă, dovedind că elementul preponderent al oraşului Bârlad, la acea vreme, era cel românesc. În aceeaşi perioadă, actele din Suceava şi Baia erau scrise în germană şi latină.”(pag.111)

„În lupta de la Podul Înalt au luptat cu disperare, obligați să-și apere familiile și avutul, rămase în teritoriul inamic. Mulți dintre ei au căzut în lupta cu păgânii. Din cei 13 mari boieri căzuți în acea încleștare disperată, sigur trei au fost din zona Bârladului, Sima Hrană, proprietarul satului Stoișești, Petru Iezereanu proprietarul satului Iezer, de lângă Puiești și Coroi de pe Valea Pereschivului.”(pag.144)

Cartea este întemeiată pe o bogată sursă documentară! Poate fi inclusă pe lista scurtă de cărți de cultură generală pentru orice bârlădean dar și pentru populația care iubește istoria meleagurilor moldave!

Mare păcat că e tipărită pe cheltuiala autorului într-un număr restrâns de exemplare!

Felicitări și mult respect d-lui profesor Gheorghe Gherghe pentru efortul de a ne face mai cunoscut trecutul!!!

„Trecutul este cel mai bun profet al viitorului.” – Byron

de Popa Ionel

Cui servește boicotarea programului de împădurire cu fonduri din PNRR?

Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru investiții în noi suprafețe ocupate de păduri” și prevede acordarea unui sprijin pentru împădurire în cadrul Planului național de redresare și reziliență (PNRR), “Sprijin pentru Investiții în noi suprafețe ocupate de păduri”. Alocarea financiară totala acordată prin PNRR, pentru lucrarile destintate pentru noi suprafete

ocupate de paduri in cadrul Investitiei I1- Subinvestiția C2/I1/S/1.A – Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite în cadrul prezentului Ghid specific este de 500.000.000 Euro echivalentul a 2.474.550.000 lei.

Calendarul propus pentru Investiția 1. Campania națională de împădurire și reîmpădurire prin PNRR menționează realizarea a cel putin 25.000 ha suprafețe noi de teren împădurite sau reîmpădurite până la 31.12.2023, iar până la 30.06.2026 realizarea a 56.000 ha suprafețe noi de teren împădurite sau reîmpădurite.

Programul lansat încă din data de  25 noiembrie 2022 pare cel mai bun de după 1990. Despre necesitatea de a crea noi suprafețe acoperite cu pădure nu e greu de argumentat mai ales când zi de zi vedem efectele încălzirii climatice.

În România programul a demarat lent fiindcă a necesitat o perioadă de clarificări. Guvernul și-a trimis secretarii de stat în teritoriu pentru a oferi toate clarificările necesare. După întâlnirile cu cei interesați, întâlniri ce au avut loc la nivel de județe, s-au desprins  câteva propuneri de îmbunătățire a porgramului. Una dintre acestea a fost introducerea pe lista cheltuielilor decontabile prin program și a lucrărilor de întreținere a plantațiilor atunci când terenul propus spre împădurire aparține unei instituții de stat. Odată această măsură acceptată de Comisia Europeană se creeau premisele pentru reușita programului.

Stupoare însă! La câteva zile după primirea veștii de la Comisia Europeană Parlamentul României adoptă Legea 236/2023 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 35/2022 pentru aprobarea măsurilor necesare realizării campaniei naţionale de împădurire şi reîmpădurire prevăzute în Planul naţional de redresare şi rezilienţă, lege prin care se aduce și un amendament prin care se elimină de la eligibilitate pajiștile permanente!

Acest amendament a fost adăugat peste noapte, fără a se ține cont de faptul că Garda Forestieră a eliberat avize pentru astfel de suprafețe!  Ba mai mult, sunt proiect în diferite faze, pentru care s-au făcut cheltuieli: analize de sol, taxe mediu etc.

Trebuie să precizez că în aceeași perioadă a intervenit și o rotație guvernamentală. Mai exact, au fost schimbări la nivel de premier și de miniștri. Totuși, nu înțeleg deloc logica pentru un astfel de demers!

Încerc să argumentez de ce nu înțeleg logica:

România are  4,8 milioane ha de pășuni și fânețe, cât Olanda, Elveția și Belgia la un loc. Încărcătura de animale pe pășuni este în țara noastră de 0,3 UVM/ha, adică foarte mică. O altă caracteristică a pășunilor de la noi este aceea că sunt degradate, de slabă calitate. O bună parte din aceste pășuni necesită lucrări de împădurire pentru stoparea fenomenului de degradare care nu se mai poate face prin continuarea menținerii aceeași folosințe. Oportunitatea apărută prin programul finanțat prin PNRR era o soluție bună pentru o mică parte din pășunile degradate. Ce înseamnă 56000 ha din 4,8 milioane de ha? Mai ales că o parte din cele 56000 ha vor fi și terenuri din alte categorii de folosință agricolă(arabile, livezi, vii etc).

România se plânge de criză financiară și ANAF-ul execută firmele fără nici o milă! Programul de finanțare prin PNRR a împăduririlor înseamnă o sumă semnificativă de bani care va veni de la UE și care, atenție, în mare parte rămâne în țară! Sunt multe programe cu finanțare din fonduri europene în care, prin achiziția de tehnologii din alte state, banii se întorc sau se duc în afara României. Banii pentru împădurire înseamnă costuri pentru puieți produși în țară, plata de manoperă în țară etc. Se capitalizează și unele instituții de stat cu autofinanțare sau agenții: OSPA, ANM, APM etc.

Și totuși parlamentarii României votează această lege! Cine să-i mai înțeleagă? Cum să mai înțelegem guvernul când adoptă măsuri de creștere a taxelor? Cum să mai înțelegem că guvernul este cu adevărat preocupat de reducerea efectelor schimbărilor climatice? Cum să mai credem în Strategiile pe care guvernele noastre le elaborează?

De ce își bate joc România de PNRR?

Ionel Popa, proiectant și consultant lucrări împădurire

Cei ce doresc sprijin pentru accesarea și implementarea de proiecte de împădurire cu finanțare din fonduri europene pot solicita sprijin la email: popaionel68@gmail.com sau mobil 0761130399.

de Popa Ionel

Accesarea fondurilor europene, punctul slab al României

Ceea ce am putut constata luna aceasta e că am pornit cu stângul în noul ciclu financiar aferent perioadei 2021-2027 odată cu respingerea PNRR-ului. Chiar dacă ministrul Cristian Ghinea încearcă să îndulcească situația, din punctul meu de vedere lucrurile sunt grave și o să mă explic în cele ce urmează.

Din experiența primelor două cicluri financiare România absoarbe greu fonduri europene. În perioada 2014-2020 României i s-au alocat 30.883.141.003 euro și stadiul absobției la nivelul acestei luni este de 52,67%. Și a avut la dispoziție 7 ani! Pentru perioada 2021-2027 Comisia Europeană a decis să împartă alocările în două. Astfel o primă alocare se va face conform acestui PNRR cu finalitate la implementare anul 2026. Va mai urma o alocare Dumnezeu știe când care să acopere întregul ciclu. De ce a apărut această împărțire? Pandemia de COVID-19 este motivul. Toate economiile țărilor UE au fost afectate mai mult sau mai puțin de pandemie și toate au nevoie de finanțare pentru redresare. Ca atare, s-a decis ca în prima parte alocările să se axeze pe finanțarea unor proiecte de redresare și reziliență. 

Așadar România ar trebui să implementeze proiecte în cuantum de 29 miliarde euro până la finele anului 2026 aproximativ aceeași sumă alocată pentru întreaga perioadă 2014-2020.Ori noi vedem că până la această dată s-au absorbit 16,267 miliarde euro din care absorbție efectivă 13,737 miliarde euro, diferența fiind prefinanțări! 

Faptul că s-au alocat astfel de sume la prima vedere pare entuziasmant însă asta ar fi însemnat ca România să fie foarte bine pregătită. 

În primul rând România ar trebui să știe nevoile de finanțare în contextul legislației UE. Vedem că PNRR-ul românesc a fost dat înapoi pentru că nu am reușit să convingem experții UE că vom finaliza implementarea proiectelor până în 2026! Personal eu am mai tras semnale încă din 2019 că Guvernul României nu pare focusat pe pregătirea ciclului financiar 2021-2027.

Lucrurile sunt cu atât mai grave cu cât coaliția nu funcționează! Luptele pentru funcție nu par să înceteze așa ușor! Sunt promovate pe funcții persoane care nu au competențele necesare. Uneori am senzația că cei ce dețin puterea în această perioadă nu conștientizează prioritățile României!

Evaluatorii de la Comisia Europeană au experiență din celelalte programe naționale. Au văzut că noi am ticluit la repezeală un PNRR imposibil de implementat și ni l-au returnat. Ei au procedat corect și experții noștri ar trebui să treacă la treabă cu maximă seriozitate. Am văzut că politicienii noștri sunt pregătiți să impună PNRR-ul la Bruxelles politic. Și ei au să-l accepte! Doar că dacă România nu consumă fondurile acestea se vor redistribui. Și România nu dovedește că e capabilă a consuma fondurile. 

Că experții noștri au dat dovadă de superficialitate la întocmirea PNRR-ului e ușor de dovedit fără a fi evaluator cu experiență. O să vă dau un exemplu.

În ultima versiune a PNRR-ului este alocată suma de 1500 milioane euro pentru Pilonul 1, Componenta 2: I.2 Împădurim România și protejăm biodiversitatea( https://mfe.gov.ro/pnrr/).

Ca să consumi fondurile pentru împădurire în cadrul acestei componente ar trebui derulate cel puțin următoarele activități:

-Identificarea perimetrelor de ameliorare și a terenurilor pentru crearea de perdele de protecție

-clarificarea regimului juridic, întabularea și obținerea acceptului din partea proprietarilor pentru schimbarea categoriei de folosință

-întocmirea proiectelor de împădurire și stabilirea necesarului de resurse(resurse materiale-în special puieți, umane etc), avizarea acestora

-producerea puieților pentru plantat(poate dura 1-3 ani până ies primii puieți, depinde de specie)

-organizarea licitațiilor pentru execuția lucrărilor

-execuția propriu-zisă a lucrărilor care poate dura cel mai puțin 5 ani(e vorba de înființarea și întreținerea plantațiilor până la închiderea stării de masiv).

Ne putem da seama că timpii necesari pentru realizarea și implementarea unor astfel de proiecte nu se pot încadra în termenul 2026! Și nu am luat în calcul că nu prea mai sunt firme care să execute lucrările având în vedere că aceste firme trebuie să fie acreditate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Totodată, se resimte lipsa de forță de muncă mai ales în sezonul de vegetație care să execute astfel de lucrări. 

Iată cum se poate dovedi că România nu a pregătit PNRR-ul! Trebuie adăugat că în această perioadă România încă mai implementează proiecte din vechiul exercițiu financiar și mai trebuie adăugat că în aceeași perioadă 2021-2026 și celelalte state din UE implementează proiecte pe bază de forță de muncă din România!!! Și la ei salariile sunt mult mai atractive! De aici trebuie pornit când faci o planificare, de la resurse. 

O ultimă observație. Are România cadrul instituțional pregătit pentru accesarea fondurilor din PNRR? Mulți dintre noi știm care este structura agențiilor care sunt implicate în accesarea fondurilor europene. Pot acestea lucra în paralel și la implementarea proiectelor din exercițiul financiar precedent și la noile proiecte? Aceleași rigurozități de formă în evaluarea dosarelor vor exista în continuare? Pentru că dacă nu se fac schimbări în proceduri, schimbări care să simplifice accesarea fondurilor, nu vom reuși mare lucru.

Pentru a avea un PNRR consistent ar trebui conlucrare politică pentru a evita blocajele, conlucrare instituțională, selectarea persoanelor implicate pe criteriul competenței și nu cel politic etc. Altfel ne furăm căciula singuri!

Mult succes d-le Ghinea, d-le Câțu!Vă vrem competenți!

Ionel Popa, consultant firma DUPLICOM GRUP SRL

Cei ce doresc sprijin pentru accesarea și implementarea de proiecte cu finanțare din fonduri europene ne pot contacta la email: duplicomgrup@yahoo.com, mobil 0761130399 sau pe site-ul https://www.duplicomgrup.ro/.

de Popa Ionel

Despre recrutarea cozilor de topor

Eu sunt unul din cei ce nu se entuziasmează când aude că a fost numit un ministru care a studiat în afară. Și de-a lungul anilor nici nu a fost vreun exemplu care să-mi schimbe această atitudine. Din start, cred că un bun ministru trebuie să cunoască situația din țară cât mai bine înainte de a fi tobă de teorie. Dar și mai important, un candidat pentru o funcție în aparatul guvernamental trebuie să-și iubească țara și propriul popor! Într-un sistem politic în care sunt respectate principiile democratice și nu sunt imixtiuni din afară lucrurile cam așa se și întâmplă. Nu e cazul României, din nefericire pentru marea parte a populației. Suntem parteneri NATO, sunt membri UE, ambele presupun acceptarea unor imixtiuni în politica țării. Putem înțelege că astfel de parteneriate necesită unele sacrificii dar care este limita acestor sacrificii? Unii le spun costuri. Eu le zic sacrificii. Până unde putem merge cu concesiile făcute partenerilor noștri? Am simțit umilința în cazul Chevron…….. Am simțit umilință în cazul emigrărilor la cules sparanghel. Aproape zilnic vedem măsuri care lovesc în economia locală. Fermierii sunt umiliți anual prin aceea că li se impun standarde de multe ori absurde doar cu scopul de a fi îngenunchiați. Importurile au acaparat piața produselor agroalimentare astfel că puțin fermieri au profit din activitatea de exploatare. Cei mai mulți supraviețuiesc datorită subvențiilor care par a fi niște ajutoare sociale pentru fermieri.În 30 de ani de așa-zisă democrație nu s-au luat măsuri concrete de dezvoltare a sistemelor de irigații care să determine ca fermierii să nu mai fie la mila Domnului…. Nici IMM-urile autohtone nu sunt dorite de sistemul politic! Investițiile în antreprenoriat nu au fost priorități pentru guvernanți. Puține programe au avut impact cât de cât…. Din memorie pomenesc de ajutoarele pentru SRL-D-uri cu impact foarte scăzut și programul START UP NATION care a fost cel mai bun deocamdată dar cu uimire văd că actuala guvernare nu are aceeași părere.

Cum poate un om de bună credință să înțeleagă evoluția atât de slabă pe calea dezvoltării economice? În România apar discrepanțe mari între programele de guvernare vehiculate în campaniile electorale și programele de guvernare de după alegeri. Care să fie cauza? Cazul Chevron e unul în care imixtiunea externă a ieșit clar la suprafață. Ne-am putut da seama că Guvernul României odată instalat nu servește interesele poporului prioritar. Apar interese din afară care își fac loc în agendele miniștrilor. Așadar interesele celor din afară se realizează pe seama unor funcționari români de rang mai mic sau mai înalt. Cum se face că mulți funcționari slujesc unor scopuri și interese străine? Iată că un răspuns ni l-a furnizat Cozmin Gușă în emisiunea „40 de întrebari cu Denise Rifai” din data de 13.04.2021. Găsiți înregistrarea la adresa: https://www.youtube.com/watch?v=-gE-6ctjMhA . Urmăriți înregistrarea începând cu minutul 9:45. Ce spune Cozmin Gușă? O fundație americană din România selecta români cărora le acorda bursă în SUA. Șefa acelei fundații era o doamnă înrolată în CIA-ul american. Din rândul acelor bursieri CIA-ul recruta cozi de topor care să le deservească interesele în România. Cozmin Gușă povestește că și francezii au încercat același lucru atunci când a studiat la Paris…..

Iată cum Cozmin Gușă devoalează cum sunt recrutați români în slujba altor state sau în slujba unor corporații străine, din rândul bursierilor. Apoi cei recrutați sunt ajutați să promoveze cât mai la vârf. Așa că să nu ne mai mire dacă un demnitar român lansează un act normativ sau legislativ strâmb! Astfel de măsuri deservesc interese străine!

de Popa Ionel

Vlad Voiculescu între inocență și diabolism

Prea mare agitația după demiterea lui Voiculescu…. Nu vi se pare? Tot felul de teorii se lansează în spațiul public de parcă odată cu schimbarea acestuia ar veni sfârșitul lumii peste România! Să zicem că s-a greșit cu demiterea…..Care ar fi nenorocirea? Ministerul rămâne tot la USR-PLUS și ei pot propune o altă persoană care ar putea continua reformele începute de predecesorul dacă chiar erau așa de bune. Voiculescu rămâne în partid, poate ocupa și un alt post în Guvern. De unde atâta supărare la Voiculescu și la consilierii lui? Multă lume îi plâng de milă lui Voiculescu. Am văzut tot felul de argumente în favoarea lui, cele mai multe fără consistență sau fără un suport în ceea ce ne-a arătat cât a fost la minister. Mulți tind să-l considere o victimă inocentă…..și totuși, așa să fie? Vlad Voiculescu a lansat în spațiul public următoarea informație cu privire la decesele din cauza COVID-19: „Nu e exclus să fie câteva mii de morți în plus”(întreaga informație o puteți lectura la adresa: https://republica.ro/exclusiv-znu-e-exclus-sa-fie-cateva-mii-de-morti-in-plus-vlad-voiculescu-dezvaluie-pentru-republica-ro ). La Conferința de presă ținută ieri Vlad Voiculescu s-a victimizat mult și a avut grijă să precizeze la final: „Avem acum un ministru interimar al Sănătății. O să îl rog pe dl ministru interimar, care ocupă funcția de prim-ministru, să revadă metodologia făcută în guvernarea partidului domniei sale cu privire la raportarea deceselor din spitale COVID. Nu aș vrea să arunc cu numere, pentru că nu am reușit să documentăm.Investigația pe care am început-o arată diferențe fundamentale între ceea ce se raportează și datele reale.”

Această informație poate cu adevărat arunca în aer guvernarea și poate duce la un haos în România. Felul cum a procedat Voiculescu nu ține de inocență, mai degrabă de diabolism! M-a dus cu gândul la parabola cu calul legat de stâlp pe care am să v-o expun:

Un cal era legat de un stâlp, dar diavolul a venit și l-a dezlegat.

Calul s-a apropiat de câmpul țăranului și a început să strice recolta.

Țăranul s-a enervat, a luat o pușcă și a ucis calul.

Apoi, proprietarul calului s-a enervat și el, a luat o pușcă și s-a răzbunat pe țăran.

Soția a văzut acest lucru și l-a ucis pe proprietarul calului.

Apoi fiul proprietarului de cai s-a enervat și a ucis-o pe soția țăranului.

Vecinii l-au ucis pe acest tip și i-au ars casa …

Oamenii l-au întrebat pe diavol: de ce ai făcut toate acestea?

Diavolul a răspuns: Nu fac nimic greșit, doar am dat drumul calului.

MORALA.

Diavolul face doar niște lucruri simple și inocente, iar restul le facem noi înșine. El știe că răul este blocat în inimile noastre. De aceea, trebuie să ne gîndim cu atenție înainte de a acționa.

Amintiți-vă: cuvântul are putere, gândiți-vă înainte de a acționa și gândiți-vă înainte de a vorbi.

În perioada care urmează ne vom lămuri cât de diabolic a fost sau nu Vlad Voiculescu. Dorința lui de a se răzbuna pe premierul Câțu denotă că a avut și alte interese în afara interesului pentru sănătatea publică. Dacă întradevăr ții la sănătatea publică a românilor îți măsori cuvintele înainte de a destabiliza un Guvern și o coaliție de guvernare într-o astfel de perioadă pe care o traversăm noi acum. Egoismul său s-ar putea să lovească și în alianța USR-PLUS. Această alianță urmează un proces de maturizare prin participarea la guvernare. Mulți membri ocupă funcții diverse în instituții publice din România, motiv de satisfacție pentru ei. Își pot pune în practică ideile dar capătă și experiență fiind o formațiune politică relativ nouă.Dar și membrii care nu ocupă o funcție sau pentru simpatizanți, participarea la guvernare a formațiunii pe care au sprijinit-o și au votat-o e un motiv de satisfacție.

Să sperăm că politicienii noștri vor avea înțelepciunea necesară pentru a ieși din criză mai ales că avem un context intern dar și internațional atât de dificil.