Articole de Popa Ionel

Salutare! Sunt un inginer silvic, pasionat nu numai de natură, cum s-ar subînțelege! Iubesc și literatura, muzica, istoria, cultura în general. Lucrez în domeniul consultanței în accesarea fondurilor nerambursabile.

Stăm acasă

Ionel Popa

Avem în țară pandemie

E multă panică la știri

Și criza din economie

La mulți ne dă neliniștiri

Un virus din cele gripale

Dă la om îmbolnăvire

Și-i jale mare prin spitale

Se luptă pân’ la istovire.

Dușmanu-acesta-i invizibil

Leac, se pare, nu prea are

Se împrăștie imprevizibil

Și-i stres acum și supărare

Prin aer ajunge-n plămâni

Ai grijă pe cine-ntâlnești

Stai departe de bătrâni

Așa mai bine-i ocrotești

Trăim vremuri de restriște

S-arătăm că chiar ne pasă

Nevoi multe or să se iște

Cuminței vom sta în casă

28.03.2020

Desen: Roxana-Maria Codreanu(https://leviathan.ro/)

Invitație la calm

Ionel Popa

Avem pandemie de virus și mulți dintre noi suntem neliniștiți….. Neliniștiți pentru propria viață, neliniștiți pentru viețile celor dragi, neliniștiți pentru afacerile noastre sau pentru locurile noastre de muncă…. Într-un cuvânt, neliniștiți pentru ziua de mâine.Vom acționa conform sfaturilor primite de la autorități, vom fi solidari, ne vom păstra calmul…… Dacă vom fi suficient de calmi, de liniștiți, vom vedea  soluții la provocările care urmează. Vor fi noi provocări cu siguranță. Viața noastră nu va mai fi la fel după ce lucrurile se vor mai liniști. La ordinea zilei sunt provocările pe linie de sănătate. Însă și cele ce țin de recesiunea economică prognozată vor fi importante. E greu de estimat impactul final al acestui virus. E un dușman ascuns al omului, deocamdată puțin cunoscut. e un dușman rebel, necruțător. De aceea, creează panică. Ce folos supraînarmarea unor state în fața unui astfel de dușman? Să ai cele mai sofisticate arme și să nu poți face față la măsuri elementare de prevenție…. Poate că e bine să ne întrebăm: De ce acest virus? Nu e greu de găsit răspunsul. Omenirea trebuie să țină cont mai mult de acțiunile pe care le întreprinde, de fapte, de valori….. Altfel omul riscă să-și piardă locul pe planetă…. Planeta va evolua și fără om. Natura își urmează cursul….. Regnul vegetal își urmează ciclul. Vă ofer spre lecturare o pildă care să vă pună pe gânduri.

„Trăia odată într-un sat un bătrân foarte sărac. El avea însă un cal foarte frumos. Atât de frumos încât lordul din castel vroia să i-l cumpere. Dar bătrânul l-a refuzat spunându-i: „Pentru mine acest cal nu este un simplu animal. El îmi este prieten. Cum aş putea să îmi vând prietenul?” Dar, într-una din zilele următoare, când bătrânul a mers la grajd, a văzut că i-a dispărut calul. Toţi sătenii i-au spus “Ţi-am spus noi! Trebuia să-i vinzi calul lordului. Dacă nu ai acceptat el ţi l-a furat! Ce mare ghinion”.
“Ghinion sau şansă, zise bătrânul, Dumnezeu le ştie pe toate!”
„Doamne, miluieşte-mă pe mine, păcătosul!”
Toţi au râs de el. După 15 zile însă calul s-a întors şi nu era singur, avea în spate o mulţime de cai sălbatici. El a scăpat din grajd, a curtat o tânără iapă şi, când s-a întors, restul cailor s-au luat după el.
“Ce mai noroc!” strigară sătenii. Bătrânul, împreună cu fiul său, a început să îmblânzească acei cai noi veniţi. Dar, o săptămână mai târziu, fiul bătrânului şi-a rupt piciorul în timp ce încerca să dreseze unul dintre cai. “Ghinion!” îi ziseră prietenii bătrânului. “Ce ai să te faci acum, fără ajutorul fiului tău? Tu eşti deja în pragul sărăciei!”
“Ghinion, şansă, Dumnezeu le ştie pe toate!” le răspunse bătrânul. Doamne, miluieşte-mă pe mine, păcătosul!
După câteva zile de la tragicul accident, soldaţii lordului trecură prin sat şi îi obligară pe toţi flăcăii să li se alăture pentru război. Doar fiul bătrânului a scăpat datorită piciorului său rupt. “Ce noroc pe tine!” strigară vecinii. “Toţi copiii noştri au fost duşi în război, doar tu ai avut şansa să îl păstrezi lângă tine. Fiii noştri ar putea fi ucişi.” Bătrânul le răspunse: “Ghinion, şansă… Dumnezeu le ştie pe toate!” Doamne, miluieşte-mă pe mine, păcătosul!

Viitorul vine către noi bucăţică după bucăţică, puţin câte puţin.
Nu ştim niciodată ce ne aşteaptă. Dar dacă păstrăm o atitudine pozitivă şi plină de smerenie și de legătură cu Dumnezeu va fi mereu loc pentru bine şi vom putea fi mai fericiţi prin pronia Divină.”

Sursă foto: https://jurnalspiritual.eu/

Doină

Ionel Popa

Foaie verde de stejar
Pădure – codru secular
Seva-ţi plânge de prin cioate
Tulpini multe fiind tăiate
Trupu-ţi este sfârtecat
Și te-ai cam împuţinat,
Arbori falnici ţi-au tăiat
Unde-i codrul de altădat′?

Foaie verde de gorun
Plânge ursul nostru brun
Plâng şi cerbi şi căprioare
Plâng şi cele răpitoare
Nu-şi mai găsesc adăpost
Tu le-ai fost de avanpost
Însă acum te-ai cam rărit
Că prea mult te-au pângărit.

Foaie verde de castan
Inundaţii, an de an
Se pogoare peste sate
Des avem calamitate
Când pădure erai deasă
Opreai puhoiul din faşă
Pădure, mult te-au mai prădat
Unde-i codrul de-altădat′?

Foaie verde mărăcine

Vara-i doar cu uscăciune
La câmpie îi ca-n deşert
Viitoru-i mai incert
Climatul se aridizează
Extremele se accentuează

De când pădure te-au tăiat….
Unde-i codrul de-altădat′?

Foaie verde de crușin
Omul de n-ar fi hapsân
Pădure-ar iubi mai mult
Şi-ar face din asta un cult
Pădurea dacă-i măreaţă
Înseamnă mai multă viaţă
Iar pădurea-i pentru toţi
Şi nepoţi şi strănepoţi

Foaie verde de arţar
În pădure-i vai şi-amar
Jefuită-i zi şi noapte
Mai nou, se fură cu acte
Şi-i tăiată, şi-i vândută
La străini ce dau valută
Dacă-i mai lăsăm pe hoţi
Ce-om lăsa la strănepoţi?

21.03.2020

Ziua Internațională a Pădurii

Zeița pestriță

Ionel Popa

Primăvara-i la început

Și-n natură au renăscut

Plante care mai de care

Pentru noi sunt o încântare.

În pădure, în afundiș

Suavă iese din frunziș

O lalea ce-i cam pestriță,

Printre flori pare o zeiță!

Stă pe-o firavă tulpină

În culori ce-o fac divină

Doar că viața-i e cam scurtă

O săptămână de exultă.

Mândra floare cea pestriță

E-nsoțită de păștiță,

Toporași și brebenei,

Par covor în jurul ei!

Rară este și se pare

Că-n curând ea va dispare

De n-om ști s-o protejăm.

La nepoți ce-o să arătăm?

Este d-ul Cîțu o mare dezamăgire?

Ionel Popa

Demisia d-lui Cîțu din funcția de premier desemnat mi-a amintit de un banc. Cică un turist străin s-a rătăcit într-un oraș. Vede un polițist într-o intersecție și se îndreaptă spre el în speranța că-l va ajuta. Îi explică polițistului într-o engleză veritabilă unde trebuie să ajungă. Polițistul dă din umeri. Turistul reia explicația în limba franceză. Polițistul dă din umeri. Mai încearcă în spaniolă, italiană, germană, portugheză, de fiecare dată polițistul dă din umeri.

Văzând că nu scoate nimic de la polițist pleacă mai departe. O babă asistase la discuție, vine la polițist si îi spune :

-Uite maică, omu’-ăla stia atâtea limbi străine !

La care polițistul îi replică:

-Ei și? La ce i-a folosit?

La fel e și cu Cîțu… I s-a lăudat foarte mult pregătirea profesională și experiența. S-au făcut comparații cu alți premieri sau miniștri… Ei și? La ce i-a folosit? Ne-am fi așteptat că va fi capabil să depășească orice criză. Și când colo, a dat bir cu fugiții înainte de a fi votat de Parlament! 

Vă las pe fiecare în parte să trageți concluzii.

Un lucru e clar. Într-o perioadă de criză majoră DE SĂNĂTATE PUBLICĂ situația politică din România este instabilă, taman cum e mai rău. Cine a determinat criza politică trebuie să răspundă în fața poporului. E nevoie de consens între partide. Dar cine să creeze consensul între partide? Un președinte neutru, așa cum e constituțional, probabil ar putea face asta. Președintele Iohannis nu este neutru.  Fiind partinic, slabe speranțe de ieșire din criza politică. Nominalizarea lui Orban înseamnă încăpățânare în a insista pe soluția cu un singur partid la putere, acesta fiind PNL-ul. Cred că PNL-ul a căzut în propria capcană din care e foarte greu să mai iasă…. Grav este că va continua criza politică în această perioadă tulbure și plină de neprevăzut. 

În ce ne-ai băgat d-le Iohannis? 

Foto: https://romania.europalibera.org/

Coronavirusul și fermele mici

Ionel Popa

Am încercat în mai multe rânduri să apăr fermele de familie, fermele de semisubzistență, fermele mici în general, aducând mai multe argumente(iată unul din materialel în care am argumentat importanța fermelor mici: https://popaionel68.com/2017/10/10/economia-de-piata-vs-economia-naturala-ionel-popa/). Lucrurile nu au evoluat în direcția sperată de mine, din contră. La nivelul acestui moment s-a ajuns ca în zootehnie să avem un adevărat haos. Am spus că în perioada următoare va deveni pregnantă antiteza globalizare-antiglobalizare. Ce legătură este între fermele mici și globalizare? Legătura este că fermele mici de la noi dispar pe fondul globalizării. Dar nu numai fermele dispar! Dispar satele, se destructurează fundamentele naționale: tradiții, obiceiuri, limbă, credință etc.

Am tras un semnal de alarmă că fermele mici contribuie mult mai bine la siguranța națională. Și totuși, fermele mici au fost lovite zi de zi. Li s-au impus impozite, li s-au impus standarde, condiții grele de finanțare. În plus, importurile i-au copleșit zi de zi în așa fel încât mulți și-au închis afacerile. Fondurile europene alocate prin PNDR, chiar dacă au fost accesate în procent mare față de alte programe, nu au dus la o creștere semnificativă  a exporturilor de produse agroalimentare. Vedem cum Asociația Crescătorilor de Porcine din România luptă cu fermele mici. În loc să se bată pentru a penetra piețele la export, în viziunea lor, deranjul mare vine de la fermele mici. 

Pe acest fond, două virusuri au fost și sunt teme predilecte în dezbaterile din media. Ambele influențează economia românească și ambele au ajuns la noi pe fondul globalizării. 

Virusul pestei porcine africane a determinat modificări legislative care fac tot mai dificilă creșterea porcinelor în sistem gospodăresc. 

Coronavirusul atrage însă mult mai mult atenția, asta pentru că influențează direct populația. 

Între cele două virusuri există însă o mare deosebire. Cel de la porcine impunea măsuri în favoarea globalizării, coronavirusul impune măsuri împotriva globalizării. Din fericire, coronavirusul nu e unul deosebit de puternic. Învinge acolo unde găsește organisme umane slăbite deja. Prin ușurința cu care se propagă, ne oferă o lecție antiglobalizare. Totuși, creează panică. Și panica determină luarea unor decizii care bulversează la propriu viața noastră de zi cu zi. Și criza e abia la început. Oamenii își creează rezerve astfel că supermarketurile se golesc. Am putea ușor să ne dăm seama că dacă va continua această criză, supermarketurile nu se vormai putea aproviziona din importuri…. Și atunci ar trebui să ne aprovizionăm din producția internă. Suntem capabili? 

Iată de ce e nevoie să susținem producția internă! Iată de ce e nevoie să susținem fermele mici chiar dacă nu au cea mai bună eficiență economică! Au eficiență socială pe fondul unor crize!

Sper să se tragă învățăminte din această primă criză mai serioasă. De altfel, pot să apară crize mult mai grave în viitor!

Debandadă, dar până când?

Ionel Popa

Vedem ample dezbateri în presă și în mediul online legat de pesta porcină africană. Există voci care pun pe seama mistreților cauza răspândirii virusului în țara noastră. Mai mult de atât, un șef DSVSA iese public explicând că este nevoie să se sacrifice toți mistreții din fondurile de vânătoare unde s-a confirmat prezența virusului pestei porcine africane(https://agrointel.ro/127293/sef-dsvsa-cere-impuscarea-tuturor-mistretilor-din-fondurile-unde-s-a-confirmat-virusul-ppa/). Vă dați seama unde ajungem în ritmul ăsta???? Exterminăm populații de animale de fiecare dată când sunt lezate interese ale unor afaceriști fără scrupule?

Ani la rândul nu au fost probleme nici pentru porcii domestici din curțile oamenilor, nici pentru mistreți. Nimeni nu s-a sinchisit de cele două categorii de animale, prima care ține de o tradiție strămoșească din viața românilor, cealaltă reprezentând o verigă importantă din lanțul trofic firesc, natural al ecosistemului terestru. Toate s-au schimbat când românii au trecut la producția industrială și au lezat interesele altora din afară! Așa a fost pe vremea COMTIM-ului care a fost închis fiindcă devenea periculos pentru producătorii din afară. S-a lăsat cu sancțiuni pentru România și ani la rând nu s-au mai putut face exporturi de carne de porc. Odată ridicate restricțiile, a reînceput producția industrială de carne de porc în România. Iarăși s-a adus atingere celor din afară și iată că ne-am pricopsit cu pesta porcină africană! De aici începe haosul! E un război în toată regula! Se joacă tare, se dau ordine care mai de care mai restrictive, se apelează la regulamente! Totul se pune în joc! Nu se mai ține cont de români, de problemele de mediu care se creează! Se zădărnicesc investiții făcute din fonduri europene, se ia din speranța țăranilor că se poate totuși trăi în propria țară, sunt descurajați cei tineri de a se implica în agricultură! 

Ca să dai astfel de măsuri trebuie să-ți fi vândut sufletul complet! Pe câți bani, Dumnezeu știe! 

Adio cârnați afumați în gospodărie, adio cârnați țărănești!

De când cu atâtea regulamente cele mai multe energii sunt consumate nu pe menținerea unui echilibru între afaceri și mediu, ci pe folosirea regulamentelor în favoarea unora! De altfel, Noam Chomsky un luptător pentru drepturile civile în SUA enumeră ca principiu de manipularea maselor, crearea de probleme grave care angajează masiv opinia publică urmând ca apoi, cei ce le-au creat să vină și cu soluția(https://2daynews.ro/externe/noam-chomsky-principii-manipularea-maselor-5485.html). Interesele financiare și politice sunt prea mari, lăcomia pe măsură. Cum va rezista România acestor interese, cum vor rezista românii, greu de prevăzut! Așa cum a fost și este condusă România nu a lăsat și nici nu lasă impresia că e pregătită să-i facă față. Ca drept dovadă debandada din societate! Avem debandadă în sistemul politic și asta accentuează debandada din educație, din sănătate, din gestionarea problemelor de mediu, din sport, din silvicultură etc.

P.S. Debandada nu au produs-o mistreții ci oameni, oameni cu diplome, oameni care își spun „inteligenți” dar care sunt lipsiți de suflet, oameni împinși de interese meschine!