Crește interesul pentru programul de împădurire

Ing. silvic: Popa Ionel, proiectant atestat

Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru investiții în noi suprafețe ocupate de păduri” prevede acordarea unui sprijin pentru împădurire în cadrul Planului național de redresare și reziliență (PNRR), “Sprijin pentru Investiții în noi suprafețe ocupate de păduri”. Programul lansat încă din data de  25 noiembrie 2022 pare cel mai bun de după 1990. Am mai spus asta și o repet încă o dată.

Programul se adresează deținătorilor de terenuri cu folosință agricolă. Mai multe detalii se pot citi în ghidul specific.

Inițial România și-a propus să împădurească 56000 ha. În cursul anului 2023 guvernanții au tras concluzia că România nu va putea realiza acest obiectiv așa că în loc să se mobilizeze în sensul de a atinge obiectivul, au ales calea de a reduce obiectivul. Adică l-au înjumătățit!

Personal, consider că guvernanții noștri s-au pripit când au redus obiectivul!De ce spun asta? Pentru că după ce primii aplicanți au primit banii a crescut foarte mult interesul pentru program!

Sunt mai multe motive care fac ca deținătorii de terenuri să aplice pe acest program. Să nu imaginăm că proprietarii de terenuri vizează combaterea efectelor încălzirii climatice! În toate cazurile este vorba de avantajele materiale pe care Programul le are în vedere față de alte oportunități:

-Sunt suprafețe agricole care nu au o bonitate agricolă prea mare și fermierii primind o sumă mai mare decât subvenția APIA dacă îl împăduresc, preferă să împădurească

-Alți deținători care au terenuri date în arendă, nu sunt mulțumiți de nivelul arendei

-Împerdeluirea poate duce la ameliorarea microclimatului în regiunile afectate de secetă și sunt fermieri care iau în calul această investiție mai ales în condițiile în care li se decontează lucrările.

-Acordarea primei de sechestrare de carbon ajută proprietarii de terenuri să pună în valoare și terenuri ce nu figurau la APIA din diverse motive(productivitate scăzută a acestora, lipsa de forță de muncă, scăderea numărului animalelor din gospodării astfel că se constată un excedent de pășuni)

Există și voci cârcotașe care se manifestă cu neîncredere în program mai ales că orizontul de timp pentru care ar trebui să primească bani e destul de mare: 20 ani! Ei spun așa: dacă ca politicienii nu se vor ține de cuvânt și vor anula legile prin care s-a lansat campania? Unii ezită să aplice la program pentru că nu li se oferă mai multe garanții. Chiar și dacă s-ar întâmpla ca viitoarele guverne să nu poată susține programul(e vorba de 20 ani, totuși, ani în care multe se pot întâmpla), oportunitatea rămâne de luat în discuție! Și asta pentru că investiția e decontată repede, sumele fiind acoperitoare dacă ne referim la înființarea plantației, la împrejmuire, proiectare și întreținere. În fond și la urma urmei ce investiție garantează profit și peste 20 ani așa cum ușor putem demonstra dacă ne referim la pădure? Mai ales că în anii ce vor urma va crește preocuparea guvernelor în ceea ce privește combaterea efectelor încălzirii climatice. Din discuțiile pe care le-am văzut pe grupuri, unii nu i-au în calcul pădurea care se înființează!Analizele lor se rezumă doar la banii promiși de Guvern. Fac precizarea că acest program nu se rezumă numai la sumele forfetare! O plantație bine întreținută va evolua spre pădure care va însemna un activ pentru generațiile care vin.

În concluzie, consider înțeleaptă decizia de a aplica pentru acest program pentru toți cei ce dețin terenuri pentru care actuala folosință nu le aduce satisfacții. Totodată, consider că Guvernul ar trebui să vină cu clarificări legislative în toate instituțiile implicate. Încă sunt instituții care fie din necunoaștere, fie din reavoință, fie din lene, tergiversează programul.Nu includ aici Garda Forestieră. Din contră, cred că dacă vedem un succes al programului mult mai mare față de edițiile precedente(Măsura 221 din PNDR 2007-2013 sau Sub-măsura 8.1 din PNDR 2014-2020), acesta se datorează și faptului că evaluarea proiectelor se face de către Garda Forestieră și nu de către AFIR sau APIA. Lucrările silvice sunt înțelese mult mai bine de personalul Gărzii Forestiere, personal cu pregătire profesională de specialitate.

Urez mult succes tuturor celor implicați în programul de împădurire pentru că va fi spre binele nu numai al deținătorilor de terenuri, ci pentru întreaga societate!

Doină

Ionel Popa

Foaie verde de stejar
Pădure – codru secular
Seva-ţi plânge de prin cioate
Tulpini multe fiind tăiate
Trupu-ţi este sfârtecat
Și te-ai cam împuţinat,
Arbori falnici ţi-au tăiat
Unde-i codrul de altădat′?

Foaie verde de gorun
Plânge ursul nostru brun
Plâng şi cerbi şi căprioare
Plâng şi cele răpitoare
Nu-şi mai găsesc adăpost
Tu le-ai fost de avanpost
Însă acum te-ai cam rărit
Că prea mult te-au pângărit.

Foaie verde de castan
Inundaţii, an de an
Se pogoare peste sate
Des avem calamitate
Când pădure erai deasă
Opreai puhoiul din faşă
Pădure, mult te-au mai prădat
Unde-i codrul de-altădat′?

Foaie verde mărăcine

Vara-i doar cu uscăciune
La câmpie îi ca-n deşert
Viitoru-i mai incert
Climatul se aridizează
Extremele se accentuează

De când pădure te-au tăiat….
Unde-i codrul de-altădat′?

Foaie verde de crușin
Omul de n-ar fi hapsân
Pădure-ar iubi mai mult
Şi-ar face din asta un cult
Pădurea dacă-i măreaţă
Înseamnă mai multă viaţă
Iar pădurea-i pentru toţi
Şi nepoţi şi strănepoţi

Foaie verde de arţar
În pădure-i vai şi-amar
Jefuită-i zi şi noapte
Mai nou, se fură cu acte
Şi-i tăiată, şi-i vândută
La străini ce dau valută
Dacă-i mai lăsăm pe hoţi
Ce-om lăsa la strănepoţi?

21.03.2020

Ziua Internațională a Pădurii