Ce-ar spune Țepeș

Autor Ionel POPA

-Țepeș Vodă, hai de vezi
Românimea ce-a ajuns,
O să-ți spun, e greu să crezi
Duhuri rele ne-au pătruns.

Cei ce țara o conduc
Sunt cuprinși de lăcomie,
În Guvern e balamuc
Habar n-au de economie.

Fabrici multe s-au vândut
La fier vechi pe te miri ce
Iar șomajul a crescut,
Criză e la orișice.

Avem criză în spitale,
Vai de ei bieții bolnavi,
Și în școli e mare jale
Elevii-s tot mai trândavi!

Dascălii sunt supărați,
Și-au pierdut din pasiune,
Nu mai sunt apreciați,
Școala-i în regresiune.

Ai nevoie de-o hârtie
Din sistemul bugetar?
Vai ce multă apatie,
Șpagă de nu dai în dar!

-Alelei, sărman popor
Grele zile ai ajuns
De-i Guvernul trădător
De corupție cuprins!

De-aș învia, pe dată
Multe țepe ar trebui,
I-aș chema la judecată
Și pe toți i-oi chinui!

Dar la judecată dreaptă,
Fără șansă de cruțare,
Pedepsi-voi după faptă
Tot ce-ar însemna trădare!

Trădătorii din Guvern
Ar fi primii sus în țepe
Ei vă fac viața infern?
Asta eu n-o pot concepe!

Parlamentul a fost votat
Să dea legi pentru popor
Dacă asta au uitat
Va fi vai de mama lor!

Uite de-a lor interes
Să vegheze la popor
Altfel n-aș avea de-ales:
Țeapă groasă în(trupul) curul lor!

Justiție multă voi aveți,
Pentru ce este plătită?
Să scape băieți deștepți?
Și lor țeapa li-i sortită

Puie legi în aplicare,
Confiște tot ce-i din furat,
Bage hoții la închisoare,
De-aia sunt plătiți de stat!

Interlopi, șpăgari sau hoți
Vor avea câte o țeapă
Încrengături de mafioți
Toți fiind de-aceeași teapă!

Știu c-aveți un președinte
Pentru ce a fost ales?
Nu-i târziu, să ia aminte
Lase orice interes

De-și iubește țara, neamul
Lase lupta între palate
Că acușa trece anul
La popor ce-o să arate?

Cu așa resurse multe,
Primite de la Dumnezeu
Cine stă să vă asculte
Tânguiri și văleleu?

Strângeți-vă toți grămadă
Vorba mea să vă trezească
Și uniți, să dați dovadă
C-aveți simțire românească!

Mai responsabili

Autor Ionel Popa

E vremea schimbărilor, frate române
Răbdarea-i pe sfârşite, doar lupta ne rămâne
Să-nlăturăm toţi viermii paraziţi ai ţării
Ce-au sărăcit poporul şi ne-au făcut mizerii

Corupţia perfida, ucide tineretul
Că viermilor le place luxul şi bănetul
Şi-s mulţi pe trupul ţării şi tot mai nesătui
Devine tot mai greu, cu ei ca să te pui.

Au un tupeu de vierme, lipsiţi de conştiinţă
N-au nici un Dumnezeu, sunt fără de credinţă
Demnitari de frunte, în care am crezut
Au stors a noastră ţară cum nu s-a mai văzut

Formând partide frate, viermii au prins putere
De la an la au tot mai multă avere
Şi c-o nesimţire de vierme parazit
Poporul în câţiva ani, jalnic a sărăcit

Şi-n toate-i debandadă, greu de suportat
Legile sunt strâmbe, labirint curat
Poporul sărman, e împins ca să dea şpagă
Căci asta la toţi viermii le este ce-a mai dragă.

Şi şpaga e în toate, din minister în jos
Să fii cinstit acuma e tare anevoios
Te provoc române, să facem o schimbare
Pe viermi să-nlăturăm fără vreo cruţare

Şi dacă au făcut averi ce nu-s justificate
Fără nici o milă, să fie confiscate
Şi-om da la medici frate şi-om dota spitale
Că sunt lipsuri multe şi-i o mare jale

Şi-om purta de grijă la dascăli, profesori
Să-i păstrăm în ţară, nu slugi prin alte zări
Şi-om dota şi şcoala să facă performanţă
Tineretul astfel să capete speranţă.

Multe am putea face, după cum se pare
Însă asta frate, îndeamnă la schimbare
Oricare dintre noi, un pic mai responsabili
Hai să arătăm, române, că suntem capabili!

Semeni vânt, culegi furtună

Autor: Ionel Popa

Mulţi creştini, precum se pare

Sunt puşi chiar pe dezbinare

Uită însă o vorbă bună

Semeni vânt, culegi furtună!

Unii ţes intrigi de zor

Şi-o vreme li-i de ajutor

Cu o mască şi-nc-o mască

Vor pe toţi să-i păcălească!

Înţelepţii ştiu prea bine

Că minciuna mult nu ţine

Nu şi cei ce-s insolenţi

Ei se cred chiar competenţi!

Se afişează cu tupeu

Nu ţin cont de Dumnezeu

De nimic lor nu le pasă

Până cad singuri în plasă!

Înţeleptul aşa-ţi grăieşte

În viaţă totul se plăteşte

Mult mai mult am câştiga

Pacea de am promova.

Prea multă ceață

Autor: Ionel Popa

E ceaţă, genul acela intens de ceaţă
În care se pierde mult chiar din… speranţă
Şi caut, tot caut un licăr de lumină
Mă agăţ de speranţă… doar ea mă alină.

E ceaţă extinsă, la oras si la ţară
E ceaţă în cap, e ceaţă şi-afară
Din cauza ceţii ne dăm cap în cap
E lipsă de lumină şi-i mare handicap.

Rătăcim bezmetici, că-i ceaţă în ţară
Unii rătăcesc frustraţi şi pe-afară
Se agaţă de câte-un licurici crezând că-i lumină
Uitând că aceştia au viaţă puţină.

Ce-i ce creează lumină…. înţelepţii
Nu încap de cei ce au alte concepţii
Şi care, din tristă întâmplare, oare?
Formează acea clasă…. conducătoare.

Şi zilnic această clasă ceaţă sifonează
O ceaţă ce pare din ce în ce mai deasă
Iar noi, noi nu mai vedem ce-i bine
Şi asta face să mă cert eu şi cu tine

Iată, e multă orbecăială că-i smog
Produs de-un sistem intens demagog
Şi caut, tot caut un licăr de lumină
Mă agăţ de speranţă… doar ea mă alină.

Încă o dată, David învinge pe Goliat!

Ionel POPA

Încă o dată, David învinge pe Goliat!!! Finala de la Wimbledon din acest an nu a fost una oarecare. A fost una care va rămâne adânc încrustată în tradiția competiției. Asta pentru că lupta a fost deosebită, scoasă parcă din Biblie! Mult mai solida Serena Williams a întâlnit-o pe firava dar isteață și iute, Simona Halep! Scorul dintre ele înaintea acestei partide: 9-1 în favoarea Serenei. E adevărat că precedenta victorie a Simonei a fost una de coșmar pentru Serena, cel puțin pentru o vreme am putea crede(6-0, 6-2 în Grupa Roșie de la Turneul campioanelor din 2014). Din ceea ce a fost Serena Williams a mai rămas doar forța loviturilor și ceva tehnică. Nu mai are mobilitate și nici condiție fizică. Simona a contracarat forța loviturilor Serenei cu un joc inteligent, cu mai multă mobilitate și cu o condiție fizică deosebită.

O victorie care ridică prestigiul României pe înalte cote. 

Mulți români am privit partida și Simona ne-a mulțumit pe toți. Acum câteva zile Mihaela Manu de la Media TV Bârlad m-a întrebat dacă am plâns vreodată. Da, recunosc, și victoria de astăzi a Simonei mi-a smuls câteva lacrimi.Și nu neapărat pentru că e româncă. Sportivii din întreaga lume o apreciază și o au de model. În partida de astăzi în care diferența fizică dintre combatante a fost atât de pregnantă, publicul în mare parte a fost alături de Simona. Cu atât mai mult însă că e româncă. Succesele ei mai anihilează din insuccesele clasei politice, din insuccesele în plan economic ale României, din scandalurile din justiție etc. Urmăresc de mult timp cariera ei și i-am fost alături și la bine și la greu. I-am simțit dăruirea, onestitatea, am simțit efortul deosebit pe care l-a făcut și îl face pentru a contracara dezavantajul fizicului. I-am luat apărarea public după finala pierdută la Roland Garros în 2017(https://popaionel68.com/2017/06/13/alaturi-de-simona-de-ionel-popa/).

Mi-amintesc cum era înfierată atunci. Poate că toți cei ce i-au adus jigniri atunci ar trebui să-i ceară scuze acum. Bine ar fi să-și însușească lecția: cu campionii trebuie să ai răbdare. Însă pentru asta trebuie să învățăm să recunoaștem semnele unui viitor campion. Abnegație, stăruință, modestie, rezistență, astea toate le-am văzut la Simona. De multe ori ne grăbim să aruncăm cu piatra. Cel mai grav au greșit cei ce au aruncat jigniri la persoană. Una e să critici jocul, alta e să critici persoana! Și unii din detractori au fost din rândul presei.

Cu adevărat Simona Halep e cel mai bun model pentru sportivi și ar trebui să fie și pentru ai noștri. Dacă cineva spune că nu are succes fiind prea scurt, o putem da exemplu pe Simona. Dacă spune că e prea slab, o putem da exemplu pe Simona. Dacă spune că e din România și nu are cum să aibă succes, o putem da exemplu pe Simona! Și o putem da ca exemplu și în alte activități în care consecvența, seriozitatea în pregătire, abnegația, stăruința dragii mei, sunt mult mai importante decât alte calități!

Felicit din toată inima pe Simona Halep, părinții acesteia, staff-ul ei și pe toți cei ce au fost și sunt implicați în succesele de până acum!

Simona a intrat deja în rândul legendelor și datorită ei, România este acum mai cunoscută pe planetă. 

Îi dorim o carieră cât mai lungă și încununată de succese! 

Așa s-o ajute Dumnezeu!

Ai grijă, române

Ionel Popa

O, tu române, cel harnic şi cinstit
Aşa uşor, se pare, te laşi păcălit
Te mint, cu nesimţire, când îţi cer votul
Ajunşi iar la putere, ei uită totul.

Ai inima creştină şi încredere naivă
Visezi la trai mai bun, ei dimpotrivă
Devin budihace, ajunşi în Parlament
Îşi văd de interese, tu mergi la faliment.

Dar până când, române, atâta umilinţă
De ce să suferi tu, ce ai multă credinţă?
De ce ai tăi copii, să crească în sărăcie
Cum poţi tu suporta, aşa netrebnicie?

De la un an la altul, ciocoii se-nmulţesc
Iar la tine frate, doar taxele tot cresc!
De-ajungi la spital, jalea-i tot mai mare,
În întreg sistemul, e multă nepăsare

Mor oamenii cu zile, că sunt lipsuri multe
Medici mai puţini, cin’ să te consulte?
Şcolile se pare, sunt tot mai neglijate
Tineri intră-n viaţă, cu mai puţină carte

Ai grijă române, ei au un concept
Să depinzi de stat şi să le fii adept
Tu însă vei lupta, dând tot ce-ai bun în tine
Să nu depinzi de nimeni, de vrei să-ţi fie bine.

Nu înstrăina pământul

Ionel Popa

Ţărane drag din aste vremuri, vin la tine cu un sfat

Pământul acesta strămoşesc, nu-i bine de înstrăinat

Chiar de viaţa este grea şi nu-s bani de cheltuială

Caută alte soluţii, ai mai multă chibzuială

Pentru ce luptau răzeşii, la chemarea lui Ştefan?

O bucată de pământ, să-l cultive an de an

Şi să-l lase moştenire la nepoţi şi strănepoţi

Tu să ţii dar la pământ şi ai să-l ari cum ai să poţi.

Cuza-Vodă domnitorul, după ce-a unit o țară

Ascultându-l pe țăran, a făcut reformă agrară

Pe clăcași i-a slobozit, punându-i în libertate

Și pământ le-a dăruit, să trăiască în demnitate

Când a fost război cu turcii, la Smârdan sau Plevna

La ce visa oare Curcanul, de unde-i venea lui râvna

De n-o știi, ți-o spun acuma, ai la ce să te gândești

Tot pământul îi da avântul, pe redutele turcești

Ce şi-au dorit ţăranii, când la Flămânzi s-au răsculat?

Îţi mai aminteşti tu oare? Noi vrem pământ! – ei au strigat

Răscoala a cuprins o ţară, fără pământ erau argaţi

Mulţi s-au jertfit atuncea, de gloanţe fiind seceraţi.

Când a fost mobilizare, pentru a lupta cu nemții

Doar pământ au vrut țăranii, fără a avea alte pretenţii

La Oituz sau Mărășești, cu eroism s-au avântat.

La străini să dăm pământul, oare n-ar fi cu păcat?

Când comuniştii, fără milă, luă pământul la ţărani

Unii au plătit cu viaţa, alţii închişi pe mai mulţi ani

Colectivizând cu forţa, le-a luat aproape totul

Dependentă fiind de stat, ţărănimea-şi pierdea rostul

Dar a fost o nouă şansă, o revoluţie de Crăciun

Când şi ţăranii au sperat, c-or să scape de surghiun

Şi se străduie acuma, să reînvie tot ce-a fost

Nu e simplu, cum se pare, să-şi găsească iarăşi rost

Însă zic să facem totul, să reînviem  noi satul

Vom reînvăţa cu drag, meşteşuguri şi aratul

Şi-om încinge hore-n centru, cum aveam la sărbători

Şi-om aduce acasă fii, rătăciţi prin alte ţări.

Supărare de țăran

Ionel Popa

Un sfert de veac  au așteptat

Visând la viață bună

Guvernele s-au tot schimbat

La toate-o fost minciună.

Au suferit cuminți, fideli

Scrâșnind umili din dinți

Victime-a multor greșeli

Le-au dus cu mult bun simț.

Se simt acum profund trădați

De cei în care au crezut

În timp ce alții-s mai bogați

Ei doar au decăzut.

Bătrâni au mai rămas în sat

Din fosta răzeșime.

La mulți copii le-au plecat

Rătăcind prin lume.

Guvernanții,  bată-i Domnul

Ii bagă-n seama doar la vot

Când le promite raiul

De fapt, ei papă tot!

Că-s transformați în budihace

Și-i greu să fie săturați

Când de-o vreme încoace

Vor tot mai bogați!

Se vând  ușor la cel străin

Ca Iuda, biblic trădător

Având sufletul hain

……..Cozi de topor!

Despre inflație și consecințele acesteia

Ionel Popa

„Inflaţia este atunci când plăteşti cincisprezece dolari pentru o tunsoare de zece dolari pe care dădeai cinci dolari pe vremea când încă mai aveai păr.” Sam Ewing

Ieri, 1 iulie s-au împlinit 14 ani de când România a realizat o reformă monetară, schimbând leul anterior ROL cu un leu nou RON.  Astfel pe 1 iulie 2005 s-a stabilit că 1 RON este egal cu 10.000 ROL. E bine să ne reamintim evenimentul pentru că inflația a fost unul din indicatorii macroeconomici ce a caracterizat perioada postdecembristă. Mulți specialiști susțin ca nejustificată explozia inflaționistă a acelor ani, explozie specifică economiilor calamitate. Este adevărat că în acea perioadă se desfășurau procesele tranziției de la economia centralizată de stat la economia privată de piață. Să ne reamintim că România nu avea datorii externe. De asemenea, existau rezerve mari de produse, o producție industrială și agricolă capabilă să acopere integral cererea minimă de bunuri de consum a pieței interne. Încă mai existau disponibilități de export la acea vreme și totuși am avut o inflație de am ajuns în Cartea Recordurilor. Bancnota de un milion de lei, emisa în 2003 de Banca Națională a României, a ajuns în Cartea Recordurilor: avea cele mai multe zerouri dintre toate bancnotele din lume imprimate pe suport de polimer.

„Cauzele creşterii aberante a preţurilor rezidă în politici economice inconsecvente, în gestionarea fără continuitate a economiei, în abandonarea gestiunii patrimoniului public (a cărui avere imensă se poate estima, în anul 1989, la cca 275 mld. dolari SUA) într-un talaz de risipă şi sustrageri din patrimomiul statului atât la nivel guvernamental, cât şi la nivelul întreprinderilor”(citat preluat din lucrarea lui Belli Nicolae, Tranziția mai grea decât un război, Editura Expert, București, 2001).

Iată un tabel care prezintă evoluția inflației în acei ani:

Conform: Mircea Ciumara, C-tin Ciutacu, Inflația în România, Editura Expert, București, 2004.

Ceea ce spun specialiștii este că se putea face tranziția la economia de piață fără a avea o asemenea inflație.Avem și exemple în acest sens: Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria…. Lucrurile s-au desfășurat așa cum s-au desfășurat la noi fiindcă cei de la putere aveau interese de a acumula averi.Poate că are dreptate Valeriu Butulescu atunci când spune: „Cei mai mulţi milionari sunt copiii inflaţiei.” Putem enumera câteva modalități prin care s-au acumulat averi(ce dau bătăi de cap în justiție unor politicieni în zilele noastre!):

-Firmele de stat nu mai făceau export direct ci prin intermediul unor firme….. intermediare controlate de oameni cu funcție de decizie în …firmele de stat. Profitul s-a dus la intermediari iar companiile de stat au falimentat fiind mai apoi privatizate.

-Anularea datoriilor companiilor de stat sub aparenta încercare de salvare de la faliment.

-Plățile compensatorii către salariații disponibilizați ca urmare a restructurărilor din economie.

-Blocajul financiar a atins multe firme ceea ce a impus de multe ori emisia de masă monetară pentru compensarea efectelor.

-Măsuri cu caracter „populist” dintre care restituirea părților sociale, ceea ce a echivalat cu o emisiune monetara fără acoperire.

-Credite acordate agriculturii care s-au dovedit neperformante. 

Inflația i-a dezavantajat pe consumatori și mai ales pe cei cu venituri fixe deoarece a dus la scăderea puterii de cumpărare a leului. I-a dezavantajat pe cei ce au avut economii la bănci, rata dobânzii fiind mai mică decât rata inflației de multe ori. Au avut de suferit și oamenii de afaceri deoarece inflația a produs instabilitate, nesiguranță economică, a descurajat investițiile, a diminuat valoarea reală a profiturilor datorită creșterii costurilor. În perioadele inflaționiste este imposibil de previzionat afacerile.

Au fost și categorii avantajate! Anumite profesii si ramuri ale economiei unde salariile si prețurile au crescut  mai mult decat rata inflatiei. Prin urmare, profiturile acestor genți economici au crescut, precum și standardul de viață al salariaților. Au fost momentele în care s-au făcut marile achiziții imobiliare.Debitorii au fost avantajați deseori pentru că au achitat mai repede creditele pe fond inflaționist. Avantajați au fost și bișnițarii!

Inflația s-a potolit o dată cu începerea demersurilor de aderare la Uniunea Europeană.După decizia Consiliului European de la Helsinki din decembrie 1999, negocierile de aderare cu România au început la 15 februarie 2000. Aderarea României la Uniunea Europeană a avut loc la 1 ianuarie 2007. Această dată a fost propusă la summitul de la Salonic din 2003 și confirmată la Bruxelles pe 18 iunie 2004. 

Putem afirma cu certitudine că atât timp cât România va funcționa sub auspiciile Tratatului Uniunii Europene fenomene inflaționiste majore nu mai pot exista. Totuși mai apar din când în când reminiscențele trecutului prin mintea unor politicieni atrași de formele de a câștiga venituri sau măcar voturi prin metode ce pot produce inflație. Cu cât populația înțelege riscurile unor astfel de metode, cu cât aceste metode sunt dezavuate din fașă, cu atât putem spera la o reală economie de piață și la o dezvoltare solidă. O economie puternică asigură venituri suficiente populației astfel încât cheltuielile sociale să fie cât mai mici. Statul are unde direcționa banii: spre educație ca măsură de pregătire a populației pentru a face față și a se dezvolta corespunzător într-un mediu social-economic specific economiei de piață și specific civilizației secolului în care trăim, spre sănătatea populației, spre infrastructură etc. 

Să ne reamintim cuvintele lui Ronald Reagan: „Inflaţia este tot atât de violentă ca un bandit, tot atât de înspăimântătoare ca un tâlhar înarmat şi tot atât de mortală ca un ucigaş cu simbrie.” 

Dacă ești într-o groapă, încetează să mai sapi!

Ionel Popa

De la înființarea statului numit România, poporul a sperat într-o creștere a nivelului de trai. Cine citește din Eminescu sau Caragiale sau alți scriitori ai sec. XIX pot sesiza dorința de mai bine. Cel mai frumos și-a exprimat speranțele Mihai Eminescu în poezia „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”. La mulți dezamăgirea a fost pe măsură. Și la Eminescu, și la Caragiale, și la Octavian Goga, și la mulți alții. Speranțe iluzorii au avut și cei din secolul XX dar și dezamăgirile au fost pe măsură. Cel mai mare cărturar al neamului, Nicolae Iorga, avea să fie ucis mișelește într-o Românie rătăcită pe calea progresului. Au urmat anii grei de comunism care au culminat cu o dictatură ce a schimbat complet sisetmul de valori. Năzuințele de progres ale poporului s-au ruinat, populația mulțumindu-se cu supraviețuirea. Cei mai curajoși au trecut granița riscându-și viața… A venit momentul Decembrie 1989 și speranțele multora s-au aprins! Conjunctura a fost mai bună ca niciodată. Am găsit deschidere spre Europa, deschidere spre informații, poporul devenind liber, liber să circule oriunde, mai ales în statele membre UE (și mai ales după aderarea inclusiv a noastră). La 30 de ani de la acel moment poporul e mai vlăguit ca niciodată. Cei tineri, în mare parte, pleacă după terminarea școlii în afara țării să-și caute un rost.Cei în vârstă rămân bolnavi și însingurați, la mâna statului și la mila Domnului. Personal, am avut mari speranțe după 1989. Eram student la căderea regimului Ceaușescu și am crezut că democrația va moderniza România. Constatăm că modernizarea întârzie să apară, decalajele față de țările din Vest cresc, iar democrației i-a trecut glonțul pe la ureche în câteva rânduri.Pentru că ieri, 25 iunie 2019 Guvernul a mai dat o Ordonanță de Urgență cu implicații profunde care năruie o parte din speranțele mele de mai bine, am decis să scriu aceste rânduri. Ordonanța ajustează pensii, conferă pensii speciale aleșilor locali, ba chiar dă scutiri de datorii la un număr destul de mare de firme cu capital de stat. Care este motivul real al unor astfel de măsuri și care va fi impactul?

Motivul real este că, coaliția de la putere dorește să cucerească electoratul. Concentrarea este tot pe pensionari dar caută să-și asigure loialitatea aleșilor locali. Politica socială dusă de actuala coaliție o fi având justificare dar nu va duce nicicum la progres. Ajutoarele sociale, creșterea veniturilor la bugetari, a pensiilor în mod  artificial poate să aducă voturi dar poate duce și la nenorocirea țării. Avem un exemplu în acest sens: Venezuela. Această țară a ajuns la faliment total pe seama cheltuielilor exagerat de mari pe linie socială. Atragerea electoratului doar prin promiterea și acordarea de venituri croite artificial poate deveni o practică extrem de nocivă. Oricine va candida, va trebui să promită mai mult…. Și cum asta duce doar la creșterea consumului nu și la dezvoltare economică, va determina ca țara să se tot împrumute. Însă se mai întâmplă unele lucruri. Multora nu le mai place munca. Se mulțumesc să trăiască din ajutoare. Observăm că nu avem o creștere pe măsură a producției interne. Importurile sunt în creștere chiar și la produse la care noi ne asiguram singuri necesarul. Să ne aplecăm asupra măsurilor guvernului, cu obiectivitate, cu sinceritate….Să lăsăm egoismul deoparte.

Ce face coaliția prin guvernul său? Crește artificial veniturile.Dacă am avea supraproducție internă oare nu ar scădea prețurile astfel încât cu aceleași venituri am putea cumpăra mai mult? Dar nu avem supraproducție. Iar acolo unde este supraproducție nu avem și supraofertă. Pentru că una e să produci, alta e să și vinzi. Ba mai mult, în multe domenii producțiile raportate sunt doar pe hârtie. Acordând venituri mai mari pensionarilor, anumitor categorii de pensionari, bugetarilor, va crește consumul care va duce la creșterea importurilor! Iar statul se va împrumuta(plătind dobânzi) pentru a asigura toate aceste venituri stabilite prin lege! Se va întări economic România? Nuuuu! Se vor întări băncile de unde ne vom împrumuta și economiile statelor de unde vom importa. Dar se vor mai petrece două aspecte foarte importante. 

Primul, locurile de muncă la stat vor fi tot mai căutate, în dauna locurilor de muncă de la privat ceea ce nu e deloc firesc. Unitățile private care produc sau care își desfășoară activitatea în sfera serviciilor legate de producție, deja duc lipsă de forță de muncă. Cine să asigure și export care să contrabalanseze importurile? Bugetarii nu pot face asta și nici pensionarii, cu tot respectul. O economie puternică, solidă e o economie care exportă producție, care exportă servicii….. Cu cât exporturile sunt mai mari(dacă s-ar putea, fără exportul de materii prime care nu asigură o dezvoltare durabilă), cu atât economia e mai solidă și vor fi bani pentru investiții, bani pentru cheltuielile sociale. Ca să înțelegi că ce spun e real, iată câteva date statistice:

Export în 2018: 67.733.138.000 euro

Export în 2017: 62.644.081.000 euro

Import în 2018: 82.866.827.000 euro

Import în 2017: 75.603.930.000 euro

Diferență Export/Import 2018: -15.133.689.000 euro

Sursa date: Institutul Națioanl de Statistică. 

Dacă nu ne vom opri din a crește artificial veniturile populației, balanța aceasta va tot crește în defavoarea României. Consecințele pot deveni greu de contracarat la un moment dat. 

Al doilea aspect, privilegiile mari pentru cei angrenați în politică la nivel local sau național vor înteți lupta politică. În țările nordice populația muncește și își vede de treabă. Conducătorii nu au privilegii prea mari și de aceea, populația nu-i invidiază. Tinerii sunt atrași de producție, de activități economice etc. La noi tinerii descoperă că politică le poate asigura viitorul cel mai bun! Afacerile le vor merge dacă vor fi sprijinite de politică! Vedem patroni care au averi uriașe dar afacerile lor nu au avut și nici nu au nici o consistență. S-au bazat pe contracte cu statul în care doar au curs facturile și s-au încasat banii rămânând în urmă lucrări sau servicii de proastă calitate sau chiar….nenorociri! Da, nenorociri! Doar nu am uitat de HEXI PHARMA și altele de acest gen! Sau afacerea MICROSOFT! 

Englezii au o vorbă: Dacă ești într-o groapă, încetează să mai sapi!

Noi, ca nație, continuăm să ne afundăm conștienți că nu e bine ceea ce facem(mă refer în special la politicieni). Din teama de a pierde puterea(și privilegiile), continuă pe aceleași principii păguboase.

Fiind optimist, cred în România și încă mai aștept într-o deșteptare. Așa cum la fotbal a trebuit să apară un Hagi care să tragă echipa după el, ca jucător, apoi tot el să împingă o generație de jucători în față care iată, ne-au umplut inima de bucurie la Campionatul European, așa poate să apară și un partid sau o grupare politică dispusă să conducă pentru popor, să investească chibzuit, eficient, să țină la educație, la sănătatea populației! 

Binecuvântează Doamne poporul român!

Foto: https://playtech.ro/