Categorie / Pădurea

de Popa Ionel

Crește interesul pentru programul de împădurire

Ing. silvic: Popa Ionel, proiectant atestat

Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru investiții în noi suprafețe ocupate de păduri” prevede acordarea unui sprijin pentru împădurire în cadrul Planului național de redresare și reziliență (PNRR), “Sprijin pentru Investiții în noi suprafețe ocupate de păduri”. Programul lansat încă din data de  25 noiembrie 2022 pare cel mai bun de după 1990. Am mai spus asta și o repet încă o dată.

Programul se adresează deținătorilor de terenuri cu folosință agricolă. Mai multe detalii se pot citi în ghidul specific.

Inițial România și-a propus să împădurească 56000 ha. În cursul anului 2023 guvernanții au tras concluzia că România nu va putea realiza acest obiectiv așa că în loc să se mobilizeze în sensul de a atinge obiectivul, au ales calea de a reduce obiectivul. Adică l-au înjumătățit!

Personal, consider că guvernanții noștri s-au pripit când au redus obiectivul!De ce spun asta? Pentru că după ce primii aplicanți au primit banii a crescut foarte mult interesul pentru program!

Sunt mai multe motive care fac ca deținătorii de terenuri să aplice pe acest program. Să nu imaginăm că proprietarii de terenuri vizează combaterea efectelor încălzirii climatice! În toate cazurile este vorba de avantajele materiale pe care Programul le are în vedere față de alte oportunități:

-Sunt suprafețe agricole care nu au o bonitate agricolă prea mare și fermierii primind o sumă mai mare decât subvenția APIA dacă îl împăduresc, preferă să împădurească

-Alți deținători care au terenuri date în arendă, nu sunt mulțumiți de nivelul arendei

-Împerdeluirea poate duce la ameliorarea microclimatului în regiunile afectate de secetă și sunt fermieri care iau în calul această investiție mai ales în condițiile în care li se decontează lucrările.

-Acordarea primei de sechestrare de carbon ajută proprietarii de terenuri să pună în valoare și terenuri ce nu figurau la APIA din diverse motive(productivitate scăzută a acestora, lipsa de forță de muncă, scăderea numărului animalelor din gospodării astfel că se constată un excedent de pășuni)

Există și voci cârcotașe care se manifestă cu neîncredere în program mai ales că orizontul de timp pentru care ar trebui să primească bani e destul de mare: 20 ani! Ei spun așa: dacă ca politicienii nu se vor ține de cuvânt și vor anula legile prin care s-a lansat campania? Unii ezită să aplice la program pentru că nu li se oferă mai multe garanții. Chiar și dacă s-ar întâmpla ca viitoarele guverne să nu poată susține programul(e vorba de 20 ani, totuși, ani în care multe se pot întâmpla), oportunitatea rămâne de luat în discuție! Și asta pentru că investiția e decontată repede, sumele fiind acoperitoare dacă ne referim la înființarea plantației, la împrejmuire, proiectare și întreținere. În fond și la urma urmei ce investiție garantează profit și peste 20 ani așa cum ușor putem demonstra dacă ne referim la pădure? Mai ales că în anii ce vor urma va crește preocuparea guvernelor în ceea ce privește combaterea efectelor încălzirii climatice. Din discuțiile pe care le-am văzut pe grupuri, unii nu i-au în calcul pădurea care se înființează!Analizele lor se rezumă doar la banii promiși de Guvern. Fac precizarea că acest program nu se rezumă numai la sumele forfetare! O plantație bine întreținută va evolua spre pădure care va însemna un activ pentru generațiile care vin.

În concluzie, consider înțeleaptă decizia de a aplica pentru acest program pentru toți cei ce dețin terenuri pentru care actuala folosință nu le aduce satisfacții. Totodată, consider că Guvernul ar trebui să vină cu clarificări legislative în toate instituțiile implicate. Încă sunt instituții care fie din necunoaștere, fie din reavoință, fie din lene, tergiversează programul.Nu includ aici Garda Forestieră. Din contră, cred că dacă vedem un succes al programului mult mai mare față de edițiile precedente(Măsura 221 din PNDR 2007-2013 sau Sub-măsura 8.1 din PNDR 2014-2020), acesta se datorează și faptului că evaluarea proiectelor se face de către Garda Forestieră și nu de către AFIR sau APIA. Lucrările silvice sunt înțelese mult mai bine de personalul Gărzii Forestiere, personal cu pregătire profesională de specialitate.

Urez mult succes tuturor celor implicați în programul de împădurire pentru că va fi spre binele nu numai al deținătorilor de terenuri, ci pentru întreaga societate!

de Popa Ionel

Fonduri europene în 2024

Consultant ing. Popa Ionel

Agenda anului 2024 în România e încărcată de evenimente electorale care acaparează social-media. E vorba de procese democratice care sunt importante însă în nici o democrație nu trebuie neglijată dezvoltarea economică. De aceea, populația activă, în special operatorii economici,  trebuie să aibă în vedere în permanență oportunități de finanțare a activităților pe care le desfășoară. Ca reprezentant al unei firme de consultanță, voi încerca în cele ce urmează să atrag atenția asupra câtorva surse de finanțare asupra cărora și noi ne concentrăm atenția.

Celor interesați de finanțarea unor proiecte ce țin de dezvoltarea rurală, le recomand să aibă în vedere calendarul postat de AFIR:

Așadar în luna iunie este programată lansarea DR – 29 Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole. Această linie de finanțare este mult așteptată finanțând cu până la 65% din valoarea cheltuielilor eligibile, proiecte din domenii neagricole.

Tot în iunie se va lansa o linie de finanțare nouă în peisajul fondurilor europene: DR – 24 Investiții în tehnologii forestiere care îmbunătățesc reziliența și valoarea de mediu a ecosistemelor forestiere. Este pentru prima dată când se va finanța sectorul forestier de când România este în UE.

În luna octombrie se vor lansa liniile de finanțare:

DR – 14 Investiții în ferme de mici dimensiuni. Fermele interesate trebuie să aibă în vedere ce declară la APIA fiindcă la momentul publicării ghidului de finanțare sesiunea de înregistrare la APIA va fi încheiată!

În luna noiembrie se vor lansa două linii de finanțare foarte așteptate:

DR – 13 Achiziții de utilaje agricole pentru sectorul vegetal

DR – 12 Investiții în consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri instalați și a fermierilor recent instalați. 

Pe de altă parte, Guvernul României pregătește o nouă sesiune de depunere proiecte în cadrul programului Femeia antreprenor. Acest program s-a dovedit foarte bine venit în 2022. Vor fi finanțate 1000 proiecte în 2024. Cel puţin unul dintre asociaţi să fie femeie şi să deţină cel puţin 50% din părţile sociale/acțiuni ale societăţii în cazul IMM-urilor aplicante. 

Alocație Financiară Nerambursabilă (AFN) – maximum 200.000 lei/beneficiar, sumă care poate reprezenta maximum 95% din valoarea cheltuielilor eligibile (inclusiv TVA pentru societățile neplătitoare) aferente proiectului.

Nu în ultimul rând, vor continua depunerile de proiecte în cadrul apelului PNRR/2022/C2/I.1.A cu finanțare în cadrul Schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru investiții în noi suprafeţe ocupate de păduri”. Acest program finanțează înființarea de noi suprafețe de pădure pe terenuri agricole. Rata de finanțare acordată prin PNRR este de 100% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului. Promovăm acest program deoarece este o bună oportunitate de a obține bani cu care se pot susține alte activității sau alte cheltuieli familiale. Asta pentru că pe lângă finanțarea cheltuielilor de înființare, de întreținere, de împrejmuire și de proiectare, se acordă și o subvenție de 190 euro/an și ha timp de 12 ani(care acoperă pierderea de venit, în cazul terenurilor care au fost declarate la APIA în anul anterior implementării). Totodată, beneficiarii pot solicita prima de sechestrare de carbon în cuantum de 456 euro/an/ha ce se acordă pentru o perioadă de 20 ani conform Ordonanței de Urgență nr.35/2022.

Pentru alte detalii sunați la nr. 0335402413 sau trimiteți un email la adresa: duplicomgrup@yahoo.com

de Popa Ionel

Cui servește boicotarea programului de împădurire cu fonduri din PNRR?

Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru investiții în noi suprafețe ocupate de păduri” și prevede acordarea unui sprijin pentru împădurire în cadrul Planului național de redresare și reziliență (PNRR), “Sprijin pentru Investiții în noi suprafețe ocupate de păduri”. Alocarea financiară totala acordată prin PNRR, pentru lucrarile destintate pentru noi suprafete

ocupate de paduri in cadrul Investitiei I1- Subinvestiția C2/I1/S/1.A – Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite în cadrul prezentului Ghid specific este de 500.000.000 Euro echivalentul a 2.474.550.000 lei.

Calendarul propus pentru Investiția 1. Campania națională de împădurire și reîmpădurire prin PNRR menționează realizarea a cel putin 25.000 ha suprafețe noi de teren împădurite sau reîmpădurite până la 31.12.2023, iar până la 30.06.2026 realizarea a 56.000 ha suprafețe noi de teren împădurite sau reîmpădurite.

Programul lansat încă din data de  25 noiembrie 2022 pare cel mai bun de după 1990. Despre necesitatea de a crea noi suprafețe acoperite cu pădure nu e greu de argumentat mai ales când zi de zi vedem efectele încălzirii climatice.

În România programul a demarat lent fiindcă a necesitat o perioadă de clarificări. Guvernul și-a trimis secretarii de stat în teritoriu pentru a oferi toate clarificările necesare. După întâlnirile cu cei interesați, întâlniri ce au avut loc la nivel de județe, s-au desprins  câteva propuneri de îmbunătățire a porgramului. Una dintre acestea a fost introducerea pe lista cheltuielilor decontabile prin program și a lucrărilor de întreținere a plantațiilor atunci când terenul propus spre împădurire aparține unei instituții de stat. Odată această măsură acceptată de Comisia Europeană se creeau premisele pentru reușita programului.

Stupoare însă! La câteva zile după primirea veștii de la Comisia Europeană Parlamentul României adoptă Legea 236/2023 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 35/2022 pentru aprobarea măsurilor necesare realizării campaniei naţionale de împădurire şi reîmpădurire prevăzute în Planul naţional de redresare şi rezilienţă, lege prin care se aduce și un amendament prin care se elimină de la eligibilitate pajiștile permanente!

Acest amendament a fost adăugat peste noapte, fără a se ține cont de faptul că Garda Forestieră a eliberat avize pentru astfel de suprafețe!  Ba mai mult, sunt proiect în diferite faze, pentru care s-au făcut cheltuieli: analize de sol, taxe mediu etc.

Trebuie să precizez că în aceeași perioadă a intervenit și o rotație guvernamentală. Mai exact, au fost schimbări la nivel de premier și de miniștri. Totuși, nu înțeleg deloc logica pentru un astfel de demers!

Încerc să argumentez de ce nu înțeleg logica:

România are  4,8 milioane ha de pășuni și fânețe, cât Olanda, Elveția și Belgia la un loc. Încărcătura de animale pe pășuni este în țara noastră de 0,3 UVM/ha, adică foarte mică. O altă caracteristică a pășunilor de la noi este aceea că sunt degradate, de slabă calitate. O bună parte din aceste pășuni necesită lucrări de împădurire pentru stoparea fenomenului de degradare care nu se mai poate face prin continuarea menținerii aceeași folosințe. Oportunitatea apărută prin programul finanțat prin PNRR era o soluție bună pentru o mică parte din pășunile degradate. Ce înseamnă 56000 ha din 4,8 milioane de ha? Mai ales că o parte din cele 56000 ha vor fi și terenuri din alte categorii de folosință agricolă(arabile, livezi, vii etc).

România se plânge de criză financiară și ANAF-ul execută firmele fără nici o milă! Programul de finanțare prin PNRR a împăduririlor înseamnă o sumă semnificativă de bani care va veni de la UE și care, atenție, în mare parte rămâne în țară! Sunt multe programe cu finanțare din fonduri europene în care, prin achiziția de tehnologii din alte state, banii se întorc sau se duc în afara României. Banii pentru împădurire înseamnă costuri pentru puieți produși în țară, plata de manoperă în țară etc. Se capitalizează și unele instituții de stat cu autofinanțare sau agenții: OSPA, ANM, APM etc.

Și totuși parlamentarii României votează această lege! Cine să-i mai înțeleagă? Cum să mai înțelegem guvernul când adoptă măsuri de creștere a taxelor? Cum să mai înțelegem că guvernul este cu adevărat preocupat de reducerea efectelor schimbărilor climatice? Cum să mai credem în Strategiile pe care guvernele noastre le elaborează?

De ce își bate joc România de PNRR?

Ionel Popa, proiectant și consultant lucrări împădurire

Cei ce doresc sprijin pentru accesarea și implementarea de proiecte de împădurire cu finanțare din fonduri europene pot solicita sprijin la email: popaionel68@gmail.com sau mobil 0761130399.

de Popa Ionel

Doină

Ionel Popa

Foaie verde de stejar
Pădure – codru secular
Seva-ţi plânge de prin cioate
Tulpini multe fiind tăiate
Trupu-ţi este sfârtecat
Și te-ai cam împuţinat,
Arbori falnici ţi-au tăiat
Unde-i codrul de altădat′?

Foaie verde de gorun
Plânge ursul nostru brun
Plâng şi cerbi şi căprioare
Plâng şi cele răpitoare
Nu-şi mai găsesc adăpost
Tu le-ai fost de avanpost
Însă acum te-ai cam rărit
Că prea mult te-au pângărit.

Foaie verde de castan
Inundaţii, an de an
Se pogoare peste sate
Des avem calamitate
Când pădure erai deasă
Opreai puhoiul din faşă
Pădure, mult te-au mai prădat
Unde-i codrul de-altădat′?

Foaie verde mărăcine

Vara-i doar cu uscăciune
La câmpie îi ca-n deşert
Viitoru-i mai incert
Climatul se aridizează
Extremele se accentuează

De când pădure te-au tăiat….
Unde-i codrul de-altădat′?

Foaie verde de crușin
Omul de n-ar fi hapsân
Pădure-ar iubi mai mult
Şi-ar face din asta un cult
Pădurea dacă-i măreaţă
Înseamnă mai multă viaţă
Iar pădurea-i pentru toţi
Şi nepoţi şi strănepoţi

Foaie verde de arţar
În pădure-i vai şi-amar
Jefuită-i zi şi noapte
Mai nou, se fură cu acte
Şi-i tăiată, şi-i vândută
La străini ce dau valută
Dacă-i mai lăsăm pe hoţi
Ce-om lăsa la strănepoţi?

21.03.2020

Ziua Internațională a Pădurii

de Popa Ionel

Zeița pestriță

Ionel Popa

Primăvara-i la început

Și-n natură au renăscut

Plante care mai de care

Pentru noi sunt o încântare.

În pădure, în afundiș

Suavă iese din frunziș

O lalea ce-i cam pestriță,

Printre flori pare o zeiță!

Stă pe-o firavă tulpină

În culori ce-o fac divină

Doar că viața-i e cam scurtă

O săptămână de exultă.

Mândra floare cea pestriță

E-nsoțită de păștiță,

Toporași și brebenei,

Par covor în jurul ei!

Rară este și se pare

Că-n curând ea va dispare

De n-om ști s-o protejăm.

La nepoți ce-o să arătăm?

de Popa Ionel

Debandadă, dar până când?

Ionel Popa

Vedem ample dezbateri în presă și în mediul online legat de pesta porcină africană. Există voci care pun pe seama mistreților cauza răspândirii virusului în țara noastră. Mai mult de atât, un șef DSVSA iese public explicând că este nevoie să se sacrifice toți mistreții din fondurile de vânătoare unde s-a confirmat prezența virusului pestei porcine africane(https://agrointel.ro/127293/sef-dsvsa-cere-impuscarea-tuturor-mistretilor-din-fondurile-unde-s-a-confirmat-virusul-ppa/). Vă dați seama unde ajungem în ritmul ăsta???? Exterminăm populații de animale de fiecare dată când sunt lezate interese ale unor afaceriști fără scrupule?

Ani la rândul nu au fost probleme nici pentru porcii domestici din curțile oamenilor, nici pentru mistreți. Nimeni nu s-a sinchisit de cele două categorii de animale, prima care ține de o tradiție strămoșească din viața românilor, cealaltă reprezentând o verigă importantă din lanțul trofic firesc, natural al ecosistemului terestru. Toate s-au schimbat când românii au trecut la producția industrială și au lezat interesele altora din afară! Așa a fost pe vremea COMTIM-ului care a fost închis fiindcă devenea periculos pentru producătorii din afară. S-a lăsat cu sancțiuni pentru România și ani la rând nu s-au mai putut face exporturi de carne de porc. Odată ridicate restricțiile, a reînceput producția industrială de carne de porc în România. Iarăși s-a adus atingere celor din afară și iată că ne-am pricopsit cu pesta porcină africană! De aici începe haosul! E un război în toată regula! Se joacă tare, se dau ordine care mai de care mai restrictive, se apelează la regulamente! Totul se pune în joc! Nu se mai ține cont de români, de problemele de mediu care se creează! Se zădărnicesc investiții făcute din fonduri europene, se ia din speranța țăranilor că se poate totuși trăi în propria țară, sunt descurajați cei tineri de a se implica în agricultură! 

Ca să dai astfel de măsuri trebuie să-ți fi vândut sufletul complet! Pe câți bani, Dumnezeu știe! 

Adio cârnați afumați în gospodărie, adio cârnați țărănești!

De când cu atâtea regulamente cele mai multe energii sunt consumate nu pe menținerea unui echilibru între afaceri și mediu, ci pe folosirea regulamentelor în favoarea unora! De altfel, Noam Chomsky un luptător pentru drepturile civile în SUA enumeră ca principiu de manipularea maselor, crearea de probleme grave care angajează masiv opinia publică urmând ca apoi, cei ce le-au creat să vină și cu soluția(https://2daynews.ro/externe/noam-chomsky-principii-manipularea-maselor-5485.html). Interesele financiare și politice sunt prea mari, lăcomia pe măsură. Cum va rezista România acestor interese, cum vor rezista românii, greu de prevăzut! Așa cum a fost și este condusă România nu a lăsat și nici nu lasă impresia că e pregătită să-i facă față. Ca drept dovadă debandada din societate! Avem debandadă în sistemul politic și asta accentuează debandada din educație, din sănătate, din gestionarea problemelor de mediu, din sport, din silvicultură etc.

P.S. Debandada nu au produs-o mistreții ci oameni, oameni cu diplome, oameni care își spun „inteligenți” dar care sunt lipsiți de suflet, oameni împinși de interese meschine!

de Popa Ionel

Odihnește-te în pace, Aurel

Ionel Popa

Astăzi a fost condus pe ultimul drum pădurarul Aurel Stîngaciu după o moarte fulgerătoare(provocată de înțepăturile a doi gărgăuni)….O mare de oameni au însoțit sicriul cu corpul neînsuflețit. Personalități din mediul politic, personalul silvic din Direcția Silvică Vaslui, rude și prieteni dar și populația din comuna Banca au ținut să aducă un ultim omagiu acestui destoinic pădurar. Nu e întâmplătoare această compasiune. Am avut ocazia să-l cunosc pe Aurel pe parcursul a mai bine de 8 ani cât am activat în cadrul Ocolului Silvic Epureni. Avea acele calități atât de necesare unui bun pădurar-impunea respect prin felul lui de a fi, responsabil, un familist în sensul adevărat al cuvântului, un om de caracter. 

Nu i-a fost ușor să se impună. Îmi amintesc de perioada 1994-1995 când după punerea în posesie a unei părți din canton se manifesta tendința de tăiere în masă a pădurii proaspăt privatizată. A solicitat sprijin de la ocol pentru a stopa fenomenul astfel că echipe mixte silvicultori și polițiști au efectuat acțiuni de stopare  a fenomenului și de lămurire a populației asupra respectării regimului silvic. Am participat ca tânăr inginer la acele acțiuni. Și el era un tânăr pădurar! Nu i-a fost deloc ușor să țină piept rețelelor ce se formaseră cu scopul de a tăia și valorifica arborii din pădurea privată! Imaginați-vă că hoții de lemne îi urmăreau orice mișcare. Grele vremuri!Șeful de post a fost schimbat tocmai pentru că fusese tolerant cu hoții și numai fermitatea personalului silvic a făcut ca lucrurile să se liniștească.Bineînțeles,rolul principal l-a avut Aurel.În perioada 1997-2001,mai bine de 4 ani i-am fost șef de ocol. Nu îmi amintesc să fi existat vreo sarcină de serviciu pe care să nu o ducă la capăt. De altfel, în ziua tragediei, zi de sâmbătă, voia să valorifice lemn către populație răspunzând cu responsabilitate presiunii exercitate în această perioadă.

Avea o relație bună cu pădurarii vecini, cu șeful de district și cu personalul de la ocol. Și era vesel…. Îmi amintesc cu câtă ospitalitate ne primea la sfârșitul unei zile de vânătoare! Uneori ne și cânta! 

Gândul mă duce și la familia lui. Dumnezeu să-i întărească pentru a face față acestei pierderi cumplite! Soția are nevoie de sprijin mai ales că a doua fetiță este încă minoră! Și nu în ultimul rând, Dumnezeu să-i întărească pe părinți! Nu există durere mai mare pentru un om decât aceea de a-și îngropa copilul! Pentru că și eu am doi băieți la care țin mai mult ca la ochii din cap, nu știu cum aș putea face față într-o situație similară! Nici nu-mi pot imagina! 

Felicitări pentru compasiune întregului corp silvic vasluian! 

Drama acestei familii se alătură și altor drame din rândul personalului silvic….. O dată în plus se dovedește că munca silvicultorilor trebuie reconsiderată, că silvicultorii merită mai mult respect cât se află în activitate din partea autorităților dar și a opiniei publice. Nu e ușor să fii pădurar! Vă spun din postura de fost șef de ocol la două subunități din cadrul Direcției Silvice Vaslui.

Dumnezeu să-l odihnească în pace pe Aurel, să-ntărească familia pentru a face față dramei prin care trece iar nouă tuturor celorlalți, înțelepciunea de a aprecia la timp tot ce merită respect!

Atunci când pierdem pe cineva drag aici pe pământ, câștigăm un înger în cer. Un înger care veghează asupra noastră. Sper ca familia să se simtă puțin mai bine știind că un înger veghează acum asupra lor.

de Popa Ionel

Respect pentru pădure, respect pentru pădurari

Ing. Ionel Popa

La sfârșitul sec.XIX Mark Twain ne-a lăsat un citat:„Dacă nu citești ziarele ești neinformat, dacă le citești, ești dezinformat.” În zilele noastre când pe lângă presă creierul nostru este bombardat cu informații și din mediul online devine foarte greu de a distinge adevărul de minciună….. Mai adaug și faptul că scopul dezinformării este manipularea, mulți folosind-o pentru a-și atinge diverse scopuri. În ziua de astăzi vorbim de o adevărată știință a manipulării, tehnicile dezvoltate fiind folosite în diverse domenii, începând de la politică, religie dar și în economie și nu numai. Manipularea a nenorocit state, populații întregi, unități economice mai mari sau mai mici, familii etc. Este întâlnită peste tot în lume și în zilele noastre este aproape imposibil dacă nu chiar imposibil să nu fim afectați. Impactul poate fi diminuat prin cunoaștere, printr-o bună pregătire intelectuală dar și emoțională.

În cele ce urmează mă voi referi la unele manipulări apărute în mediul online cu impact asupra percepției asupra personalului silvic. Fac acest demers ca urmare a unui eveniment ce mi-a produs multă mâhnire… Acum ceva timp un pădurar de la Ocolul Silvic Pașcani a fost ucis în timp ce se afla în exercițiul funcțiunii…

Fac precizarea că personalul silvic reprezintă autoritatea statului în fondul forestier. Sunt împuterniciți să aplice legea în apărarea integrității fondului forestier. Spre deosebire de alte autorități ale statului, personalul silvic și mai ales pădurarii, plătesc pentru insuccesele profesionale. Anual în fiecare canton silvic se execută controale(cel puțin două) și pagubele identificate sunt recuperate de la pădurari… Ca să înțelegeți viața unui pădurar, imaginați-vă că gestionați 400-700 ha de pădure răsfirată pe un anumit areal, formată din mai multe trupuri, într-o zonă rurală mai mult sau mai puțin dezvoltată… Cum începe toamna, crește presiunea asupra pădurii. Populația începe aprovizionarea cu lemne și face apel la diferite surse….Pe acest fond apar rețele care preiau comenzi de lemne pe care le onorează prin tăieri ilegale… Aceste rețele sunt bine organizate și de multe ori copleșesc autoritatea silvică. Acolo unde apar astfel de rețele nici poliția nu-și face treaba…… De multe ori rețelele capătă curaj pentru că sistemul judiciar pe ansamblu dă dovadă de clemență sau slăbiciune sau….corupție.În aceste condiții pădurarul patrulează ziua dar și noapte pentru a preveni tăierile ilegale. Ce spuneți? E plăcut să ieși la patrulat noapte știind că sunt șanse să întâlnești hoți la furat lemne? Și vorbim de hoți care vin pregătiți, de hoți care vin în grup, de multe ori sub influența alcoolului. Nu e deloc plăcut să fii pădurar în România și poate așa se explică faptul că pădurarii nu prea iau pensie multă…Meseria e destul de stresantă.Să nu credeți că pădurarii au salarii pe măsura riscului la care se expun…. Nu,nici pe departe. Salariile sunt mici, soțiile de pădurar nu prea au cum să lucreze mai ales dacă locuiesc în pădure, la canton. Și cheltuielile cu copiii înscriși la școală la o familie de pădurar de multe ori sunt mai mari dacă luăm în calcul că minorii fac naveta sau sunt dați la gazdă. 

Dacă cineva și-ar propune să evalueze gradul de încărcare cu sarcini al unui pădurar ar rămâne uimit…. Desfășoară o activitate complexă care necesită și o bună pregătire profesională dar și o structură temperamentală și emoțională anume. 

Voluntar sau involuntar, mulți dintre noi contribuim la scăderea autorității instituțiilor statului sau a altor instituții,în speță autoritatea silvică, prin aceea că ne lăsăm prea ușor manipulați și reacționăm în sensul dorit de cei care au interes să manipuleze.

Pe vremea când eram șef de ocol silvic la Epureni m-a sunat conducerea Direcției Silvice de atunci pentru a-mi cere lămuriri având în vedere că subprefectul județului sesizase cum că la ieșirea din satul Popeni, spre Murgeni, lumea defrișează pădurea…chiar scot și arborii din pământ. Am explicat că acolo se executau tăieri de regenerare la salcâm, prin căzănire. Precizez că este cea mai bună metodă de regenerare naturală a arboretelor de salcâm. Arborii se scot cu tot cu cioată și rădăcinile rămase produc drajoni care contribuie la o foarte bună regenerare a pădurii. Metoda e din ce în ce mai puțin folosită deoarece e lipsă de forță de muncă. În aceste condiții se practică tăierile cu drujba care produc lăstărire însă calitatea regenerării e mai slabă. Directorul a înțeles, a explicat probabil și d-lui subprefect și spiritele s-au potolit. În ziua de astăzi ar fi fost un subiect de Breaking news!

Am mai văzut o manipulare posibil involuntară pe rețelele de socializare dar cu mare impact. E vorba de o imagine cu o tăiere „în scaun” la un arboret de salcie. Precizez că în zona dig-mal a râurilori se practică tăierea de regenerare de la o anumită înălțime față de nivelul solului. Această înălțime depinde de nivelul de inundație al apei primăvara. Se știe că apele se retrag mai târziu primăvara în zona dig-mal. Dacă apa ar acoperi cioatele, nu ar fi posibilă regenerarea.

Detalii găsiți și în clipul următor: https://www.youtube.com/watch?v=p7u8Hiflw74

Cea mai grosolană manipulare e cea legată de cuvântul „defrișare”. Este excesiv de mult folosit și fără a se respecta semnificația. Iată definiția acestui termen, conform Wikipedia: „Defrișarea sau despădurirea constă în îndepărtarea totală a vegetației lemnoase forestiere de pe o anumită suprafață, fără a fi urmată de regenerarea acesteia, incluzând scoaterea și îndepărtarea radacinilor și arbuștilor, cu schimbarea folosinței și a destinației terenului.” Iată un exemplu de știre manipulatoare cu puternic impact: „În România se taie peste 3 hectare de pădure la fiecare oră, arată un raport al Greenpeace. În acest ritm, din anul 2000 încoace au fost defrişate ilegal aproape 300.000 de hectare de pădure.” https://www.antena3.ro/actualitate/in-romania-se-taie-peste-3-hectare-de-padure-la-fiecare-ora-235022.html

Nu știu cum fac aceste calcule, un lucru e cert-e o știre falsă! Precizez că toate pădurile României ce fac parte din fondul forestier național se reamenajează o dată la 10 ani. O comisie de la minister avizează amenajamentul. Propunerile de tăieri rase se analizează parcelă cu parcelă. Se acceptă o astfel de soluție tehnică numai dacă există o argumentație puternică….Chiar și în astfel de situații se propun lucrări de regenerare artificială apoi. Adică suprafața de fond forestier va fi acoperită cu pădure în regim de urgență. Faptul că România mai are păduri virgine, faptul că volumul mediu pe picior e de aproape 350 mc/ha,peste media europeană, e în principal meritul silvicultorilor români.

A denigra silvicultorii de-a valma doar pentru că nu-s toți perfecți e o mare greșeală! După cum, a denigra pădurarii pentru starea din sistemul silvic e total greșit. Legiuitorii sunt de multe ori adevărații vinovați(să ne reamintim legile proprietății care nu au ținut cont de ce se va întâmpla cu pădurile predate-pagubele au fost imense).Și asta e valabil și pentru alte categorii socio-profesionale-preoți, polițiști, jandarmi, procurori etc.

Revenind la silvicultorii, de ce să fie denigrați cei de la Vaslui care după revoluție au înființat pădure pe mai bine de 2000 ha în ultimii 15 ani? Îmi amintesc că în comuna Găgești nu figura nici 1 ha de pădure imediat după revoluție. Acum au canton silvic.

Își pune cineva întrebarea ce-ar fi fost cu fondul forestier fără  prezența silvicultorilor? Eram tânăr inginer prin anii ‘90 și știu cu câtă sălbăticie s-au tăiat pădurile scoase de sub paza pădurarilor în vederea punerii în posesie(erau predate Comisiilor locale de aplicare a legii 18/1991 până la punerea în posesie). 

La fel denigrăm preoții fără a ne pune întrebarea ce-ar fi societatea fără ei. Benjamin Franklin spunea: „Dacă oamenii sunt răi având o religie, cum ar fi  dacă n-ar avea-o?”.

Haideți să protejăm pădurea fără a denigra silvicultorii. Dacă vom constata fapte ilicite, facem sesizări, apoi lăsăm  organele judiciare să-și facă treaba. Denigrarea la general a unor categorii socio-profesionale nu face decât să ne dezbine și să slăbească autoritatea favorizând haosul.

Dumnezeu să odihnească în pace sufletele celor căzuți în slujba pădurii!

de Popa Ionel

Căprioara

Ionel Popa

O vreme tare îmi plăcea, să merg la vânătoare

Însoţit de buni prieteni, plăcerea-i şi mai mare

În costum de camuflaj şi cu arma calibrată

De-aveam în faţă vreun vânat, îl doboram pe dată.

Într-o zi de vânătoare, cu timp frumos afară

Văd în bătaia puştii mele c-apare o căprioară

Inocentă, solitară, o priveam cum se mişca

Fără a ști cumva sărmana, că era-n cătarea mea.

O, ce trofeu şi ce noroc, ce vânat ispititor!

Deja eu mă vedeam, v-o spun, drept  falnic vânător.

Stăteam în stand cu arma, aproape nemișcat

Un stejar crăcos, perfid, cumva m-a camuflat.

Ce lăudat voi fi după acest trofeu

Norocul acesta vine de la Dumnezeu!

Așa gândeam atunci și-un glonț am pregătit

Fiind atât de-aproape, ușor  e de țintit.

S-o-mpușc pe căprioară eram nerăbdător

De-asta aveam pușcă, eram  doar vânător!

Și când credeam că-i simplu, iată o minune

Simțind că sunt pe-aproape, mi-aruncă o privire….

Ne-am contemplat noi reciproc, câteva secunde

Şi o senzaţie de milă, simţeam că mă pătrunde

Parcă vedeam şi-o lacrimă curgând din ochii ei

Şi eu care-o văzusem pastramă cu mujdei.

Doamne, câtă gingășie, simțeam că m-am muiat

O slăbiciune rușinoasă, pe loc m-a apucat

Era așa frumoasă, pe-a ei picioare lungi

Ce inimă să ai, cu glonțul s-o atingi?

Acea privire inocentă în mintea-mi s-a fixat

Trecutau anii de atunci şi eu tot nu am uitat

Nici  chef de vânătoare apoi n-am mai avut

Ce bine m-am simţit când puşca am vândut!

de Popa Ionel

Pădurea între nevoia de protecţie şi nevoia de lemn

Inginer silvic Ionel POPA

Vă mai amintiţi filmul „Piciul” cu Charlie Chaplin? Este o capodoperă a marelui actor, de mare succes în 1921. Dacă nu vi-l mai amintiţi sau poate, nici nu l-aţi vizionat, iată unde îl puteţi găsi: https://www.youtube.com/watch?v=3t6lcaeEV9g . Există o secvenţă în film în care ne prezintă felul cum câştiga Chaplin(în rol de vagabond, dar cu suflet mare),un bănuţ, cu ajutorul Piciului. Filmul ni-l prezintă pe Chaplin în rol de geamgiu. Pentru a găsi clienţi se folosea de copil, care mergea în faţă şi spărgea geamurile de la case. Imediat din urmă venea „salvarea”. Apărea geamgiul, exact la timp, remediind problema, evident, contra cost.

Nu ştiu de unde s-a inspirat Chaplin pentru această secvenţă…. Aş putea bănui, însă nu sunt sigur. Această metodă de a face bani o văd însă din ce în ce mai des şi în economia noastră atât de chinuită de tranziţie. O problemă va fi în avantajul tău? Dacă nu apare de la sine, creeaz-o! Sunt multe exemple, dar o să mă refer la unul care mi se pare strigător la cer.

Într-un material (pe care îl găsiţi aici: http://www.ziarulprofit.ro/index.php/austriecii-atac-cu-paraziti-in-padurile-argesului-copacii-se-usuca-din-picioare-si-se-vorbeste-de-o-bomba-ecologica/ ) un şef de ocol silvic vorbeşte despre o boală ce determină uscarea arborilor de răşinoase, pentru care încă nu sunt soluţii de stopare. Deocamdată, doar se fac tăieri cu derogare de la prevederile amenajamentului, pentru a stopa transmiterea bolii şi la alte suprafeţe. Sunt voci însă care spun că boala nu a apărut întâmplător, ci că ar fi produsă cu „ajutorul” firmelor direct interesate de buşteni.

De când s-au instalat în România firmele austriece din domeniul prelucrării lemnului, au apărut boli extrem de dăunătoare la răşinoase, în special la molid şi pin. Bineînţeles, nu există suficiente probe în acest sens, deocamdată . Dar să vedem cine sunt beneficiarii unei asemenea situaţii:

În primul rând, firmele de exploatare şi prelucrare a lemnului. Vor avea suficient lemn pentru activitatea lor, şi la preţ mic.

În al doilea rând, proprietarii de păduri(în special statul român prin RNP Romsilva-cea mai bună „vacă de muls”). Pot recolta volume de material lemnos peste prevederile amenajamentelor silvice ceea ce înseamnă mai mult profit. Motivarea e apariţia bolii.

În al treilea rând, firmele de amenajare, deoarece vor fi solicitate să vină cu soluţii de refacere a arboretelor.

În al patrulea rând, firmele din domeniul prestărilor de servicii de împădurire. Vor avea lucrări permanent şi la preţuri atrăgătoare.

Ministerului de resort îi va fi uşor să aprobe derogările de la amenajament, având o aşa motivaţie.

ONG-urile depun eforturi să scoată în evidenţă abuzurile ce se produc în pădurile României şi nu se iau măsuri. De ce ? Pentru că, aparent, tăierile sunt legale. Oricine poate vedea că pădurile dispar de la an la an şi totuşi nu se iau măsuri.

Surpriza mare a fost să constat că instituţii ale statului susţin taman invers. Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Bucureşti este responsabil pentru proiectarea şi punerea în aplicare a IFN(Inventarul Forestier Naţional), pentru efectuarea măsurătorilor de teren, prelucrarea şi analiza datelor IFN şi publicarea rezultatelor obţinute. Iată câteva precizări din Raport IFN la finele anului 2015:

„CLIȘEE FALSE DESPRE PĂDURI
“Rămânem fără păduri”
FALS Datele IFN arată că avem 2,29 milarde mc în păduri, un volum în creștere față de perioada comunistă. Exploatăm mai puțin de 50% din creșterea pădurii, mult sub media europeană!
“Suprafața pădurilor a scăzut”
FALS Cuvântul defrișare legat inclusiv de tăierile ilegale este fals. Defrișarea este o tăiere rasă urmată de schimbarea folosinței terenului din pădure în folosință agricolă. Practic, în România, datorită legislației silvice foarte dure, chiar și în cazul celor 250-300.000 ha tăiate ras, ca urmare a retrocedărilor, nu putem vorbi de defrișări. Aceste suprafete sunt în cvasitotalitate regenerate azi și sunt păduri tinere. Datorită includerii unor suprafețe de pășuni împădurite în fondul forestier național suprafața pădurilor a crescut cu peste 150.000 ha (date IFN), iar această cifră va crește în continuare.
Putem spune că pădurile României sunt afectate de tăieri ilegale, fenomen în scădere în anii 2014-2015, sunt supraexploatate pădurile accesibile și în același timp avem o acumulare uriașă de masă lemnoasă prin exploatări totale mai mici decât creșterea pădurilor și acumulări în zonele mai puțin accesibile ale fondului forestier.
Pe total, o exploatare puțin rațională a pădurilor datorată lipsei investițiilor în accesibilizarea pădurilor și tehnologii de exploatare moderne.      

Concluziile acestei analize si statistici:
Cea mai importantă ramură economică în România, pornind de la resursa de lemn disponibilă, este industria mobilei, cu o producție totală de peste 2,2 miliarde euro și exporturi de 1, 88 miliarde euro în 2014, adică de aproape 2,5 ori mai mare decât în 2004 !!!
Industria de prelucrare primară și-a dublat de asemenea producția și exporturile, prin creșterea valorii adăugate cherestelei prin procese tehnologice suplimentare și prin valorificarea superioară a sortimentelor inferioare de lemn rezultate din exploatări forestiere și prelucrarea primară a lemnului. Valoarea exporturilor – altele decât mobilă – 1,86 miliarde euro;
România este un mare importator de materie primă – buștean – pentru industria lemnului, cu importuri de peste 2 milioane mc lemn rotund și exporturi de 200.000 mc;
Aportul valutar net, prin balanța import/export, al produselor din lemn este de 3 miliarde euro anual;
România nu este un furnizor de materie primă neprelucrată – lemn brut – la export.
Industria de prelucrare a lemnului, produselor finite din lemn, industria mobilei sunt ramuri esențiale ale economiei naționale, extrem de importante prin locurile de muncă create și aportul valutar net.
Industria de prelucrare a lemnului valorifică masa lemnoasă pusă la dispoziție de către administrația silvică și își autoreglează capacitatea de productție pe baza resursei disponibile pe piață.
A lega imaginea industriei lemnului de fenomenul tăierilor ilegale este o teză vădit manipulatoare a raportului EIA.
Scopul raportului EIA este combaterea tăierilor ilegale sau compromiterea industriei lemnului în România?
Imaginea creată de Raportul EIA industriei lemnului din România este FALSĂ! „

Citind acest Raport, am rămas stupefiat! O instituţie a statului român numită Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Bucureşti din subordinea Ministerului Mediului şi Pădurilor, emană astfel de aberaţii. Acum înţelegeţi cum pădurile României dispar prin “tăieri legale”? Asta pentru că toţi cei ce ar trebui să vegheze la pădure au interese oculte! Cine sunt cei ce pierd în urma acestor proceduri?

În primul rând, pădurea. Fac precizarea că teren forestier înseamnă ceva, pădure înseamnă altceva. Vreau să spun că suprafaţa fondului forestier a crescut, mai ales pe seama includerii de terenuri degradate. Paguba cea mai mare asupra pădurii o reprezintă calitatea ei exprimată prin compoziţie(presiunea cea mai mare este asupra speciilor căutate de …ştim noi cine), consistenţă(adică avem pădure dar e mult mai rară), calitatea arborilor(exemplarele cele mai bune ca şi calitate a arborilor, sunt cele mai căutate), vârsta pădurii(arboretele au vârste mult mai mici, tăierile rase coborând vârsta medie a pădurii). Problema cea mai gravă este că refacerea pădurii este mult mai dificilă şi de durată.

Care este preocuparea reală de gospodărire durabilă a pădurii?

În al doilea rând, noi cetăţenii incluzând şi generaţiile viitoare, care indirect, suntem afectaţi, şi e uşor să vă daţi seama cum. O tăiere rasă pe terenurile în pantă, mai ales pe versant de munte înseamnă în timp scurgerea solului în urma ploilor ceea ce duce la imposibilitatea refacerii pădurii(cine a fost în Grecia, Italia, Turcia etc, poate confirma acest lucru).

Se spune în toate ţările că „Pădurea este aur verde”. Se pare că la noi a rămas o sintagmă pentru că în realitate ne batem joc de pădure aşa cum ne batem joc şi de alte resurse naturale. Acest lucru trebuie înţeles cât mai repede, înainte de a fi prea târziu….