Avatarul lui Necunoscut

Articole de Popa Ionel

Salutare! Sunt un inginer silvic, pasionat nu numai de natură, cum s-ar subînțelege! Iubesc și literatura, muzica, istoria, cultura în general. Lucrez în domeniul consultanței în accesarea fondurilor nerambursabile.

România învinge Anglia!

Ionel Popa

România învinge Anglia cu 4:2 și e pe cale să obțină o performanță deosebită: calificarea în semifinalele Campionatului European U21.

Partida a fost una deosebit de plăcută! Mai ales repriza a doua!

Am spus că partida a fost una deosebit de plăcută pentru că s-a jucat dezinvolt. Am condus, apoi au egalat englezii, iar am condus, iar am fost egalați după care ….. S-a produs nebunia pe final. Senzația mea la un moment dat este că se joacă fără apărare!

Golurile au fost marcate de Puşcaş ’76 (penalti), Ianis Hagi ’85, Coman ’89, ’90+3, pentru România, în timp ce pentru Anglia au înscris Gray ’79 și Abraham ’87.

Iată cu cine am jucat:

În lotul de 23 al Angliei la Euro U21 sunt cel putin 11 jucatori, o echipă de start, cu origini în alte țări decât Anglia. Iată cum arată acest “prim 11” provenit din 10 țări:

Gunn (Scotia), Konsa (RD Congo & Angola), Tomori (Nigeria), Wan-Bissaka (RD Congo), Choudhury (Grenada & Bangladesh), Sessegnon (Benin), Maddison (Irlanda), Abraham (Nigeria), Nelson (Zimbabwe), Gray (Jamaica), Solanke (Nigeria).

Este meritul lui Mirel Rădoi pentru felul cum a pregătit din punct de vedere psihic competiția și această partidă, în mod special. Aceasta e atitudinea potrivită! România are talente în fotbal dar ne-a lipsit un antrenor care să-i motiveze spre/în marile competiții! Iată că a apărut unul! Felicitări tuturor jucătorilor, felicitări Mirel Rădoi, mult succes mai departe!!!

HAI ROMÂNIA!!!

Dacian Cioloș, președinte al Grupului Renew Europe din Parlamentul European

Ionel Popa

Dacian Cioloș a fost ales miercuri, 19.06.2019, președinte al Grupului Renew Europe din Parlamentul European. Acest grup este al treilea ca mărime în Parlamentul European. Este pentru prima dată când un europarlamentar român deține o asemenea funcție. Cine a urmărit activitatea lui Dacian Cioloș de până acum probabil nu se miră prea mult. Mirare e că România primește o asemenea onoare taman acum când în țară cuvântul cel mai potrivit ce descrie activitatea politică ar fi „degringoladă”. Se vede că a primat experiența politică a lui Dacian Cioloș, un politician care a deținut funcția de comisar european pentru agricultură fiind apreciat pentru felul cum s-a achitat de sarcini. Are o experiență redutabilă la nivel european dar și o experiență redutabilă la nivel național. Să nu uităm că a fost premierul guvernului tehnocrat. Guvernul Dacian Cioloș a guvernat România de la 17 noiembrie 2015 până la 4 ianuarie 2017. A fost și ministrul Agriculturii  în guvernul Tăriceanu.

Personal i-am apreciat activitatea ca ministru al Agriculturii și ca premier. M-am bucurat foarte mult când a fost nominalizat ca premier pentru că a pus talpă intereselor de grup. I-am găsit și multe lucruri bune făcute în acel mandat chiar dacă au fost mulți care l-au criticat. Cel mai mult s-a evidențiat în funcția de comisar european fiind apreciat de multe state din Uniune.

Este un om al faptelor. Vorbește puțin, e modest și onest. Înființarea partidului PLUS e de foarte bun augur în România pentru că împreună cu USR dă consistență opoziției aproape inexistentă până la alegerile europarlamentare.În plus, partidul PLUS contribuie la asanarea morală a sistemului politic de la noi. Până la apariția alianței USR-PLUS spuneam că toți ceilalți  au fost la putere și toți sunt compromiși. Iată că noua formațiune cel puțin pentru o perioadă, nu poate fi acuzată de corupție.

Reevenind la Dacian Cioloș, îi dorim mult succes la conducerea Grupului Renew Europe, poate va contribui și la reînnorirea României!

Doamne ajută!

R. Moldova, încotro?

Ionel Popa

Mulți români au urmărit cu sufletul la gură derularea evenimentelor din R. Moldova. Și eu am fost unul dintre aceștia pentru că am prieteni acolo, îi simt ca pe niște frați și mi-aș dori o mai multă apropiere. După plecarea lui Plahotniuc situația de acolo s-a mai detensionat însă mulți ne întrebăm – ce va urma? La prima vedere, Maia Sandu pare o alegere bună pentru funcția de premier și totuși….. Gândul îmi fuge la anii de după al doilea război mondial din România. Să ne reamintim cum s-a instaurat dictatura comunistă la noi. La început a fost Guvernul Groza. Acesta a fost format din comunişti, social-democraţi, membri ai Frontului Plugarilor, ai Uniunii Patrioţilor şi Uniunii Populare Maghiare. Lor li s-au adăugat disidenţi  din partidele istorice (Gh. Tătărescu, Anton Alexandrescu). Scopul a fost să se dea impresia colaborării tuturor forţelor politice în vederea instaurării unei democrații în România. Guvernul Groza, autointitulat„ de largă concentrare democratică”, marchează de fapt, începutul regimului comunist în România. Dr. Petru Groza era doar o simplă marionetă care să servească intereselor Moscovei. Ideea unui astfel de guvern a venit, bineînțeles, de la Moscova. Ușurel, ușurel, interesele Moscovei s-au impus tot mai mult, România urmând să devină o țară comunistă în cel mai clar sens al cuvântului. Maniu era numit fascist. De altfel, toți liderii forțelor democratice aveau să înfunde închisorile fiind acuzați de diverse fapte….

Nu vedeți unele similitudini în ceea ce se întâmplă în R. Moldova? Cu siguranță, Plahotniuc nu a fost un înger însă un Dodon ca braț al Moscovei pare mult mai periculos. De altfel, Plahotniuc a făcut în așa fel încât să ni-l arate un pic pe Dodon cu acele înregistrări. Observăm că Dodon caută să-și întărească poziția în R. Moldova. Astfel că Serviciul de Informații și Securitate dar și Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat vor trece în subordinea lui Dodon(adică în subordinea Moscovei)…..

Vom urmări îndeaproape evenimentele însă R. Moldova se arată deosebit de vulnerabilă iar România deosebită de inabilă în a ajuta. De altfel, nici nu are cine fiindcă PSD a fost în alianță cu PDM-ul lui Plahotniuc. Cine are încredere în PSD?(mă refer la cei de la Chișinău). De altfel, am observat că Plahotniuc și Dragnea au jucat aceleași cărți în încercarea de a se salva(acțiuni prin care au sperat să intre în grațiile SUA) – probabil având aceiași consilieri. În ambele state partidele de la guvernare au suferit înfrângeri puternice, PSD la noi, PDM în R. Moldova. Degringolada e maximă și dezastrul e abia la început. Cât vor fi afectate cele două state? România cu siguranță mai puțin și asta datorită apartenenței la UE. R. Moldova însă, e la cheremul Rusiei.

Liderii proeuropeni de la Chișinău, Maia Sandu și Andrei Năstase, au nevoie de multă înțelepciune și abilitate pentru a face față misiunii lor, anume aceea de a menține R. Moldova pe parcursul ei european. Ne dăm seama însă acum ce beneficiu pentru noi să facem parte din UE și ce vulnerabilitate pentru R. Moldova să fie în afară! Pentru că în afară nu înseamnă neutră, pentru că în afară înseamnă, de fapt, la cheremul Rusiei.

Doamne, ajută-i pe românii basarabeni să-și găsească calea!

Foto: preluare de la DIGI 24.

O căpușă numită UDMR

Ionel Popa

În timpul evenimentelor din Decembrie 1989, s-a înființat Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, la început cu o platformă culturală. Încetul cu încetul, uniunea s-a implicat tot mai mult în politică, chipurile pentru a reprezenta interesele comunității maghiare. După 30 de ani constatăm că UDMR s-a transformat într-o adevărată căpușă pe spatele statului român care în loc să ajute comunitatea maghiară, mai rău îi face.

Cu siguranță, populația maghiară și-a dorit ca de altfel și populația românească, un nivel de trai mai bun. Întreaga populație de pe teritoriul românesc și-a dorit un mediu politic, social și economic modern, european, în care principii ca egalitatea de șanse sau transparența cheltuirii banului public să primeze. Cu toții am avut și avem așteptări de la partidele politice, de aia mergem la vot. Partidele politice în general, se înființează pe bază de doctrine politice. Acestea, la rândul lor, au la bază diverse teorii(filosofii) încercând să acopere pe mai multe planuri funcționarea unui stat sau uniuni de state. Toate însă urmăresc progresul mai ales în plan social și economic. Iată însă că un pseudo-partid de la noi are alte criterii de înființare și funcționare. UDMR-ul(despre acesta e vorba) se consideră un partid de centru-dreapta însă din 1990 încoace a stat în toate guvernele având un comportament de tip „damă ieftină”. După fiecare alegeri și-a așteptat la cotitură pețitorii alegând de fiecare dată pe cei care au avut o ofertă mai bună.Ofertă mai bună pentru liderii UDMR, nu pentru populația maghiară! Ce au negociat ei?Au negociat privilegii și poziții pentru liderii organizației. Populația maghiară pe care chipurile o reprezintă, nu a fost ajutată mai mult de această uniune, din contră. Putem face comparații cu alte naționalități conlocuitoare care nu au fost reprezentate de partide în Parlament sau Guverne și care au evoluat mai bine. Cum se explică aceasta?

Una din explicații e că UDMR pentru a-și menține un bazin electoral suficient a manipulat comunitatea maghiară transmițând mesaje antiromânești, mesaje iredentiste. Incidentele de la Valea Uzului se înscriu în această axă. Cu români în cimitir sau fără români în cimitir, comunitatea o duce la fel. Populația nu și-a manifestat nemulțumirea față de UDMR care era la guvernare în acest moment și care poartă vina problemelor în care se zbate populația(ceea ce ar fi fost firesc), s-a ofensat însă pe seama unui cimitir….declarat internațional. De ce? Pentru că UDMR, manevrat de la Budapesta, le-a îndreptat atenția în altă direcție….. Naționalistă! Și uite așa, de aproape 30 de ani, populația maghiară e manipulată, dezinformată, ținută în obscuritate.

S-au cerut școli în limba maghiară în timp ce, dacă ar fi pe aia dreaptă, maghiarii ar fi avut nevoie de profesori mai buni de  limba română! Maghiarii penetrează mai greu mediul economic sau administrativ din România nefiind cunoscători ai limbii române. Machidonii, de exemplu, se descurcă foarte bine în România tocmai pentru că știu limba română. I-ar fi ajutat cu ceva dacă ar fi avut un „ținut machidonesc”? Maghiarii se învârt în jurul cozii acolo, în cele 2 județe și nu pentrează mediul de afaceri, alte domenii, fiindcă îi ține UDMR grămadă chipurile pentru că vor „Ținut secuiesc”. Câtă naivitate, întreținută de UDMR!

Județul Vaslui a avut un prefect ungur care s-a descurcat aici, fiind sprijinit de comunitate atât timp cât a fost de bună credință. România are un președinte sas și este respectat de foarte mulți români.Înseamnă câteva dovezi că românii sunt toleranți de felul lor. Mult mai greu însă ar vota românii un candidat maghiar la președinție. Asta pentru că l-ar considera un pericol. De ce? Pentru că un candidat udemerist ar fi văzut ca unul cu idei iredentiste! Ungaria finanțează UDMR întreținând o stare tensionată artificial doar din considerente electorale! Și nu numai în România! Croația, Slovacia, Ucraina ș.a. se plâng de politica lor. Ungaria joacă la două capete(poate chiar trei), ba fiind cu UE, ba fiind bastion al Moscovei…. E un joc periculos care ar putea să-i coste la un moment dat. Dacă vor continua pe aceeași linie naționalistă, pot să dau scris că indiferent cât i-ar ajuta rușii, economia lor va fi în regres.

Revenind la UDMR, eu cred că populația maghiară ar trebui să le taie craca la viitoarele alegeri parlamentare! Populația maghiară să voteze partidele care le va crea infrastructură, care respectă principiile europene, care îi ajută să evolueze ca civilizație, nu UDMR care manipulează doar pentru a se menține la putere!

Dragi maghiari, scoateți căpușa asta numită UDMR din Parlamentul României și o să vedeți că veți privi altfel România! O să vedeți că într-un cimitir pot fi respectați eroi de orice naționalitate ar fi! Hai să construim împreună o economie prosperă pentru toți, modernă, europeană, indiferent de naționalitate, nu numai pentru câțiva privilegiați!

Doamne ajută!

Între narcisism și empatie

Ionel Popa

În urma acțiunilor umanitare pe care le întreprinde Asociația „SOLIDAR”( al cărui președinte sunt), ni se întâmplă uneori să primim comentarii mai puțin favorabile. Precizez că cele mai multe din acțiunile noastre sunt îndreptate spre familiile cu mulți copii din mediul rural.
Unele persoane ne descurajează spunându-ne că mai rău le facem fiindcă acele familii vor face și mai mulți copii știind că vor primi ajutoare. Alte persoane mai curajoase ne îndeamnă să le dăm prezervative și unele, ce-i drept, puține la număr, spun că astfel de familii ar trebui castrate!
Atunci când am înființat asociația gândul nostru a fost să dezvoltăm spiritul de solidaritate printre membrii societății. Am observat că populația devine din ce în ce mai egoistă. Am observat în anii de după revoluție că unii au devenit foarte bogați(și nu întotdeauna prin muncă cinstită) și alții foarte săraci(și nu întotdeauna din lene).
De altfel, cele două manifestări comportamentale din titlu, narcisismul și empatia, au o componentă genetică şi una de mediu, se dezvoltă și se declanșează în societate de multe ori sub influența mediului. Psihologii spun că ne naştem cu o predispoziţie mai mare sau mai mică spre narcisism sau empatie însă ambele pot fi extinse sau restrânse în funcţie de factori contextuali.Fiecare dintre noi ar trebui să gândim ce ne-ar place mai mult: să se dezvolte comportamente narcisiste sau empatice? Ce ne-am dori la conducerea țării, de exemplu?
Cei care știți ce înseamnă un narcisist și cât rău poate face în jur probabil realizați ceea ce spun.
Asociația „SOLIDAR” și-a propus să dezvolte empatia între oameni. De aceea, pe primul loc atunci când demarăm campanii umanitare de colectare bunuri stă dezvoltarea spiritului de empatie.
Noi nu facem analize amănunțite asupra familiilor spre care ne îndreptăm….. Nu cred că are așa mare importanță să-i „tocăm”….Asta ar duce la dezvoltarea narcisismului, ar da frâu egoismului…. Dacă o familie are deja mulți copii apoi trebuie să acceptăm că ei sunt viitorul…. De felul cum societatea pe ansamblu îi va crește, îi va educa și dezvolta va depinde viitorul României! Nu credem că acțiunile noastre pot determina o familie să mai facă un copil deoarece nu mergem la aceleași familii mereu…. Noi nu urmărim să creăm dependență. Scopul principal al nostru este să dezvoltăm empatie, spirit de solidaritate. E adevărat că intrând în curtea acelor familii, în casa lor, le mai dăm unele sfaturi…..acolo unde se poate.
„DUREREA cuiva dac-ai alinat, viaţa nu ţi-ai ratat“, a scris Helen Keller.
După cum am sesizat deseori, reușim să aducem alinare în anumite momente… … Am văzut multă bucurie în ochii copiilor atunci când le-am oferit dulciuri și jucării. Am văzut enorm de multă bucurie în ochii copiilor când l-au văzut pe Moș Crăciun! Am văzut lacrimi în ochii mamelor când le-am dus mașina de spălat mult visată…. Probabil că nu peste tot impactul nostru este la fel. Dar asta nu ne descurajează deloc! De ce? Pentru că în paralel a crescut numărul donatorilor! Adică scopul nostru începe să prindă contur! Au venit spre noi donații din afara țării, din țară și în ultimul timp, donatori locali și asta ne bucură cel mai mult! Oamenii dau frâu empatiei și asta e cel mai frumos aspect! Mulți sunt care ne-au mulțumit pentru inițiativa noastră.
Dacă am ști să dăruim mai mult, dacă ne-am debarasa de surplusul din viața noastră, dacă am încerca să ne îmbogățim sufletul cu bucuria celor din jur atunci când dăruim, atunci am trăi mai mult în armonie cu noi înșine. Gesturile mici făcute din suflet te îmbogățesc pe tine în primul rând, iar mai apoi, alină inimile celorlalți. Bucuria de a dărui aduce lumină și energie pozitivă!
Un impact deosebit au acțiunile noastre asupra voluntarilor! S-au perindat câteva zeci de voluntari prin asociația noastră. Cu mulți am rămas prieteni chiar dacă nu mai activează fiind plecați la școli mai departe.Munca voluntară poate oferi foarte multe satisfacții. Sentimentul că faci ceva bun pentru cei mai puțin norocoși decât tine poate fi o terapie excelentă, dar și o provocare.
De aceea, noi învităm pe oricine să încerce fie postura de donator, fie pe cea de voluntar, să vină alături de noi încărcați cu dorința de a dărui, fiecare după puterile lui…. Unii bunuri materiale, alții un pic de timp, o idee, un sfat…..
Ionel Popa – președintele Asociației „SOLIDAR”
Foto: seara de Crăciun 2017, Oltenești

Barza de la Ivești, simbol al prosperității! – Ionel Popa

Cine încă nu-i lămurit cum e cu influența infrastructurii asupra dezvoltării unei localități poate face o vizită în localitatea Ivești din județul Vaslui. Această localitate este asfaltată aproape în totalitate. Beneficiază de apă de la rețeaua comunală. Comuna arată foarte bine și meritul este al administrației locale, primar fiind d-ul Nistor Dumitrache.
Există o mahala(cartier pare prea pompos), ultima pe partea dreaptă a DN 11 A Bârlad-Podu Turcului- Adjud. Acum câțiva ani pe acolo se circula doar în ciubote. Amplasată pe șes, ulițele erau mereu în noroi. Bieții oameni dacă doreau să meargă la oraș, veneau în ciubote până la asfalt, acolo își puneau pantofii lăsând ciubotele la vreun vecin iar la întoarcere le încălțau din nou.
Între timp ulițele mahalalei au fost asfaltate. A urmat construcția de noi case. Această mahala cu familii tinere, foarte harnice face notă discordantă cu mahalalele din multe localități ale județului Vaslui. Multe familii se ocupă cu legumicultura. Familiile au copii. Uneori ulițele sunt asaltate de copii și acest lucru îmi amintește de mahalaua unde am crescut eu prin anii ’80. Poate nu întâmplător o barză și-a amplasat cuibul pe un stâlp chiar la intrare pe ulița principală! Are de lucru acolo!

DSC_0076
Această mahala poate constitui un exemplu de dezvoltare rurală. Poate nu ar fi rău ca edilii din alte comune să vină să vadă ce e acolo…. Duminică am fost în această mahala, în vizită la câțiva fermieri foarte harnici! Bineînțeles, am sunat înainte să-i întreb dacă îi găsesc acasă. Puteau fi la miting la București, nu? Primarul e de la PSD. Nici vorbă! Ei au de lucru în solare sau pe câmp. Au de udat că e secetă mare! Pe ei nu-i interesează să-și piardă timpul la cheremul unor politicieni!Ei muncesc din greu pentru bunăstarea pe care au căpătat-o. Și lucrurile ar putea merge chiar mai bine dacă statul i-ar ajuta mai mult! Principala problemă de care se plâng fermierii e, paradoxal, lipsa forței de muncă! De ce? Pentru că statul oferă ajutoare sociale și celor apți de muncă. De ce le oferă? Păi cine ar fi mers la miting la București dacă nu se puteau baza pe asistații sociali? Și iată cercul vicios! Cred că l-ați înțeles….
Mult succes celor ce fac producție chiar și în condițiile actuale!
Cei ce doresc să trăiască pe propriile picioare să meargă la Ivești să ia exemplu!

De ce să investiți în plantații pomicole

Cu siguranță, plantațiile pomicole pot fi rentabile și afacerile din acest domeniu pot fi de mare succes! Reprezintă una din modalitățile cele mai eficiente de punere în valoare a fondului funciar. Sistemele moderne, superintensive, asigură profituri mari chiar și la suprafețe mici. Unul din avantajele acestei afaceri demn de luat în seamă este acela că se poate face și în timpul liber(în paralel cu un servici sau o altă afacere). Această afacere poate fi gândită și ca o moștenire pentru copii dat fiind că plantațiile au o durată de viață de minim 15 ani. Cât privește profitul, nu aș vrea să arunc niște cifre  pur și simplu având în vedere că sunt mulți factori care intră în joc. Precizez doar că o livadă amplasată în condiții staționale corespunzătoare este mult mai rentabilă decât o suprafață similară cultivată cu cereale sau plante oleaginoase etc.

Ca investiție însă, e un pic mai pretențioasă și de aceea, cei care se gândesc să înființeze plantații pomicole e bine să apeleze la consultanți. Sunt investiții pe termen lung, destul de costisitoare și orice greșeală făcută în faza de înființare poate duce la efecte grave mai apoi, fie în faza de creștere și dezvoltare a livezii, fie în faza de exploatare.

Din punct de vedere legislativ, la înființarea unei plantații pomicole va trebui să avem în vedere prevederile Legii nr. 348/2003 numită și Legea pomiculturii(cu actualizările ulterioare, bineînțeles). Iată de exemplu ce prevede la art. 13:

„Art. 13. –

(1) Plantațiile de pomi cu suprafață mai mare de 0,5 ha și cele de arbuști fructiferi de peste 0,2 ha, situate în zone, bazine și centre consacrate, se înființează în baza autorizației de plantare eliberate de direcțiile pentru agricultură și dezvoltare rurală județene și, respectiv, a municipiului București.

(2) Pentru plantațiile de pomi cu suprafața mai mare de 2 ha și pentru plantațiile de arbuști fructiferi cu suprafața mai mare de 0,5 ha autorizația de plantare se eliberează în baza unui proiect de înființare a plantației pomicole elaborat de persoane autorizate și avizat de institutul de cercetare-dezvoltare pentru pomicultură sau de stațiunea de cercetare-dezvoltare pomicolă din zonă.”

De asemeni, se va ține cont de Legea nr. 60/2007 care prevede la art 46:

„Art. 46. –

Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei următoarele fapte:

  1. a) înființarea plantațiilor cu suprafețe mai mari de 0,5 ha de pomi fructiferi și a suprafețelor mai mari de 0,2 ha de arbuști fructiferi de fiecare operator economic sau de familie ori extinderea peste această limită a celor existente, fără autorizație de plantare.”

Vom trece în revistă câteva aspecte de mare interes pe care trebuie să le aibă în vedere un fermier ce dorește să înființeze o plantație pomicolă, pe lângă respectarea legislației în vigoare din care am enumerat mai sus.

  1. Analiza condițiilor staționale – La alegerea locului pentru înființarea livezii concură mai multe aspecte necesar a fi clarificate, cum ar fi: tipul de sol, topografia, aspectul general, înclinația terenului sau existența apei. Factorii climatici includ temperaturile medii, minime și maxime absolute lunare, cuantumul temperaturilor medii diurne pozitive și negative (unitățile de frig), umiditatea, vântul, precipitațiile anuale și lunare (mm) sau alte forme de precipitații cu frecvența asociată- grindina, gerurile de revenire de primăvară. Dacă se elaborează proiect de plantație atunci cu siguranță se va elabora și un studiu pedologic ce va stabili bonitatea stațiunii pentru speciile pomicole. Se va acorda importanța cuvenită analizelor de sol, însă ne vom preocupa să aflăm dacă în areal ce urmează a se planta se manifestă fenomenul de îngheț târziu. Un astfel de fenomen afectează înflorirea pomilor cu implicații directe asupra fructificației.O investiție serioasă trebuia să ia în calcul și un sistem de irigație care să ajute la compensarea deficitului hidric în sezonul vegetal. Disponibilitatea apei este esențială, nu veți putea produce eficient, pe măsura potențialului genetic, dacă nu aveți apă suficientă! Apa este una dintre intrările în sistem dintre cele mai scumpe, sursa de apă trebuie să fie una de încredere, asigurată permanent. Livada dumneavoastră este dependentă de apă, de o irigație regulată, în funcție de condițiile existente (vreme și perioada de vegetație). Managementul irigației este extrem de important: frecvența irigării, umiditatea din sol, cantitatea de apă necesară pentru fiecare pom, integritatea sistemului, corecta funcționare a acestuia sunt operațiuni zilnice, ce necesită o programare și execuție atentă.Managementul irigației poate fi făcut astfel încât să se reducă vigoarea pomilor fără a se penaliza calitatea livezii și randamentul acesteia în producție, printr-o tehnică de irigație prin deficit reglementat (RDI). Reducerea programată strategic a apei în anumite momente va conduce și la economii de apă dar în primul rând la reducerea creșterii vegetative, fără a afecta dimensiunea și calitatea fructelor, obiectivul dumneavoastră principal în livadă celălalt obiectiv fiind de a asigura o vigoare suficientă necesară dezvoltării viitoare a lăstarilor și de a canaliza energia rămasă pentru producția de fructe.Există mai multe soluții în acest sens, funcție de sursa de apă, distribuirea acesteia în plantații etc. În Spania am avut ocazia să văd un sistem ce folosea energia solară(panouri fotovoltaice) pentru a alimenta pompa ce scotea apa din pânza freatică. Poate fi o soluție bună și în condițiile de la noi mai ales că de cele mai multe ori nu există posibilitatea de alimentare la rețeaua publică de electricitate, bineînțeles luând în calcul adîncimea de forare, costurile de înființare și de exploatare a sistemului. Sistemul de irigație va asigura și fertilizarea plantației asigurând nutrienții pomilor cu eficacitate maximă.
  2. Tehnologia ce va fi abordată. Vom avea în vedere soiuri care valorifică cel mai bine potențialul local. Cercetarea în domeniu a produs soiuri cu fructe cu calități deosebite, cu coacere mai timpurie sau mai târzie etc. Soiurile înalt productive au nevoie de susținere și în acest sens putem avea în vedere un sistem de susținere din stâlpi de beton precomprimat/metalici/lemn, după posibilități. Ca dotare minimă, e nevoie de un tractor de livadă, o cositoare, o instalație pentru stropit, o stație meteo. Când începe fructificația pomilor e bine să avem  plasă antigrindină sau plasă anti-ploaie (mai ales la fructe precum cireșul) pentru a evita crăparea fructelor. Se va avea în vedere folosirea alertelor de dăunători pentru a stabili când e nevoie de stropire și cu ce substanțe. În felul acesta se vor face economii de bani, de muncă dar se va proteja totodată și mediul. În aceste condiții de tehnologie și dotare necesarul de forță de muncă nu va fi foarte mare! Vom lua măsuri de protecție la furturi sau vandalisme prin realizarea unei împrejmuiri corespunzătoare.

Punctele cheie pe harta riscurilor sunt reprezentate de polenizare, controlul bolilor și al dăunătorilor precum și de factorii climatici extremi cum sunt seceta, geruri severe, înghețul, grindina, vântul sau căldura excesivă. Producția și calitatea recoltei sunt un rezultat al managementului integrat al solului, irigației, coroanei și nutriției. Aceste inputuri sunt dependente unele de celelalte așa cum apa și nutriția nu pot fi separate de solul ce susține sistemul radicular, care la rândul său dictează performanța coroanei și pe cale de consecință, producția de fructe.

Ceea ce ar mai trebui să știe fermierul care dorește să investească într-o plantație pomicolă este că poate primi sprijin din fonduri europene în baza sub-măsurii 4.1a din PNDR.

Fondurile nerambursabile vor fi acordate beneficiarilor eligibili pentru investiții corporale şi/sau necorporale, conform următoarei liste indicative a cheltuielilor eligibile:

  • reconversia plantațiilor existente, inclusiv costurile pentru defrișare, materiale de plantare, sisteme de susținere, pregătirea solului, lucrări de plantare, sisteme de protecție pentru grindină, inclusiv generatoare terestre Antigrindină, îngheț, caniculă, ploaie și insecte, echipamente de irigaţii la nivelul exploatațiilor, containere generator pompe irigat, sere, solarii, tunele joase, macrotunele etc.
  • înfiinţarea de plantații pomicole, inclusiv costurile pentru materiale de plantare, sisteme de susținere, pregătirea solului, lucrări de plantare, sisteme de protecție pentru grindină,îngheț, caniculă, ploaie și insecte containere, generator pompe irigat, sere, solarii, tunele joase, macrotunele etc.
  • înfiinţarea, extinderea și/ sau modernizarea sistemelor de depozitare, condiționare, și ambalare şi a unităţilor de procesare la nivelul exploatației, inclusiv unităţi de procesare mobile, laboratoare de analiză pentru testarea produselor aferente activității proprii, containere frigorifice refrigerare, containere frigorifice congelare cu camera prerăcire, grup containere condiționare, spații de depozitare (fertilizanți, pesticide, ambalaje, inventar mărunt) etc.
  • pentru respectarea condițiilor de igienă, de protecție a muncii, sanitar-veterinare și a fluxului tehnologic, sunt eligibile spațiile destinate personalului de producție: vestiare tip filtru pentru muncitori, biroul sefului de fermă, spațiu pentru pregătirea și servirea mesei, toalete ecologice etc.).
  • sisteme audio/ video de supraveghere, monitorizare și control a plantației şi a fluxurilor tehnologice din exploataţia pomicolă, sisteme de iluminat perimetral al plantației pomicole şi/ sau al zonelor unde se desfășoară procesele tehnologice ale exploataţiei pomicole, stație meteo aferentă plantației pomicole, cabine pază;
  • achiziţionarea, inclusiv prin leasing, de mașini/ utilaje şi echipamente noi, inclusiv echipamente de irigaţii la nivelul exploatațiilor, remorci agricole/ tehnologice, în limita valorii de piaţă a bunului respectiv.
  • amenajarea, construcția, dotarea spațiilor de desfacere din cadrul exploatației și alte activități de marketing (autorulote, dozatoare (automate) de sucuri naturale şi alte produse din sectorul pomicol) etc.

Mai rămâne o ultimă problemă de rezolvat care poate da mari bătăi de cap fermierului: comercializarea producției în condiții de profit! Constatăm că piața din România este invadată de fructe din import. O soluție pentru fermierii români ar fi să se asocieze pentru a crea la comun spații de depozitare corespunzătoare, instalații de sortat, de ambalat dar și pentru a suporta mai mulți la un loc cheltuielile legate de marketing și publicitate. Fructele noastre pot avea mare căutare la export dar a face export nu e la îndemâna oricărui fermier!

Avându-se în vedere oportunitatea de finanțare din fonduri europene, sectorul pomicol necesită o mai mare atenție. În cele de mai sus nu am epuizat subiectul. Doar am dorit să atrag atenția celor dornici de a face investiții în pomicultură. Pentru mai multe informații ne puteți contacta la adresele de mai jos. Proiectele din domeniul pomiculturii necesită studiu de fezabilitate astfel că trebuie demarate din timp. Vă așteptăm cu solicitări în acest sens.

Consultant: ing. Popa Ionel – S.C.DUPLICOM GRUP S.R.L. Mobil: 0761130399, email: duplicomgrup@yahoo.com, https://www.facebook.com/duplicomgrup

Economia de piață vs economia naturală

Ionel Popa

De multe ori, poate că de prea multe ori parlamentarii sau miniștrii români se dau în stambă în declarații de când democrația, chipurile, s-a instalat în România. Unele situații sunt ușor de înțeles dat fiind că parlamentarii nu sunt și nici nu trebuie neapărat să fie academicieni. Vă amintiți îngrijorarea lui Adrian Severin că la București în molecula de apă sunt de două ori mai mulți atomi de hidrogen decât de oxigen? Sau de Irina Loghin care cerea arestarea lui Rasdaq dacă a furat?(era vorba de piața Rasdaq dar despre care Irina nu știa nimic). Sunt multe astfel de faze că dacă le trecem în revistă nu ne mai miră că evoluăm așa lent pe calea bunăstării!

Totuși, nu m-aș fi așteptat la o gafă atât de mare din partea lui Varujan Vosganian! Iată ce scria pe facebook acum câteva zile parlamentarul ALDE: „Fiecare ou mâncat de la găina din curte văduvește bugetul de cincizeci de bani! Să presupunem că folosim, în demonstrația noastră, două găini ouătoare. Una dintre ele aparține unei ferme, cealaltă unui coteț. Oul fermierului va lua calea pieței și va fi vândut, în medie, cu 1 leu (pentru ouăle ecologice ceva mai mult, pentru celelalte ceva mai puțin). Oul gospodarului va trece direct din coteț în tigaie. Oul vândut va aduce bugetului TVA, impozit pe profit și pe dividende, impozit pe salarii și contribuții la asigurările sociale. La asta se adaugă faptul că, la rândul lor, salariile și profiturile obținute din producția fermierului, din prestațiile angrosistului și din serviciile supermarketurilor reintră în circuit și generează iarași impozite și taxe. În schimb, oul din coteț, în drumul său spre tigaie, nu produce niciun ban”.

Bineînțeles, internauții l-au luat la rost și tipul în loc să-și ceară scuze, a venit cu noi și noi explicații dintre care una m-a plesnit drept în față: „avantajele economiei de piață față de economia naturală”.  Fiind inginer silvic de profesie, mi-am reamintit că întreaga teorie a regenerării pădurilor(cel mai complex ecosistem din natură) are la bază ideea regenerării conform tipului natural fundamental de pădure. Adică oricând se dorește regenerarea artificială sau naturală a pădurii pe o anumită suprafață, se va urmări ca aceasta să se facă în conformitate cu condițiile staționale, luând în calcul tipul natural de pădure specific acelor condiții. De ce? Pentru că tipul natural de pădure oferă cele mai multe garanții de adaptare a pădurii la acele condiții staționale. Foarte rar se fac abateri de la tipul natural fundamental și numai deplin justificat. De ce nu ar fi valabilă o astfel de teorie și în economie? Varujan Vosganian are o cu totul altă teorie și asta pentru că acest om pare picat din lună! De precizat că este în Parlamentul României de la Revoluție! Senzația mea este că omul stând așa mult în Parlament s-a rupt de realitate. Deodată i-a căzut în mână o carte în care a găsit ideea cu impozitarea autoconsumului și a aruncat-o pe piață fără să-și dea seama că se face de tot râsul! De ce nu e bună o astfel de teorie în România?

În primul rând pentru că agricultura de subzistență a asigurat supraviețuirea unei mari părți a țăranilor după desființarea CAP-urilor. Să nu uităm că pensiile foștilor membri CAP sunt de tot râsul.

În al doilea rând, agricultura de subzistență a compensat lipsa de locuri de muncă din mediul rural.

În al treilea rând, conform noului Cod Fiscal, agricultorii depun anual declarația 221 și plătesc impozite și așa prea mari, pe bază de norme de venit. E adevărat că la calculul normelor de venit se scad anumite cantități dar care înseamnă foarte puțin din totalul producției(Vosganian a exagerat mult producțiile la nivel național).

În al patrulea rând, țăranii noștri vând puțin din producția lor! Piața produselor agricole e invadată de importuri! Statul nu a ajutat producătorii autohtoni să pătrundă pe piețele externe. Ba, din contră, au permis și permit supermarketurilor să se extindă fără a se lua măsuri de protejare a producției autohtone. Cel mai grav e că supermarketurile s-au sesizat că românii din cauza lipsurilor financiare, nu prea mai pun preț pe calitate și ne vând produse ce nu ar avea ce căuta pe piețele de unde provin(producție din economia de piață, nu-i așa?).

Nici nu aș vrea să mă gândesc ce ar însemna pentru țăranii români impozitarea întregii producții!! Și așa satele sunt golite de tineret!

Uniunea Europeană promovează fermele mici tocmai pentru că se consideră că acestea  fac mai bine față fluctuațiilor în situații de criză. Falimentul unui brand mare poate atrage probleme sociale în anumite situații. Un virus la porcine a dus la blocarea sectorului pentru mai bine de 20 ani(cazul COMTIM). Vă amintiți cazul DANONE de acum câțiva ani? A produs o isterie națională. Apoi a fost cazul BRĂDET.  Mai putem da multe exemple de vulnerabilități ale economiei de piață. 

Să se înțeleagă bine-nu sunt împotriva economiei de piață ca teorie economică! Însă cred că poate exista o coexistență a agriculturii specifice economiei de piață cu o agricultură de subzistență, mai ales datorită rolului social al ultimei categorii. Uniunea Europeană a evidențiat faptul că România este singurul stat în care mai întîlnim agricultură tradițională și a încurajat statul român să sprijine acest sector. Asta a înțeles Vosganian?

Dar eu mai propun un exercițiu de imaginație. Să ne imaginăm că o criză profundă ar veni peste țară-un război. Economia de piață ar mai putea să asigure hrana populației? Ce s-a întâmplat cu Siria după bombardamente? Cine s-ar duce în Siria să aprovizioneze supermarketurile? Cine ar mai aproviziona supermarketurile la noi? Cu ce s-ar hrăni populația?

Ca să ne dăm seama de caracterul lui Vosganian, aș dori explicații de la d-lui la două situații:

-Dacă se consideră un politician autentic de dreapta ce vine cu propuneri economice de dreapta, ce caută într-o alianță cu un partid de stânga așa cum e PSD-ul?

-Dacă e așa expert în teorii economice, să explice cum au stat treburile în dosarul „Gaze ieftine pentru Nicolae”? Citiți din „gândirea de economist” a d-lui Vosganian în următoarea stenogramă: http://evz.ro/stenograma-sideranta-discutia-completa-in-care-vosganian-se-milogea-anormal-de-tariceanu-pentru-gazele-lui-niculae-vosganian-de-ce-mi-smulgi-inima-din-piept-micsorandu-mi-veniturile-tariceanu-auzi-nu-ma-lua-pe-mine-cu-vrajeala.html

Ideea de unire în preajma centenarului Marii Uniri – de Ionel Popa

În anul 2018 toți românii vom sărbători centenarul Marii Uniri. Este un prilej de readucere aminte asupra evenimentelor de la 1918 dar nu e frustrant că teritorii locuite de români, mai ales Basarabia, nu este integrată în România la atâția ani de la proclamarea independenței acestui teritoriu?.  Dacă ar fi ca lucrurile să se desfășoare în firescul lor, Basarabia ar trebui să ceară rapid unirea și România s-o accepte la fel de rapid și mai apoi să se acționeze în sensul integrării celor două state, economic, social etc. Lucrurile nu se petrec așa din câteva motive:

-Liderii din Basarabia nu vor să-și piardă privilegiile. Corupția este la un nivel înalt la Chișinău și cei de la putere se simt în largul lor. Îi sperie foarte tare instituțiile de combatere a corupției din România.

-Bisericii din Basarabia(în mare parte) care are un rol foarte mare în societatea basarabeană îi convine subordonarea față de Patriarhia Moscovei. În cadrul procesului de rusificare Moscova a avut grijă să acorde o atenție mare preoțimii așa că cei mai mulți sunt filoruși. Poate că un rol mai activ al Patriarhiei de la București s-ar potrivi pentru apropierea preoțimii.

-Populațiile de alte etnii din Basarabia au reticențe mari privind ideea de unire cu România, de multe ori discursurile excesiv naționaliste ale liderilor unioniști punând gaz pe foc. Preferă o mai mare independență, sub formă de autonomie, decât unirea într-un stat mare. În plus, etniile sunt la mâna Moscovei prin liderii lor manipulați de securitatea rusească.

-Liderii de la București realizează că o eventuală unire ar însemna o povară destul de grea pentru România, stat care este angajat în recuperarea decalajului față de celelalte state din UE. Recent am auzit un banc de la un primar de comună: „Se spune că Putin nu ne iubește. Păi dacă nu ne-ar iubi, ne-ar da Basarabia!”. Bineînțeles, e un banc. Totuși, ne putem da seama că ar fi multe de făcut pentru ca Basarabia să ajungă din urmă chiar și cea mai săracă regiune a României! Nu că nu ar fi posibil, însă vedem cum e cu voința politică la noi! Multă demagogie, puține fapte. În virtutea inerției, România se dezvoltă. În momentul în care apar decalaje mari între regiuni asta-i cea mai clară dovadă că România se dezvoltă doar din inerție și nu datorită unei planificări bine gândite și aplicate. Dacă guvernanții ar gândi cum trebuie, ar face strategii care să fie aplicate CU VOINȚĂ POLITICĂ și atunci decalajele dintre regiuni ar fi reduse mult iar România ar arăta ca o țară cu adevărat europeană.

-Liderii de la Bruxelles nu încurajează unirea pentru că s-ar crea un precedent periculos pentru Europa. Modificarea granițelor, indiferent cum s-ar face, nu e pe placul UE.

Și totuși, ce-ar fi dacă:

-Liderii de la Chișinău ar lăsa  interesele personale de-o parte și s-ar gândi la copiii și nepoții lor. E o marte oportunitatea ca Basarabia să intre în civilizația europeană prin unirea cu România. E nevoie de sacrificiu din partea clasei politice de la Chișinău dar e și o oportunitate de a intra în istorie.

-Biserica ar avea o mai mare deschidere spre Patriarhia de la București? Bineînțeles, Patriarhia de la București ar trebui să facă ceva în acest sens. Totodată BOR ar trebui să se curețe de elemente ce denotă abateri profunde de la dogma ortodoxă(cazurile Corneliu Bârlădeanu și Cristian Pomohaci), știindu-se că biserica basarabeană este mai tradițională și nu tolerează liberalismul în sânul acesteia.

-Etniile din Basarabia ar face un efort de a înțelege că în România prin prisma legislației naționale și a politicii de la Bruxelles, pot beneficia de mult respect și susținere. Ca drept dovadă, în Parlamentul de la București sunt reprezentate 18 etnii. În plus, etnia maghiară a avut reprezentare în multe guverne. Rusia nu-i poate ajuta prea mult mai ales de când e în conflict cu Ucraina. România poate asigura liniște pentru cetățenii ei atât prin integrarea în UE cât și prin apartenența la NATO.Autonomia e bună doar pentru o mână de privilegiați, nu și pentru popor.

-Liderii de la București ar înteți contactele cu basarabenii la toate nivelele și cu toate etniile promovând unirea ca necesitate actuală, ca modalitate de rezolvare a problemelor curente a populației din Basarabia. Discursurile naționaliste ar trebui trecute în plan secundar primând necesitățile de moment și de viitor a poporului. Istoria e bine s-o știm dar ce ne facem când nu avem cu ce plăti ratele? Vedem cum mare parte din populația din Românească părăsește teritoriul pentru un trai mai bun. Noi vrem să atragem 4.5 milioane de locuitori cât mai are Basarabia(mulți de etnie rusească) în timp ce alți 4.5 milioane de locuitori de etnie română  au părăsit România….Ca atare, România trebuie să arate că asigură prosperitate populației și că ar putea să integreze populația din Basarabia. De fapt, ăsta ar fi marele examen. Retorica privind istoria comună, cultura comună, limba maternă etc nu mai valorează așa mult în aceste vremuri. Oamenii se mișcă de-a lungul și de-a latul planetei pentru un trai mai bun.

Concluzia e că multe ar trebui făcute dacă dorim unirea și politicienilor le stă în putință. Prioritatea numărul 1 ar trebui să fie progresul economic și grija față de populație indiferent de etnie. Ideea de unirea are nevoie de susținători din partea a cât mai multor lideri. Unirea e mai mult decât politică de partid. Unirea e ideal de țară.