Ionel Popa
Pe măsură ce pandemia se extinde în România, ne-am fi așteptat la mai multă solidaritate între oameni, la mai puțină răutate și la mai multă înțelegere. S-ar părea că lucrurile nu se petrec așa, ba din contră, multe apucături primitive ies la iveală.Nu mă miră prea tare că lucrurile se petrec așa dacă mă uit la felul cum aruncă vina unii pe alții liderii mondiali. În loc să se adune și să găsească soluții, fiecare vrea să valorifice cât mai bine efectele pandemiei, în plan strategic, în plan economic etc. Nu se gândesc că astfel de atitudini pot duce la nenorociri și mai mari!
Și la noi în țară observăm că președintele a ales calea măsurilor coercitive și pecuniare care numai bine nu fac în condițiile în care mare parte din populație este afectată de criză! Cei ce încalcă regulile impuse prin ordonanțe sunt împinși de nevoi, în cea mai mare parte. Taman ăștia vor fi amendați! Și uite așa avem deja peste 78000 cetățeni împovărați cu amenzi! De ce nu s-a ales calea dialogului? De ce nu s-a ales un comunicator eficient care să ajungă la sufletul românului și să-l convingă de importanța respectării regulilor? De ce expunem jandarmi, polițiști, armata, pericolului contaminării cu Coronavirus sau alte epidemii? Astfel de măsuri s-ar putea să funcționeze în orașe dacă vor „planta” câte un om în uniformă la fiecare bloc sau chiar la fiecare scară. Dar ce ne facem în mediul rural? Graba de a amenda poate să aibă consecințe diametral opuse! Există populație în stare de disperare! Exista și înainte de pandemie, cu atât mai mult acum când mulți nu mai pot munci iar aprovizionările din diasporă de care mulți beneficiau, nu mai vin! Măsurile pecuniare pot duce la tensiuni și mai mari în rândul populației!
Mai ales că în fața pandemiei nu suntem toți expuși pe bază de echitate! Vedem cum cresc în intensitate luările de poziție față de pensiile speciale! Exemplul personal, echitatea în rândul tuturor cetățenilor, concentrarea pe luarea celor mai eficiente măsuri pot avea rezultate mult mai bune.
Măsura motivării pecuniare a personalului medical implicat în lupta împotriva Coronavirusului iarăși poate duce la tensiuni! Vor fi și alte categorii socio-profesionale care vor solicita astfel de motivări! Și de unde dacă deja suntem la fundul sacului?
Ce ne facem cu cei care acum critică de mama focului cadrele medicale din spitale? Sunt acuzații care mai de care! Nici asta nu e în regulă…. Nu e cel mai bun moment de a judeca activitatea trecută a acestora mai ales că multe apucături țin de sistemul pe ansamblu.Vor fi necesare reforme dar să trecem de pandemie acum cu pierderi cât mai mici!
Să ne reamintim un moment din istoria….Rusiei. Revoluția de la 1917 a avut ca punct de pornire o modificare de regulament militar prin care se interzicea consumul de alcool de către soldați. Această regulă s-a impus soldaților, mai puțin ofițerilor! De aici, răzvrătiri și în final, schimare totală de regim cu împușcarea țarului și a familiei acestuia!
În final vă prezint o pildă bine de știut în această perioadă și nu numai.O prezint întocmai așa cum am găsit-o pe o pagină de net. A fost publicată de Leon Magdan în cartea: „Cele mai frumoase pilde ortodoxe și povestiri cu tâlc”
„După ce a trăit o viaţă plină de egoism, în care nu s-a gândit decât la el, nepăsându-i de cei din jur, un om a ajuns în iad. Cât de mult s-a căit atunci pentru tot ce făcuse! Dar era prea târziu. Chinuindu-se zi şi noapte în flăcările iadului, se ruga încontinuu:
– Iartă-mă, Doamne, am greşit, dar acum m-am lecuit. Nu mai sunt egoist deloc, ajută-mă, Doamne, că m-am schimbat şi nu mai am pic de răutate în mine!
În timp ce se ruga el, a apărut deodată un înger, care i-a spus:
– Bucură-te, omule! Dumnezeu ţi-a ascultat rugăciunea şi vrea să-ţi dea o şansă să vii în rai, dar oare te-ai schimbat cu adevărat?
– Sigur că da, zise omul cu nerăbdare, sigur că m-am schimbat!
– Bine! A mai spus îngerul. Vezi firul care coboară acum spre tine? Dacă te vei urca pe el, vei ajunge în rai şi vei scăpa de chinurile de aici.
Nespus de bucuros, omul a început să se caţăre pe firul ce atârna deasupra iadului, numai că, pe măsură ce se urca, a băgat de seamă că firul se subţia din ce în ce mai tare. Când s-a uitat dedesubt, să nu-şi creadă ochilor! Mulţi păcătoşi se atârnaseră de firul său, încercând cu disperare să scape din flăcările iadului.
– Ce faceţi ?! Strigă omul speriat. Daţi-vă imediat jos, o să se rupă firul şi o să cad iarăşi. Daţi-vă jos, n-auziţi ?! Ţipa omul cu disperare şi începu să-i lovească cu picioarele. În clipa aceea, firul s-a rupt şi au căzut cu toţii.
– Of, îngerule, uite ce mi-au făcut ceilalţi! Spune-i lui Dumnezeu să-mi trimită alt fir, ca să scap odată de aici!
– Nu se poate! I-a răspuns îngerul.
– Cum aşa? Doar n-am nicio vină, firul s-a rupt din cauza lor!
– Ba nu, firul s-a rupt din cauza ta şi a invidiei tale. Firul acela era firul credinţei şi ar fi putut ţine şi tot iadul dacă ai fi avut încredere în Cuvântul lui Dumnezeu şi dacă nu te-ai fi gândit doar la tine. Ai spus că te-ai lecuit de egoism şi că acum îţi pasă de aproapele tău, dar nu este adevărat. Fiind la fel de păcătos şi rău, firul nu te-a ţinut; de aceea s-a rupt.
În viaţă nu va reuşi cel rău, cel zgârcit şi interesat doar de propria persoana. Poate că va strânge averi, dar în sufletul său cu ce se va alege? Dar cel ce îi ajută mereu şi cu dragoste pe ceilalţi, acela strânge în inimă comori cereşti, devenind om cu adevărat, căci om este doar cel ce trăieşte pentru oameni.
„Nu fi iubitor de sine şi vei fi iubitor de Dumnezeu! Nu căuta plăcerea în tine şi o vei găsi în ceilalţi!”
Dumnezeu să ne ocrotească și să ne înțelepțească pe toți în aceste vremuri!
Ionel Popa 