Etichetă / PNRR

de Popa Ionel

Cui servește boicotarea programului de împădurire cu fonduri din PNRR?

Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru investiții în noi suprafețe ocupate de păduri” și prevede acordarea unui sprijin pentru împădurire în cadrul Planului național de redresare și reziliență (PNRR), “Sprijin pentru Investiții în noi suprafețe ocupate de păduri”. Alocarea financiară totala acordată prin PNRR, pentru lucrarile destintate pentru noi suprafete

ocupate de paduri in cadrul Investitiei I1- Subinvestiția C2/I1/S/1.A – Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite în cadrul prezentului Ghid specific este de 500.000.000 Euro echivalentul a 2.474.550.000 lei.

Calendarul propus pentru Investiția 1. Campania națională de împădurire și reîmpădurire prin PNRR menționează realizarea a cel putin 25.000 ha suprafețe noi de teren împădurite sau reîmpădurite până la 31.12.2023, iar până la 30.06.2026 realizarea a 56.000 ha suprafețe noi de teren împădurite sau reîmpădurite.

Programul lansat încă din data de  25 noiembrie 2022 pare cel mai bun de după 1990. Despre necesitatea de a crea noi suprafețe acoperite cu pădure nu e greu de argumentat mai ales când zi de zi vedem efectele încălzirii climatice.

În România programul a demarat lent fiindcă a necesitat o perioadă de clarificări. Guvernul și-a trimis secretarii de stat în teritoriu pentru a oferi toate clarificările necesare. După întâlnirile cu cei interesați, întâlniri ce au avut loc la nivel de județe, s-au desprins  câteva propuneri de îmbunătățire a porgramului. Una dintre acestea a fost introducerea pe lista cheltuielilor decontabile prin program și a lucrărilor de întreținere a plantațiilor atunci când terenul propus spre împădurire aparține unei instituții de stat. Odată această măsură acceptată de Comisia Europeană se creeau premisele pentru reușita programului.

Stupoare însă! La câteva zile după primirea veștii de la Comisia Europeană Parlamentul României adoptă Legea 236/2023 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 35/2022 pentru aprobarea măsurilor necesare realizării campaniei naţionale de împădurire şi reîmpădurire prevăzute în Planul naţional de redresare şi rezilienţă, lege prin care se aduce și un amendament prin care se elimină de la eligibilitate pajiștile permanente!

Acest amendament a fost adăugat peste noapte, fără a se ține cont de faptul că Garda Forestieră a eliberat avize pentru astfel de suprafețe!  Ba mai mult, sunt proiect în diferite faze, pentru care s-au făcut cheltuieli: analize de sol, taxe mediu etc.

Trebuie să precizez că în aceeași perioadă a intervenit și o rotație guvernamentală. Mai exact, au fost schimbări la nivel de premier și de miniștri. Totuși, nu înțeleg deloc logica pentru un astfel de demers!

Încerc să argumentez de ce nu înțeleg logica:

România are  4,8 milioane ha de pășuni și fânețe, cât Olanda, Elveția și Belgia la un loc. Încărcătura de animale pe pășuni este în țara noastră de 0,3 UVM/ha, adică foarte mică. O altă caracteristică a pășunilor de la noi este aceea că sunt degradate, de slabă calitate. O bună parte din aceste pășuni necesită lucrări de împădurire pentru stoparea fenomenului de degradare care nu se mai poate face prin continuarea menținerii aceeași folosințe. Oportunitatea apărută prin programul finanțat prin PNRR era o soluție bună pentru o mică parte din pășunile degradate. Ce înseamnă 56000 ha din 4,8 milioane de ha? Mai ales că o parte din cele 56000 ha vor fi și terenuri din alte categorii de folosință agricolă(arabile, livezi, vii etc).

România se plânge de criză financiară și ANAF-ul execută firmele fără nici o milă! Programul de finanțare prin PNRR a împăduririlor înseamnă o sumă semnificativă de bani care va veni de la UE și care, atenție, în mare parte rămâne în țară! Sunt multe programe cu finanțare din fonduri europene în care, prin achiziția de tehnologii din alte state, banii se întorc sau se duc în afara României. Banii pentru împădurire înseamnă costuri pentru puieți produși în țară, plata de manoperă în țară etc. Se capitalizează și unele instituții de stat cu autofinanțare sau agenții: OSPA, ANM, APM etc.

Și totuși parlamentarii României votează această lege! Cine să-i mai înțeleagă? Cum să mai înțelegem guvernul când adoptă măsuri de creștere a taxelor? Cum să mai înțelegem că guvernul este cu adevărat preocupat de reducerea efectelor schimbărilor climatice? Cum să mai credem în Strategiile pe care guvernele noastre le elaborează?

De ce își bate joc România de PNRR?

Ionel Popa, proiectant și consultant lucrări împădurire

Cei ce doresc sprijin pentru accesarea și implementarea de proiecte de împădurire cu finanțare din fonduri europene pot solicita sprijin la email: popaionel68@gmail.com sau mobil 0761130399.

de Popa Ionel

Accesarea fondurilor europene, punctul slab al României

Ceea ce am putut constata luna aceasta e că am pornit cu stângul în noul ciclu financiar aferent perioadei 2021-2027 odată cu respingerea PNRR-ului. Chiar dacă ministrul Cristian Ghinea încearcă să îndulcească situația, din punctul meu de vedere lucrurile sunt grave și o să mă explic în cele ce urmează.

Din experiența primelor două cicluri financiare România absoarbe greu fonduri europene. În perioada 2014-2020 României i s-au alocat 30.883.141.003 euro și stadiul absobției la nivelul acestei luni este de 52,67%. Și a avut la dispoziție 7 ani! Pentru perioada 2021-2027 Comisia Europeană a decis să împartă alocările în două. Astfel o primă alocare se va face conform acestui PNRR cu finalitate la implementare anul 2026. Va mai urma o alocare Dumnezeu știe când care să acopere întregul ciclu. De ce a apărut această împărțire? Pandemia de COVID-19 este motivul. Toate economiile țărilor UE au fost afectate mai mult sau mai puțin de pandemie și toate au nevoie de finanțare pentru redresare. Ca atare, s-a decis ca în prima parte alocările să se axeze pe finanțarea unor proiecte de redresare și reziliență. 

Așadar România ar trebui să implementeze proiecte în cuantum de 29 miliarde euro până la finele anului 2026 aproximativ aceeași sumă alocată pentru întreaga perioadă 2014-2020.Ori noi vedem că până la această dată s-au absorbit 16,267 miliarde euro din care absorbție efectivă 13,737 miliarde euro, diferența fiind prefinanțări! 

Faptul că s-au alocat astfel de sume la prima vedere pare entuziasmant însă asta ar fi însemnat ca România să fie foarte bine pregătită. 

În primul rând România ar trebui să știe nevoile de finanțare în contextul legislației UE. Vedem că PNRR-ul românesc a fost dat înapoi pentru că nu am reușit să convingem experții UE că vom finaliza implementarea proiectelor până în 2026! Personal eu am mai tras semnale încă din 2019 că Guvernul României nu pare focusat pe pregătirea ciclului financiar 2021-2027.

Lucrurile sunt cu atât mai grave cu cât coaliția nu funcționează! Luptele pentru funcție nu par să înceteze așa ușor! Sunt promovate pe funcții persoane care nu au competențele necesare. Uneori am senzația că cei ce dețin puterea în această perioadă nu conștientizează prioritățile României!

Evaluatorii de la Comisia Europeană au experiență din celelalte programe naționale. Au văzut că noi am ticluit la repezeală un PNRR imposibil de implementat și ni l-au returnat. Ei au procedat corect și experții noștri ar trebui să treacă la treabă cu maximă seriozitate. Am văzut că politicienii noștri sunt pregătiți să impună PNRR-ul la Bruxelles politic. Și ei au să-l accepte! Doar că dacă România nu consumă fondurile acestea se vor redistribui. Și România nu dovedește că e capabilă a consuma fondurile. 

Că experții noștri au dat dovadă de superficialitate la întocmirea PNRR-ului e ușor de dovedit fără a fi evaluator cu experiență. O să vă dau un exemplu.

În ultima versiune a PNRR-ului este alocată suma de 1500 milioane euro pentru Pilonul 1, Componenta 2: I.2 Împădurim România și protejăm biodiversitatea( https://mfe.gov.ro/pnrr/).

Ca să consumi fondurile pentru împădurire în cadrul acestei componente ar trebui derulate cel puțin următoarele activități:

-Identificarea perimetrelor de ameliorare și a terenurilor pentru crearea de perdele de protecție

-clarificarea regimului juridic, întabularea și obținerea acceptului din partea proprietarilor pentru schimbarea categoriei de folosință

-întocmirea proiectelor de împădurire și stabilirea necesarului de resurse(resurse materiale-în special puieți, umane etc), avizarea acestora

-producerea puieților pentru plantat(poate dura 1-3 ani până ies primii puieți, depinde de specie)

-organizarea licitațiilor pentru execuția lucrărilor

-execuția propriu-zisă a lucrărilor care poate dura cel mai puțin 5 ani(e vorba de înființarea și întreținerea plantațiilor până la închiderea stării de masiv).

Ne putem da seama că timpii necesari pentru realizarea și implementarea unor astfel de proiecte nu se pot încadra în termenul 2026! Și nu am luat în calcul că nu prea mai sunt firme care să execute lucrările având în vedere că aceste firme trebuie să fie acreditate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Totodată, se resimte lipsa de forță de muncă mai ales în sezonul de vegetație care să execute astfel de lucrări. 

Iată cum se poate dovedi că România nu a pregătit PNRR-ul! Trebuie adăugat că în această perioadă România încă mai implementează proiecte din vechiul exercițiu financiar și mai trebuie adăugat că în aceeași perioadă 2021-2026 și celelalte state din UE implementează proiecte pe bază de forță de muncă din România!!! Și la ei salariile sunt mult mai atractive! De aici trebuie pornit când faci o planificare, de la resurse. 

O ultimă observație. Are România cadrul instituțional pregătit pentru accesarea fondurilor din PNRR? Mulți dintre noi știm care este structura agențiilor care sunt implicate în accesarea fondurilor europene. Pot acestea lucra în paralel și la implementarea proiectelor din exercițiul financiar precedent și la noile proiecte? Aceleași rigurozități de formă în evaluarea dosarelor vor exista în continuare? Pentru că dacă nu se fac schimbări în proceduri, schimbări care să simplifice accesarea fondurilor, nu vom reuși mare lucru.

Pentru a avea un PNRR consistent ar trebui conlucrare politică pentru a evita blocajele, conlucrare instituțională, selectarea persoanelor implicate pe criteriul competenței și nu cel politic etc. Altfel ne furăm căciula singuri!

Mult succes d-le Ghinea, d-le Câțu!Vă vrem competenți!

Ionel Popa, consultant firma DUPLICOM GRUP SRL

Cei ce doresc sprijin pentru accesarea și implementarea de proiecte cu finanțare din fonduri europene ne pot contacta la email: duplicomgrup@yahoo.com, mobil 0761130399 sau pe site-ul https://www.duplicomgrup.ro/.

de Popa Ionel

Oportunități de finanțare.Fii pe fază!

După ce a stat o lună de zile în dezbatere publică, Planul Național de Redresare și Reziliență propus de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a fost adoptat, la data de 07.04.2021, de Guvernul României, în a doua lectură, odată cu Memorandumul care mandatează MIPE pentru a desfășura negocierile pe document cu Comisia Europeană.

Despre program găsiți detalii la adresa : https://mfe.gov.ro/pnrr/ .

Cum a apărut acest program? Uniunea Europeană a decis să înființeze un instrument financiar temporar – #NextGenerationEU, în valoare de 750 de miliarde euro, separat de bugetul pe termen lung al UE, Cadrul Financiar Multianual (CFM), pentru perioada 2021 -2027. Scopul principal al acestuia este să ofere sprijin statelor membre pentru a face față provocărilor generate de Criza Covid19 și consecințele sale economice. Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) este pilonul principal al #NextGenerationEU și are alocat un buget total de 672,5 miliarde euro. Scopul Mecanismului de Redresare și Reziliență este de a oferi sprijin pentru investiții și reforme esențiale în vederea redresării sustenabile și pentru ameliorarea rezilienței economice și sociale a statelor membre UE. La finalul perioadei de investiții, economiile și societățile europene vor fi mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile tranzițiilor verzi și digitale.

În total, România ar primi 14,248 miliarde sub formă de grant și aproximativ 14,935 miliarde sub formă de împrumuri pentru un total de 29,2 miliarde euro.

Regula stabilită prin propunerea de Regulament (aflată încă în negociere la nivel european) este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026.

Pentru utilizarea instrumentului de finanțare MRR fiecare stat membru al UE trebuie să elaboreze propriul Plan de Relansare și Reziliență (PNRR) prin care își stabilește domeniile prioritare de investiții în scopul ieșirii din criză, relansării economice și creșterii capacității de reziliență. România se află în etapa negocierii planului elaborat cu Comisia Europeană.

Planul de Relansare și Reziliență pe care România îl elaborează acum se constituie într-un Document Strategic ce stabilește prioritățile investiționale și reformele necesare pentru redresare și creștere sustenabilă, corelate tranziției verzi și digitale avute în vedere de Comisia Europeană.

PNRR se referă la un pachet coerent de investiții publice și reforme propuse în baza Recomandărilor Specifice de Țară 2019-2020 . Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026.

PNRR are la bază 6 piloni principali:

  1. Tranziția spre o economie verde;
  2. Transformarea digitală;
  3. Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă;
  4. Coeziunea socială și teritorială;
  5. Sănătate și reziliență instituțională;
  6. Copii, tineri, educație și competențe.

Comisia Europeană evaluează PNRR pe baza unor criterii transparente. Astfel, investițiile și reformele prevăzute în PNRR trebuie să  contribuie la abordarea eficientă a recomandărilor specifice fiecărei țări și la consolidarea potențialului de creștere economică, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice și sociale. De asemenea, investițiile și reformele trebuie să contribuie la îndeplinirea obiectivului de schimbări climatice în proporție de 37% și la realizarea obiectivului de digitalizare în proporție de 20%.

MRR sprijină financiar investițiile și reformele cu impact real și de durată asupra economiei și societății. Măsurile propuse răspund provocărilor identificate în contextul Semestrului european, susținând tranziția verde și transformarea digitală, precum și creșterea economică, reziliența socială și economică și crearea de locuri de muncă.

PNRR trebuie să intervină cu reforme și investiții în următoarele domenii:

  • Transportul
  • Mediul, schimbările climatice, energia, eficiența energetică și tranziția verde
  • Dezvoltarea localităților urbane, valorificarea patrimoniului cultural și natural și turism
  • Agricultura și dezvoltarea rurală
  • Sănătate
  • Educație
  • Mediul de afaceri
  • Cercetare, inovare, digitalizare
  • Îmbunătățirea fondului construit
  • Reziliență în situații de criză

La prima vedere planul pare foarte mobilizator!

De această dată nu vreau să fiu critic chiar și numai pentru faptul că perioada de consultare publică s-a terminat! Așteptăm validarea din partea Comisiei Europene! Mai important decât toate va fi felul cum Guvernul va organiza accesarea acestor fonduri. Fiind la al treilea ciclu de finanțare din fonduri UE(la care se adaugă perioada de preaderare), România ar trebui să arate că a învățat câte ceva. Va fi mult de lucru și e nevoie de organizare, multă organizare din partea instituțiilor statului, în primul rând! Și firmele ar trebui să-și gândească strategii luând în calcul oportunitățile de finanțare din acest Program.

Vă stăm alături oferindu-vă servicii de consultanță.

Cei ce sunt interesați de acest Program, atât APL-uri cât și ONG-uri sau firme private, ne puteți contacta la telefon 0335.402.413, mobil 0761.130.399, email duplicomgrup@gmail.com, facebook: https://www.facebook.com/duplicomgrup, https://duplicomgrup.ro/