Categorie / SOLIDAR

de Popa Ionel

Veșnica pomenire a celor adormiți

Ionel Popa

Ai fost vreodată într-un cimitir pe timp de noapte? Într-o noapte oarecare? Ai sesizat că la unele morminte arde câte o lumânare? Fotografia ce însoțește aceste cuvinte e făcută într-o noapte oarecare în cimitirul din Vaslui. Din loc în loc arde câte o lumânare….Nu la toate mormintele…. La câteva…. 

Sunt oameni care atunci când pleacă la ceruri lasă mult gol în urma lor.  Au avut o familie frumoasă, au crescut copiii frumos….Au trăit frumos în general, au ajutat semenii, au trăit în armonie cu vecinii, cu prietenii, cu colegii de serviciu, au depășit provocările cu înțelepciune, fără prea mult egoism…  Poate că nu toată viața au fost așa dar la un moment dat sau măcar pe alocuri s-au înțelepțit…. Și după moarte cineva sau mai mulți îi pomenesc. Ba, mai mult, le ține candela aprinsă și la cimitir. Ce frumos! 

Mâine ortodocșii au în calendar pomenirea morților. Și asta în fiecare an, în prima sâmbătă din noiembrie. E vorba de „Moșii de toamnă”. În biserici au loc slujbe şi se împart pachete cu mâncare celor săraci. În plus, se aprind lumânări care semnifică atât lumina credinţei, cât şi a faptelor bune ale celui comemorat. „Pomenirea morţilor este înainte de toate un semn al dragostei celor de aici către cei care au plecat de aici. E şi un semn al credinţei că viaţa noastră nu se încheie odată cu moartea, ci ea continuă şi după aceasta”, pr. Mircea Stoleriu

Mi-amintesc de vizita mea în cimitirul din sat după o lungă perioadă de timp. Am parcurs aleile una după alta. Refăceam lumea în care am crescut, lumea alături de care mi-am trăit copilăria în sat.Mulți nu mai sunt.Din loc în loc mă opream copleșit de amintiri…. Unele frumoase, pline de duioșie, altele amintindu-mi de tot felul de giumbușlucuri.Unele mai puțin frumoase. 

Dumnezeu să-i odihnească în pace pe toți cei plecați la ceruri!

de Popa Ionel

Oameni și fapte la superlativ

Ionel Popa

Trăim vremuri tulburi în care constatăm în România situații greu de imaginat pentru secolul XXI. Odată cu deschiderea granițelor românii au putut migra pentru un trai mai bun oriunde și-au dorit. Și mulți au făcut-o astfel că peste 5 milioane de români trăiesc în afara țării. Impactul aceste migrații este deosebit de mare și de complex.Avem un impact la nivelul forței de muncă ce se resimte din ce în ce mai tare în economie. Avem un impact la nivelul finanțelor țării pentru că se constată dezechilibre în formarea fondurilor pentru asigurarea pensiilor, a finanțării sistemului de sănătate etc.Avem un impact deosebit de grav asupra familiei.Întâlnim multe familii monoparentale, o creștere puternică a ratei divorțurilor, mulți copii crescuți de bunici sau de alte rude. Actorul și activistul canadiano-american Michael J. Fox  spune că  “Familia nu este cel mai important lucru. Este totul.” 

Ca președinte al Asociației „SOLIDAR” am avut ocazia să constat trauma copiilor crescuți fără unul sau ambii părinți.Sunt dese situațiile în care frații sunt separați sau cresc împreună cu alți frați vitregi…. Bineînțeles, o situație aparte este cea a copiilor instituționalizați crescuți în orfelinate sau în sistemul asistentelor maternale. Instituțiile statului român care se ocupă cu astfel de cazuri sunt deseori depășite….. Ca asociație încercăm să compensăm neputința statului atrăgând sprijin din partea societății civile. Poate cineva se întreabă dacă e corect un astfel de demers. De ce să sprijinim statul care de multe ori risipește resurse? Noi zicem că există suficiente motive ca societatea civilă să se implice în sprijinirea copiilor aflați în nevoi. În primul rând copiii reprezintă viitorul. Un citat de-al lui Pitagora ne spune: „Nu bruftui şi nici nu dispreţui omul simplu. Toiagul lui Brutus ascundea sub scoarţa aspră o nuia de aur!”. În al doilea rând, ajutând un copil putem obține un adult care să se descurce singur…și nu unul dependent de stat.Și nu în ultimul rând, construim solidaritate de care cu toții avem nevoie mai devreme sau mai târziu. 

În aceste vremuri constatăm o clasă socială care își sporește averea.Constatăm o creștere a decalajului dintre clasele sociale. Vedem un segment mic ca număr ce dispune de mult mai mult decât le-ar trebui,norocoși ai soartei sau cu talent deosebit în a face avere.Mai vedem un segment mult mai vast de populație trăind în sărăcie.Segmentul ăla mic îl vedem în centrul atenției pe ecranele televizoarelor. Membrii săi sunt angrenați în lupta pentru putere, în războaie economice, în lupte grele în justiție etc. Lăcomia, ciocoismul, egoismul îi face din ce în ce mai inumani….

Mai sunt și excepții și atunci când descoperim astfel de oameni ni se încarcă sufletul de speranță și de bucurie.

Iată o astfel de poveste frumoasă și reală!

Acum circa trei săptămâni am aflat de un caz social în localitatea Hordilești, comuna Cozmești, județul Vaslui. Trei copii sunt crescuți de o mătușă de-a lor. Este vorba despre Timofte Elena, copiii fiind Alina(clasa a VIII-a), Cristian(clasa a V-a) și Ion care are 16 ani și nu mai frecventează școala.Părinții sunt despărțiți, recăsătoriți astfel că mai au și alți frați care trăiesc numai Dumnezeu știe cum. Cei trei sunt cumva norocoși pentru că mătușa lor, alminteri o femeie slăbuță, bolnavă de astm, are un suflet mare și și-a asumat rolul de mamă. Locuiesc într-o căsuță modestă într-un cătun cu 9 case din comuna Cozmești, județul Vaslui. Alina și Cristi merg zilnic la școala din localitatea Oșești și fapt îmbucurător,le place cartea! Ne-am deplasat la ei și Alina cu Cristi ne-a atras de la prima întâlnire! Atunci le-am dus bunuri pe care le aveam în stoc. Am stabilit să mai mergem o dată.Mătușa Elena ne-a zis că stresul mare e legat de asigurarea hranei(venitul ei extrem de modest abia de-i ajunge pentru procurarea spray-urilor pentru astm) și asigurarea lemnului pentru încălzit.Ne rugam să apară o minune pentru ei. Stabilisem să mergem într-o zi de duminică.Din debaraua noastră pregătisem să le ducem dulcețuri și zacuscă.Vineri ne-a sunat un domn deosebit de protocolar:

-Bună ziua. Mă numesc Botezatu Vasile, sunt venit pentru câteva zile în țară și vreau să mă ajutați să găsesc o familie care are nevoie de ajutor.

Gândul ni s-a dus la Alina și Cristian astfel că am stabilit să ne întâlnim și să mergem împreună. Aveam să aflăm că d-ul Botezatu e plecat de peste 15 ani din țară, trăiește la Londra unde administrează o firmă.Într-o primă fază a cumpărat alimente și dulciuri în cantitate consistentă.Și d-lui a fost impresionat de cei doi copii. Pe loc s-a decis să plătească costul lemnelor astfel că am mers la pădurarul din zonă și am rezolvat acest lucru. În acest moment transportul cu lemne a fost efectuat.Apoi a stabilit cu familia o zi când a venit și i-a luat la Vaslui producându-le o adevărată minune!I-a îmbrăcat, i-a încălțat, le-a luat un aragaz, televizor cu plasmă, mașină de tocat carne, tacâmuri de bucătărie etc. Și i-a dus la restaurant oferindu-le un prânz pe care îl vor ține minte mult timp!

Astăzi noi le-am dus un calculator oferit de familia Miron Nicolae din Vaslui. Cu această ocazie am cules și câteva impresii despre minunile din ultima perioadă!

Sunt copii foarte buni,cu vise și scopuri….Doar că trebuie ajutați!

Nouă ni s-a încărcat sufletul de bucurie că am putut întâlni un OM de o calitate extraordinară, un exemplu pentru noi toți!

Dumnezeu să-i dea sănătate, multe bucurii lui și întregii familii, pe măsura sufletului său!

„Când eram tânăr, admiram oamenii inteligenţi. Acum, când sunt în vârstă, admir oamenii buni.” Abraham Joshua Heschel  


de Popa Ionel

Odihnește-te în pace, Aurel

Ionel Popa

Astăzi a fost condus pe ultimul drum pădurarul Aurel Stîngaciu după o moarte fulgerătoare(provocată de înțepăturile a doi gărgăuni)….O mare de oameni au însoțit sicriul cu corpul neînsuflețit. Personalități din mediul politic, personalul silvic din Direcția Silvică Vaslui, rude și prieteni dar și populația din comuna Banca au ținut să aducă un ultim omagiu acestui destoinic pădurar. Nu e întâmplătoare această compasiune. Am avut ocazia să-l cunosc pe Aurel pe parcursul a mai bine de 8 ani cât am activat în cadrul Ocolului Silvic Epureni. Avea acele calități atât de necesare unui bun pădurar-impunea respect prin felul lui de a fi, responsabil, un familist în sensul adevărat al cuvântului, un om de caracter. 

Nu i-a fost ușor să se impună. Îmi amintesc de perioada 1994-1995 când după punerea în posesie a unei părți din canton se manifesta tendința de tăiere în masă a pădurii proaspăt privatizată. A solicitat sprijin de la ocol pentru a stopa fenomenul astfel că echipe mixte silvicultori și polițiști au efectuat acțiuni de stopare  a fenomenului și de lămurire a populației asupra respectării regimului silvic. Am participat ca tânăr inginer la acele acțiuni. Și el era un tânăr pădurar! Nu i-a fost deloc ușor să țină piept rețelelor ce se formaseră cu scopul de a tăia și valorifica arborii din pădurea privată! Imaginați-vă că hoții de lemne îi urmăreau orice mișcare. Grele vremuri!Șeful de post a fost schimbat tocmai pentru că fusese tolerant cu hoții și numai fermitatea personalului silvic a făcut ca lucrurile să se liniștească.Bineînțeles,rolul principal l-a avut Aurel.În perioada 1997-2001,mai bine de 4 ani i-am fost șef de ocol. Nu îmi amintesc să fi existat vreo sarcină de serviciu pe care să nu o ducă la capăt. De altfel, în ziua tragediei, zi de sâmbătă, voia să valorifice lemn către populație răspunzând cu responsabilitate presiunii exercitate în această perioadă.

Avea o relație bună cu pădurarii vecini, cu șeful de district și cu personalul de la ocol. Și era vesel…. Îmi amintesc cu câtă ospitalitate ne primea la sfârșitul unei zile de vânătoare! Uneori ne și cânta! 

Gândul mă duce și la familia lui. Dumnezeu să-i întărească pentru a face față acestei pierderi cumplite! Soția are nevoie de sprijin mai ales că a doua fetiță este încă minoră! Și nu în ultimul rând, Dumnezeu să-i întărească pe părinți! Nu există durere mai mare pentru un om decât aceea de a-și îngropa copilul! Pentru că și eu am doi băieți la care țin mai mult ca la ochii din cap, nu știu cum aș putea face față într-o situație similară! Nici nu-mi pot imagina! 

Felicitări pentru compasiune întregului corp silvic vasluian! 

Drama acestei familii se alătură și altor drame din rândul personalului silvic….. O dată în plus se dovedește că munca silvicultorilor trebuie reconsiderată, că silvicultorii merită mai mult respect cât se află în activitate din partea autorităților dar și a opiniei publice. Nu e ușor să fii pădurar! Vă spun din postura de fost șef de ocol la două subunități din cadrul Direcției Silvice Vaslui.

Dumnezeu să-l odihnească în pace pe Aurel, să-ntărească familia pentru a face față dramei prin care trece iar nouă tuturor celorlalți, înțelepciunea de a aprecia la timp tot ce merită respect!

Atunci când pierdem pe cineva drag aici pe pământ, câștigăm un înger în cer. Un înger care veghează asupra noastră. Sper ca familia să se simtă puțin mai bine știind că un înger veghează acum asupra lor.

de Popa Ionel

Respect pentru pădure, respect pentru pădurari

Ing. Ionel Popa

La sfârșitul sec.XIX Mark Twain ne-a lăsat un citat:„Dacă nu citești ziarele ești neinformat, dacă le citești, ești dezinformat.” În zilele noastre când pe lângă presă creierul nostru este bombardat cu informații și din mediul online devine foarte greu de a distinge adevărul de minciună….. Mai adaug și faptul că scopul dezinformării este manipularea, mulți folosind-o pentru a-și atinge diverse scopuri. În ziua de astăzi vorbim de o adevărată știință a manipulării, tehnicile dezvoltate fiind folosite în diverse domenii, începând de la politică, religie dar și în economie și nu numai. Manipularea a nenorocit state, populații întregi, unități economice mai mari sau mai mici, familii etc. Este întâlnită peste tot în lume și în zilele noastre este aproape imposibil dacă nu chiar imposibil să nu fim afectați. Impactul poate fi diminuat prin cunoaștere, printr-o bună pregătire intelectuală dar și emoțională.

În cele ce urmează mă voi referi la unele manipulări apărute în mediul online cu impact asupra percepției asupra personalului silvic. Fac acest demers ca urmare a unui eveniment ce mi-a produs multă mâhnire… Acum ceva timp un pădurar de la Ocolul Silvic Pașcani a fost ucis în timp ce se afla în exercițiul funcțiunii…

Fac precizarea că personalul silvic reprezintă autoritatea statului în fondul forestier. Sunt împuterniciți să aplice legea în apărarea integrității fondului forestier. Spre deosebire de alte autorități ale statului, personalul silvic și mai ales pădurarii, plătesc pentru insuccesele profesionale. Anual în fiecare canton silvic se execută controale(cel puțin două) și pagubele identificate sunt recuperate de la pădurari… Ca să înțelegeți viața unui pădurar, imaginați-vă că gestionați 400-700 ha de pădure răsfirată pe un anumit areal, formată din mai multe trupuri, într-o zonă rurală mai mult sau mai puțin dezvoltată… Cum începe toamna, crește presiunea asupra pădurii. Populația începe aprovizionarea cu lemne și face apel la diferite surse….Pe acest fond apar rețele care preiau comenzi de lemne pe care le onorează prin tăieri ilegale… Aceste rețele sunt bine organizate și de multe ori copleșesc autoritatea silvică. Acolo unde apar astfel de rețele nici poliția nu-și face treaba…… De multe ori rețelele capătă curaj pentru că sistemul judiciar pe ansamblu dă dovadă de clemență sau slăbiciune sau….corupție.În aceste condiții pădurarul patrulează ziua dar și noapte pentru a preveni tăierile ilegale. Ce spuneți? E plăcut să ieși la patrulat noapte știind că sunt șanse să întâlnești hoți la furat lemne? Și vorbim de hoți care vin pregătiți, de hoți care vin în grup, de multe ori sub influența alcoolului. Nu e deloc plăcut să fii pădurar în România și poate așa se explică faptul că pădurarii nu prea iau pensie multă…Meseria e destul de stresantă.Să nu credeți că pădurarii au salarii pe măsura riscului la care se expun…. Nu,nici pe departe. Salariile sunt mici, soțiile de pădurar nu prea au cum să lucreze mai ales dacă locuiesc în pădure, la canton. Și cheltuielile cu copiii înscriși la școală la o familie de pădurar de multe ori sunt mai mari dacă luăm în calcul că minorii fac naveta sau sunt dați la gazdă. 

Dacă cineva și-ar propune să evalueze gradul de încărcare cu sarcini al unui pădurar ar rămâne uimit…. Desfășoară o activitate complexă care necesită și o bună pregătire profesională dar și o structură temperamentală și emoțională anume. 

Voluntar sau involuntar, mulți dintre noi contribuim la scăderea autorității instituțiilor statului sau a altor instituții,în speță autoritatea silvică, prin aceea că ne lăsăm prea ușor manipulați și reacționăm în sensul dorit de cei care au interes să manipuleze.

Pe vremea când eram șef de ocol silvic la Epureni m-a sunat conducerea Direcției Silvice de atunci pentru a-mi cere lămuriri având în vedere că subprefectul județului sesizase cum că la ieșirea din satul Popeni, spre Murgeni, lumea defrișează pădurea…chiar scot și arborii din pământ. Am explicat că acolo se executau tăieri de regenerare la salcâm, prin căzănire. Precizez că este cea mai bună metodă de regenerare naturală a arboretelor de salcâm. Arborii se scot cu tot cu cioată și rădăcinile rămase produc drajoni care contribuie la o foarte bună regenerare a pădurii. Metoda e din ce în ce mai puțin folosită deoarece e lipsă de forță de muncă. În aceste condiții se practică tăierile cu drujba care produc lăstărire însă calitatea regenerării e mai slabă. Directorul a înțeles, a explicat probabil și d-lui subprefect și spiritele s-au potolit. În ziua de astăzi ar fi fost un subiect de Breaking news!

Am mai văzut o manipulare posibil involuntară pe rețelele de socializare dar cu mare impact. E vorba de o imagine cu o tăiere „în scaun” la un arboret de salcie. Precizez că în zona dig-mal a râurilori se practică tăierea de regenerare de la o anumită înălțime față de nivelul solului. Această înălțime depinde de nivelul de inundație al apei primăvara. Se știe că apele se retrag mai târziu primăvara în zona dig-mal. Dacă apa ar acoperi cioatele, nu ar fi posibilă regenerarea.

Detalii găsiți și în clipul următor: https://www.youtube.com/watch?v=p7u8Hiflw74

Cea mai grosolană manipulare e cea legată de cuvântul „defrișare”. Este excesiv de mult folosit și fără a se respecta semnificația. Iată definiția acestui termen, conform Wikipedia: „Defrișarea sau despădurirea constă în îndepărtarea totală a vegetației lemnoase forestiere de pe o anumită suprafață, fără a fi urmată de regenerarea acesteia, incluzând scoaterea și îndepărtarea radacinilor și arbuștilor, cu schimbarea folosinței și a destinației terenului.” Iată un exemplu de știre manipulatoare cu puternic impact: „În România se taie peste 3 hectare de pădure la fiecare oră, arată un raport al Greenpeace. În acest ritm, din anul 2000 încoace au fost defrişate ilegal aproape 300.000 de hectare de pădure.” https://www.antena3.ro/actualitate/in-romania-se-taie-peste-3-hectare-de-padure-la-fiecare-ora-235022.html

Nu știu cum fac aceste calcule, un lucru e cert-e o știre falsă! Precizez că toate pădurile României ce fac parte din fondul forestier național se reamenajează o dată la 10 ani. O comisie de la minister avizează amenajamentul. Propunerile de tăieri rase se analizează parcelă cu parcelă. Se acceptă o astfel de soluție tehnică numai dacă există o argumentație puternică….Chiar și în astfel de situații se propun lucrări de regenerare artificială apoi. Adică suprafața de fond forestier va fi acoperită cu pădure în regim de urgență. Faptul că România mai are păduri virgine, faptul că volumul mediu pe picior e de aproape 350 mc/ha,peste media europeană, e în principal meritul silvicultorilor români.

A denigra silvicultorii de-a valma doar pentru că nu-s toți perfecți e o mare greșeală! După cum, a denigra pădurarii pentru starea din sistemul silvic e total greșit. Legiuitorii sunt de multe ori adevărații vinovați(să ne reamintim legile proprietății care nu au ținut cont de ce se va întâmpla cu pădurile predate-pagubele au fost imense).Și asta e valabil și pentru alte categorii socio-profesionale-preoți, polițiști, jandarmi, procurori etc.

Revenind la silvicultorii, de ce să fie denigrați cei de la Vaslui care după revoluție au înființat pădure pe mai bine de 2000 ha în ultimii 15 ani? Îmi amintesc că în comuna Găgești nu figura nici 1 ha de pădure imediat după revoluție. Acum au canton silvic.

Își pune cineva întrebarea ce-ar fi fost cu fondul forestier fără  prezența silvicultorilor? Eram tânăr inginer prin anii ‘90 și știu cu câtă sălbăticie s-au tăiat pădurile scoase de sub paza pădurarilor în vederea punerii în posesie(erau predate Comisiilor locale de aplicare a legii 18/1991 până la punerea în posesie). 

La fel denigrăm preoții fără a ne pune întrebarea ce-ar fi societatea fără ei. Benjamin Franklin spunea: „Dacă oamenii sunt răi având o religie, cum ar fi  dacă n-ar avea-o?”.

Haideți să protejăm pădurea fără a denigra silvicultorii. Dacă vom constata fapte ilicite, facem sesizări, apoi lăsăm  organele judiciare să-și facă treaba. Denigrarea la general a unor categorii socio-profesionale nu face decât să ne dezbine și să slăbească autoritatea favorizând haosul.

Dumnezeu să odihnească în pace sufletele celor căzuți în slujba pădurii!

de Popa Ionel

Programe pentru tineri vs pensii speciale

Ionel Popa

„ Singurul scop justificabil al instituţiilor politice este să asigure dezvoltarea nestânjenită a individului. ” Albert Einstein

Succesul Biancăi Andreescu la US Open 2019 învingând-o în finală pe legendara, putem spune, Serena Williams, a umplut paginile ziarelor de pe întreg mapamondul! Câștigarea unui Grand Slam la vârsta de 19 ani nu e de ici colea! Bineînțeles, faptul că părinții sunt români, faptul că a început tenisul la Pitești, pe mulți iubitori ai tenisului din România ne-a ținut în fața televizoarelor la partida din finală și nu numai! Poate că este un bun prilej să ne întrebăm: de ce nu reprezintă România și reprezintă Canada?

Am întâlnit unele forme de egoism la adresa acestei fete total nejustificate din punctul meu de vedere…. Isprava ei este de apreciat chiar dacă nu ar fi fost de naționalitate română, cu atât mai mult fiind de-a noastră! E o formă egoistă de naționalism să nu poți aprecia valoarea unei persoane de aceeași nație doar pentru că o altă țară a ajutat-o! Sunt mulți români care s-au realizat peste hotare pentru că în țara natală nu ar fi putut să-și valorifice potențialul.

Analizând la rece lucrurile ar fi de apreciat preocuparea statului canadian pentru punerea în valoare a potențialului tinerilor. De altfel, Bianca Andreescu este beneficiara unui program de susținere a tinerilor talentați în tenis și ea a recunoscut că fără sprijinul Federației canadiene de tenis nu ar fi obținut o astfel de performanță.

Lecția e simplă. Investiția în talente, în creativitate, asta poate aduce progresul real al unui stat.

Din păcate la noi orientarea e de multe ori greșită și dacă mai obținem unele succese este pentru că unele persoane se ambiționează să lupte chiar și împotriva sistemului. Un astfel de exemplu, tot din tenis, este Simona Halep care a fost ajutată de familie dar cu ce sacrificii!

Una e să aloci fonduri în susținerea tinerilor și alta e să aloci fonduri în pensii speciale! Să nu ne mire că nu reușim să reducem decalajele!

Să investești în tineri înseamnă să le identifici talentele și să-i ajuți să și-l pună în valoare pentru ca mai apoi să culegi roadele.

Să cheltuiești pe acordarea de pensii speciale(mai ales din bani împrumutați) înseamnă duci la pierzanie un neam. De ce? Pentru că îndreptând fluxul de bani spre cei ce nu mai produc, îi vom duce spre consum. Și când consumul e bazat pe importuri(ultima statistică ne arată că luând în calcul doar situația la produsele alimentare și agricole importurile au crescut în primul semestru 2019 cu peste 12 % față de perioada similară din 2018), înseamnă să ajuți alte state să-și dezvolte economia, acestea devenind apoi mai atractive pentru tinerii noștri care vor dori să-și valorifice potențialul și nu numai. Înseamnă să izgonești în mod indirect populația activă afară din țară. Înseamnă sabotarea dezvoltării și în final, slăbirea ca stat, creșterea dependenței de structurale financiare străine, mai puțini bani alocați investițiilor, sănătății, educației(încă mai avem școli cu grup sanitar în curte) etc.

Fiindcă urmează o perioadă electorală prelungită, ce-ar fi să ne uităm un pic pe programele electorale? Nu cred că România își mai poate permite să nu pună în valoare potențialul tinerilor!

de Popa Ionel

Balada lui Ion Săracul

Autor: Ionel POPA

Ion fusese un strungar, 
La o uzină, într-un oraș
De altceva n-avea habar
Acolo el fuse fruntaș.

Când uzina s-a închis
Ion s-a întors în sat
Și-apoi rapid el s-a decis
Pământ a arendat.

Avea vreo trei copii atunci
Și-i greu să-i ții în școală
Muncea Ion, muncea pe brânci
Ades cu burta goală.

Sporul nu era prea mare
La cât se chinuia
Avea la copii de mâncare
Și asta-l mulțumea.

Și când era anul mai bun
Mergeau cu toții la oraș
La Paști măcar sau la Crăciun,
Se respecta ca arendaș.

Dar iată-i vremea de votat
La el vine-o vecină
Pe soțul ei ce-i candidat
Îl roagă să-l susțină.

Vecinu-i promite ajutor
De va ajunge el primar
Acum să-i fie recrutor
Și-agent electoral.

Ajutor? Pare tentant
Începe dar cu promovarea
Biet naiv și diletant
Nu-i știa măcar culoarea.

Vecinul iese învingător
Primar ales, adicătele
Ion miza pe-un ajutor
De vor fi vremuri grele.

Arendatorii, bată-i sfântul
Fiind de-altă…..culoare
Îi iau lui Ion pământul,
Necazul ia amploare.

Ion ajunge zile grele
Se duce la primar
Ajutorul de i-l cere
Că viața-i vai și-amar.

Primarul stă și analizează
E copt Ion de ajutor?
Nu prea se încadrează!
La alții este….mai dator

Îi spuse atuncea lui Ion
Că nu-i foarte sărman
Având pământ, cam un pogon 
Să vină peste un an.

Ion mai face un copil
Își vinde și pogonul
La primar revine umil
Să ceară ajutorul.

Ion fiind de-acum sărman
Lunar primește ajutor
C-așa-i sistemul de viclean
Să fii la mâna lor.

Guvernu-i dă cât să trăiască
Munca pare tot mai grea
Începe dar să lenevească
Timp are …… oricât vrea!

Traiul acesta în trândăvie
Pe mulți dă să-i păcălească
Căci nu ține o veșnicie
Să primești așa de pleașcă.

Statul pare să greșească
Înmulțindu-i pe asistați
Facă lumea să muncească
Nu creând mai mulți ratați!

Foto: Coadă la alimentele de la UE, la Cluj. https://www.mediafax.ro/social/cluj-peste-250-de-persoane-la-coada-la-ajutoare-alimentare-europene-unii-oameni-au-venit-la-ora-4-00-foto-13759918

de Popa Ionel

Nevoia de rost

Ionel Popa

După cazul „Alexandra” de la Caracal asistăm la o creștere a aversiunii față de Poliție, în special, dar și asupra altor instituții ce țin de sistemul judiciar din țară. Este adevărat că poliția a fost prinsă pe picior greșit, zilnic apar în spațiul public erori în modul de intervenție la acel caz. Presa are grijă să mențină și să crească starea de aversiune de parcă ne-ar fi cu ceva de folos. Nici măcar acelui caz nu-i este de folos! Se lucrează sub o presiune mare astfel că posibilitatea de a se produce erori e foarte mare. E înghesuială de organe de cercetare penală ceea ce mă duce cu gândul la un proverb de pe la noi: „Copilul cu moaşe multe rămâne cu buricul netăiat.”
Ca un făcut, apar și alte situații în țară în care organe judiciare dau dovadă de incompetență!

În concluzie, vedem că în unele instituții lucrurile sunt scăpate de sub control. Un alt proverb, de data asta armenesc, spune: „Copilul orfan îşi taie singur buricul.” Eu sper să nu se ajungă ca în Ucraina unde populația s-a organizat în asociații care fac ordine după cum cred de cuviință! Acolo nu mai discutăm de justiție! De aceea cred că a denigra pe ansamblu instituțiile nu ne face bine deloc!

România are nevoie de Poliție, are nevoie de Procuratură și are nevoie de magistrați! România, în schimb, are nevoie de ordine în aceste instituții, are nevoie de o întărire a sistemului judiciar și rolul principal revine Guvernului prin ministerele de resort! Sperăm că s-a înțeles de către factorii de decizie să nu se mai joace cu legile justiției! Orice prevedere care favorizează infractorii indiferent sub ce formă sau presiuni apare încurajează producerea de infracțiuni.

Bineînțeles, nu trebuie neglijată educația! Rezultatele din educație se reflectă și în comportamentul populației. În ceea ce privește populația adultă, și biserica are rolul ei. Vedeți cum se leagă lucrurile și cum depind unele de altele?

Concluzii de final:

-În fiecare instituție pot să mai apară elemente iresponsabile sau incompetente…. Dacă un polițist se arată iresponsabil nu înseamnă că întreaga Poliție română trebuie lovită! La fel, dacă un procuror se arată incompetent, nu trebuie lovită întreaga Procuratură! Dacă un preot calcă pe bec nu înseamnă că întreaga Biserică nu își are rolul său în societate!

-Denigrarea instituțiilor de bază din țară lovește în statul de drept și favorizează anarhia!

Primii care ar trebui să arate că au înțeles acest lucru sunt liderii din societate, fie ei politici, din administrație, Biserică, educație etc. Exemplul lor ajută la instalarea ordinii de drept și revenirea la o stare normală! Dacă nu se înțelege acest lucru și nu se iau măsuri societatea românească poate evolua spre o anarhie greu de controlat!

-Performanțele economice au un rol determinant asupra climatului general din societate. Bătrâni rămași singuri în țară sunt victime ușoare pentru infracțiuni de tâlhărie. Numărul copiilor instituționalizați este în creștere astfel că prea mulți copii sunt crescuți în medii diferite decât cel al familiei naturale.Lipsurile materiale, în general, determină starea psihică a populației, determină consumul de alcool și de multe ori determină producerea de infracțiuni.

Brăduț Florescu scria în 2010: „României i-a dispărut rostul. E o ţară fără rost, în orice sens vreţi voi. O ţară cu oameni fără rost, cu oraşe fără rost, cu drumuri fără rost, cu bani, muzică, maşini şi ţoale fără rost, cu relaţii şi discuţii fără rost, cu minciuni şi înşelătorii care nu duc nicăieri. ” http://bradut-florescu.blogspot.com/2010/03/rostul.html

Sistemul politic, administrativ, educațional, biserica etc să-și dea silința de a reda un rost fiecărui român și României pe ansamblu dacă ne dorim o țară mai frumoasă, mai pașnică, mai civilizată!

Adrian Păunescu ne-a lăsat următoarele versuri:

Rugă pentru neam

Doamne, Dumnezeul nostru,
Dă-ne nouă iarăşi rostul,
Dă-ne linişte şi milă,
Duh în trupul de argilă.

Dă-ne ţara iar în ţară,
Dă-ne dreptul să ne doară,
Dă-ne mamă, dă-ne tată,
Că ni s-au furat odată.

Dă-ne frate, dă-ne soră,
Ce din lanţuri Te imploră
Şi, într-o blîndeţe nouă,
Viaţa noastră dă-ne-o nouă.

Binecuvântează Doamne România!

de Popa Ionel

Peștele de la cap se împute…

Autor: Ionel Popa

„Cine pentru alții face legi,

Să fie primul care le respectă.”

Geoffrey Chaucer(cca 1340-1400)

Citatul de mai sus ar trebui să stea în mintea oricărui parlamentar sau membru al unui guvern. Dacă cel care face legi nu le respectă, nici poporul nu le va respecta. Ce se poate întâmpla în aceste condiții din perspectivă electorală? Două variante:

-Prima variantă-poporul votează parlamentari care nu respectă legile pe care tot ei le-au dat. E un semn care poate bucura pe cei votați. Înțelepții știu însă că o astfel de situație poate fi începutul dezastrului. De ce? Pentru că nelegiuirile pot scăpa de sub control și se pot produce multe nenorociri! O astfel de situație vedem în aceste zile la Caracal dar care, putem bănui, există și în alte zone ale țării.

-În a doua variantă-poporul se trezește și nu votează candidații ce nu respectă legile țării. Dragă parlamentarule, dacă nu vei mai fi votat, nu te întrista complet… E posibil să ți se facă un bine. E ca și când te retragi în plină glorie….Fiindcă același Geoffrey Chaucer ne-a mai lăsat un citat:„Lăcomia e rădăcina tuturor relelor”. Și e foarte posibil să cazi în patima lăcomiei și să spui că dacă a mers azi va merge și mâine. Și să devii dependent de putere, sclav al corupției sau sclav al unui sistem corupt… La un moment dat însă nu va mai merge….Taman când ești mai sigur pe tine apare ghinionul…. Vrei să-ți reamintesc câteva exemple? Un tip de lăcomie a fost la mareșalul Antonescu și a plătit scump. Nu știu care ar fi fost soarta României dacă Antonescu oprea armata la Nistru însă pot bănui că alta ar fi fost soarta conducătorului, adică a lui. Lăcomia după putere a fost la Ceaușescu și a murit împușcat de Crăciun. Un alt fel de lăcomie a fost la Adrian Năstase și ce păcat! Lăcomia i-a distrus cariera politică. Lăcomie la Mazăre, lăcomie la Dragnea și la mulți alții care ne-au condus sau ne conduc în ultima vreme. Unii au plătit cu viața, alții cu libertatea. Nu e păcat?

Parlamentarii și guvernanții trebuie să înțeleagă menirea lor-aceea de a conduce țara.De a o conduce în condiții de prosperitate pentru popor. Dezvoltarea durabilă a țării presupune crearea de armonie în ceea ce privește folosirea resurselor(grija față de resurse, mai pe înțelesul tuturor), armonie în dezvoltarea demografică a poporului(și aici mai putem spune grija față de populație). Respectarea legilor, transparența în cheltuirea banului public, asigurarea egalității de șanse, ăstea trebuie să arate orice dregător! Să arate la fiecare pas dacă se dorește respectul legii din partea poporului! Cum să stai liniștit și să nu faci nimic când anual îți pleacă din țară la muncă pe alte meleaguri sute de mii de români sătui de corupție și imposibilitatea de a-și face un rost în propria țară? Cum vei echilibra bugetul țării, ce fel de predictibilitate vei avea dacă începi anul cu o populație și la sfârșit ai cu câteva sute de mii mai puțin din ăia care muncesc? Cine îți mai crede promisiunile din campanie?

Prosperitatea și bunăstarea țării poate aduce liniște și satisfacție politicianului. Prosperitatea și bunăstarea doar a clasei politice va atrage ura și antipatia poporului. Nu te baza că cei obidiți îți sunt loiali pe moment…. Vor întoarce foaia imediat ce vremurile vor fi prielnice… Nu mă crezi? Citește „Tănase Scatiu.Viața la țară”…Poate pe Duiliu Zamfirescu îl vei crede.

Nu e rușinos să fii huiduit pe la întâlniri? Riști să-ți pierzi demnitatea cuprins de lăcomie? Nu e rușinos să te metamorfozezi în căpușă?

În concluzie, partidele sunt deseori de vină că scot în față candidați certați cu legea. Personal înțeleg că uneori cei de la putere dau legi proaste, greșit fundamentate, dar nu pot tolera încălcarea legii de către dregători.

În ceea ce privește poporul, are două sarcini din perspectivă politică, foarte simple: prezența la vot și votul dat candidaților cinstiți măcar până la momentul alegerilor…..că după aia o vor lua razna, rămâne de văzut.

De ce e bine să iei în seamă cele două sarcini? Pentru că din titlu ai aflat un lucru: Peștele de la cap se împute! E un proverb întâlnit pe multe meleaguri. El are o continuare de care mulți fac abstracție: Și se curăță de la coadă! Adică dacă tu popor votant nu ții cont de cele două sarcini să nu te miri dacă vei avea corupție care îți va produce suferință ție și familiei tale!

Învrednicește Doamne pe români la toate alegerile de aici încolo și vor avea un trai mai bun!

de Popa Ionel

S-o ajutăm pe Bia!

Ionel Popa – președintele Asociației „SOLIDAR”

Dragi prieteni, recunoaștem că reputația noastră nu s-a construit pe cazuri medicale. Am intervenit prin organizarea de acțiuni de colectare fonduri însă doar în câteva situații. Asta nu pentru că nu empatizăm cu astfel de cazuri, din contră! Considerăm o mare responsabilitate să-ți asumi un rol într-un asemenea caz când e vorba de viața unui om! Recunoaștem că nu avem suficientă experiență în domeniu medical pentru a consilia astfel de cazuri. Poate în viitor vom acorda o mai mare atenție și ne vom implica mai mult. Am ajuns să ne aplecăm asupra cazului fetiței din localitatea Ruși, comuna Puiești, județul Vaslui, e vorba de Beatrice Ștefania Dumbravă(cunoscută ca Bia pe rețelele de socializare: https://www.facebook.com/Salvati-o-pe-Bia-378728859396789/) pentru că o familie a decis să ajute prin intermediul nostru. E o familie deosebită de o înaltă ținută morală, care înțelegând prin ce trece familia fetiței a decis să ajute. Așa am ajuns ieri la Ruși, un cătun amplasat între Colinele Tutovei, unde găinile încă se mai joacă vara în colbul din drum. Localitatea este oarecum izolată de oraș(32 km până la Bârlad, cel mai apropiat oraș). Terenurile din jur nu sunt prea bune pentru agricultură astfel că mare parte din populație este afectată de sărăcie. Mulți locuitori sunt plecați peste hotare ceea ce complică de multe ori problematica socială a localității. Aici s-a născut Beatrice și problematica socială avea să-i afecteze viața încă de mică. La 1 an și ceva rămâne fără mamă care s-a despărțit de tată, acesta fiind plecat la muncă în Spania.Crescută de bunică(Doamne, ce statui merită bunicile care își cresc nepoții!!! Și sunt așa de multe la noi!), iată că la 7 ani este diagnosticată cu o maladie foarte gravă-Sindromul Hodgkin, o forma de cancer foarte gravă. Diagnosticul este pus la începutul anului 2018 la Iași și de atunci începe calvarul bunicii și bineînțeles al lui Beatrice.

  Cazul ei capătă notorietate cu ajutorul presei. Între timp, cu ajutorul unor oameni  cu suflet mare, fetița a ajuns la o clinică din Turcia care îi dă șanse de salvare dacă urmează un anumit plan de tratamente. Acestea costă bani la care se mai adaugă și costuri de deplasare…..Având în vedere evoluția bolii, viața fetiței ține de ducerea la capăt al tratamentului.acelui plan de tratamente stabilit de medicul ei curant din Turcia Pentru asta e nevoie însă de sprijinul nostru, al tuturor să susținem atât cât putem costurile.

Revenind la ziua de ieri,pentru a identifica locația fetiței, am ținut legătura prin telefon cu mătușa fetiței(poate că povara e prea mare pentru această tânără firavă de 21 de ani care se dedică total  nepoatei). Mi-a ieșit înainte fiindcă mă rătăcisem pe ulițele satului. I-am sesizat cearcănele care contrastează cu vârsta ei și trupul firav. De altfel, cearcăne și lacrimi am sesizat și la bunica fetiței. Am identificat rapid pe Bia înconjurată de prietenii din sat. Toți mă priveau cu o sobrietate apăsătoare….Fetița zâmbea…… Doamne, fă ceva să menții zâmbetul acestei fetițe!

Am încercat o glumă pentru a mă împrieteni cu Bia…. Dulciuri nu-i pot da ceea ce mi-ar fi fost ușor. I-am spus că m-a trimis Moș Crăciun să o întreb ce și-ar dori să-i aducă. Aparent totul e în regulă și totuși, boala evoluează necruțător!

Noi am decis să ne implicăm și vă invităm pe toți cei care empatizați cu acest caz să faceți un pas în față donând orice sumă astfel încât fetița să urmeze tratamentele.

Conturi donatii:

RO02BACX0000001846427000 in lei

RO45BACX0000001846427002 in euro deschis la UniCredit Bank deschise pe numele Anghel Ana-Maria (matusa 0755/402940)

Pay pal: luana_ianuarie16@yahoo.com

În plus, Asociația „SOLIDAR” oferă sprijin firmelor care doresc să facă donații pe bază de contract de sponsorizare sau de donație. Totodată, dacă sunt persoane fizice care doresc să ajute prin intermediul nostru, punem la dispoziție contul:

IBAN: RO84BTRLRONCRT0225705505 în lei,

sau

IBAN: RO45BTRLEURCRT0225705501 în euro

deschise la Banca Transilvania, Sucursala Vaslui, CIF 32379418, Cod SWIFT BTRLRO22                                                                                                                       

Se va preciza: Pentru Bia

„Bunătatea este puntea de legătură dintre sufletul tău şi Dumnezeu.” Teodor Dume

de Popa Ionel

Rugăciune

Autor: Ionel Popa

Pe Ceauşescu am răsturnat
De Crăciun l-am împuşcat
Şi-am făcut mare păcat
Vai de noi ce a urmat!
Doamne, Te-om fi supărat!

Au ajuns la cârmă hoţi
Încrengături de mafioţi
Ce-au înşelat românii toţi…
Fost-am oare idioţi?
Doamne, iartă-ne de poţi!

Guverne care mai de care
Au scos totul la vânzare
Ei i-au spus privatizare
De fapt, o mare escrocare
Doamne, dă-le cumpătare!

Au scos ţara la mezat
Fabrici s-au vaporizat
Şomajul s-a accentuat
Când firme au falimentat.
Doamne, dă-le gând curat!

Românii s-au împrumutat
La bănci case au ipotecat
Rate mulţi au cumulat
Dobânzi s-au multiplicat
Doamne, rău Te-am întristat!

De nevoie, au emigrat
Familii s-au destrămat
Bătrânii s-au însingurat
Unii viaţa şi-au curmat…
Doamne, de Tine au uitat!
…………………………………..
Doamne vin cu plecăciune
Ca să-Ţi fac o rugăciune
Dă, Doamne, înţelepciune
Şi multă clarviziune,
La întreaga naţiune.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!