Categorie / Cultură generală

de Popa Ionel

Prea multă ceață

Autor: Ionel Popa

E ceaţă, genul acela intens de ceaţă
În care se pierde mult chiar din… speranţă
Şi caut, tot caut un licăr de lumină
Mă agăţ de speranţă… doar ea mă alină.

E ceaţă extinsă, la oras si la ţară
E ceaţă în cap, e ceaţă şi-afară
Din cauza ceţii ne dăm cap în cap
E lipsă de lumină şi-i mare handicap.

Rătăcim bezmetici, că-i ceaţă în ţară
Unii rătăcesc frustraţi şi pe-afară
Se agaţă de câte-un licurici crezând că-i lumină
Uitând că aceştia au viaţă puţină.

Ce-i ce creează lumină…. înţelepţii
Nu încap de cei ce au alte concepţii
Şi care, din tristă întâmplare, oare?
Formează acea clasă…. conducătoare.

Şi zilnic această clasă ceaţă sifonează
O ceaţă ce pare din ce în ce mai deasă
Iar noi, noi nu mai vedem ce-i bine
Şi asta face să mă cert eu şi cu tine

Iată, e multă orbecăială că-i smog
Produs de-un sistem intens demagog
Şi caut, tot caut un licăr de lumină
Mă agăţ de speranţă… doar ea mă alină.

de Popa Ionel

Încă o dată, David învinge pe Goliat!

Ionel POPA

Încă o dată, David învinge pe Goliat!!! Finala de la Wimbledon din acest an nu a fost una oarecare. A fost una care va rămâne adânc încrustată în tradiția competiției. Asta pentru că lupta a fost deosebită, scoasă parcă din Biblie! Mult mai solida Serena Williams a întâlnit-o pe firava dar isteață și iute, Simona Halep! Scorul dintre ele înaintea acestei partide: 9-1 în favoarea Serenei. E adevărat că precedenta victorie a Simonei a fost una de coșmar pentru Serena, cel puțin pentru o vreme am putea crede(6-0, 6-2 în Grupa Roșie de la Turneul campioanelor din 2014). Din ceea ce a fost Serena Williams a mai rămas doar forța loviturilor și ceva tehnică. Nu mai are mobilitate și nici condiție fizică. Simona a contracarat forța loviturilor Serenei cu un joc inteligent, cu mai multă mobilitate și cu o condiție fizică deosebită.

O victorie care ridică prestigiul României pe înalte cote. 

Mulți români am privit partida și Simona ne-a mulțumit pe toți. Acum câteva zile Mihaela Manu de la Media TV Bârlad m-a întrebat dacă am plâns vreodată. Da, recunosc, și victoria de astăzi a Simonei mi-a smuls câteva lacrimi.Și nu neapărat pentru că e româncă. Sportivii din întreaga lume o apreciază și o au de model. În partida de astăzi în care diferența fizică dintre combatante a fost atât de pregnantă, publicul în mare parte a fost alături de Simona. Cu atât mai mult însă că e româncă. Succesele ei mai anihilează din insuccesele clasei politice, din insuccesele în plan economic ale României, din scandalurile din justiție etc. Urmăresc de mult timp cariera ei și i-am fost alături și la bine și la greu. I-am simțit dăruirea, onestitatea, am simțit efortul deosebit pe care l-a făcut și îl face pentru a contracara dezavantajul fizicului. I-am luat apărarea public după finala pierdută la Roland Garros în 2017(https://popaionel68.com/2017/06/13/alaturi-de-simona-de-ionel-popa/).

Mi-amintesc cum era înfierată atunci. Poate că toți cei ce i-au adus jigniri atunci ar trebui să-i ceară scuze acum. Bine ar fi să-și însușească lecția: cu campionii trebuie să ai răbdare. Însă pentru asta trebuie să învățăm să recunoaștem semnele unui viitor campion. Abnegație, stăruință, modestie, rezistență, astea toate le-am văzut la Simona. De multe ori ne grăbim să aruncăm cu piatra. Cel mai grav au greșit cei ce au aruncat jigniri la persoană. Una e să critici jocul, alta e să critici persoana! Și unii din detractori au fost din rândul presei.

Cu adevărat Simona Halep e cel mai bun model pentru sportivi și ar trebui să fie și pentru ai noștri. Dacă cineva spune că nu are succes fiind prea scurt, o putem da exemplu pe Simona. Dacă spune că e prea slab, o putem da exemplu pe Simona. Dacă spune că e din România și nu are cum să aibă succes, o putem da exemplu pe Simona! Și o putem da ca exemplu și în alte activități în care consecvența, seriozitatea în pregătire, abnegația, stăruința dragii mei, sunt mult mai importante decât alte calități!

Felicit din toată inima pe Simona Halep, părinții acesteia, staff-ul ei și pe toți cei ce au fost și sunt implicați în succesele de până acum!

Simona a intrat deja în rândul legendelor și datorită ei, România este acum mai cunoscută pe planetă. 

Îi dorim o carieră cât mai lungă și încununată de succese! 

Așa s-o ajute Dumnezeu!

de Popa Ionel

Ai grijă, române

Ionel Popa

O, tu române, cel harnic şi cinstit
Aşa uşor, se pare, te laşi păcălit
Te mint, cu nesimţire, când îţi cer votul
Ajunşi iar la putere, ei uită totul.

Ai inima creştină şi încredere naivă
Visezi la trai mai bun, ei dimpotrivă
Devin budihace, ajunşi în Parlament
Îşi văd de interese, tu mergi la faliment.

Dar până când, române, atâta umilinţă
De ce să suferi tu, ce ai multă credinţă?
De ce ai tăi copii, să crească în sărăcie
Cum poţi tu suporta, aşa netrebnicie?

De la un an la altul, ciocoii se-nmulţesc
Iar la tine frate, doar taxele tot cresc!
De-ajungi la spital, jalea-i tot mai mare,
În întreg sistemul, e multă nepăsare

Mor oamenii cu zile, că sunt lipsuri multe
Medici mai puţini, cin’ să te consulte?
Şcolile se pare, sunt tot mai neglijate
Tineri intră-n viaţă, cu mai puţină carte

Ai grijă române, ei au un concept
Să depinzi de stat şi să le fii adept
Tu însă vei lupta, dând tot ce-ai bun în tine
Să nu depinzi de nimeni, de vrei să-ţi fie bine.

de Popa Ionel

Nu înstrăina pământul

Ionel Popa

Ţărane drag din aste vremuri, vin la tine cu un sfat

Pământul acesta strămoşesc, nu-i bine de înstrăinat

Chiar de viaţa este grea şi nu-s bani de cheltuială

Caută alte soluţii, ai mai multă chibzuială

Pentru ce luptau răzeşii, la chemarea lui Ştefan?

O bucată de pământ, să-l cultive an de an

Şi să-l lase moştenire la nepoţi şi strănepoţi

Tu să ţii dar la pământ şi ai să-l ari cum ai să poţi.

Cuza-Vodă domnitorul, după ce-a unit o țară

Ascultându-l pe țăran, a făcut reformă agrară

Pe clăcași i-a slobozit, punându-i în libertate

Și pământ le-a dăruit, să trăiască în demnitate

Când a fost război cu turcii, la Smârdan sau Plevna

La ce visa oare Curcanul, de unde-i venea lui râvna

De n-o știi, ți-o spun acuma, ai la ce să te gândești

Tot pământul îi da avântul, pe redutele turcești

Ce şi-au dorit ţăranii, când la Flămânzi s-au răsculat?

Îţi mai aminteşti tu oare? Noi vrem pământ! – ei au strigat

Răscoala a cuprins o ţară, fără pământ erau argaţi

Mulţi s-au jertfit atuncea, de gloanţe fiind seceraţi.

Când a fost mobilizare, pentru a lupta cu nemții

Doar pământ au vrut țăranii, fără a avea alte pretenţii

La Oituz sau Mărășești, cu eroism s-au avântat.

La străini să dăm pământul, oare n-ar fi cu păcat?

Când comuniştii, fără milă, luă pământul la ţărani

Unii au plătit cu viaţa, alţii închişi pe mai mulţi ani

Colectivizând cu forţa, le-a luat aproape totul

Dependentă fiind de stat, ţărănimea-şi pierdea rostul

Dar a fost o nouă şansă, o revoluţie de Crăciun

Când şi ţăranii au sperat, c-or să scape de surghiun

Şi se străduie acuma, să reînvie tot ce-a fost

Nu e simplu, cum se pare, să-şi găsească iarăşi rost

Însă zic să facem totul, să reînviem  noi satul

Vom reînvăţa cu drag, meşteşuguri şi aratul

Şi-om încinge hore-n centru, cum aveam la sărbători

Şi-om aduce acasă fii, rătăciţi prin alte ţări.

de Popa Ionel

Căprioara

Ionel Popa

O vreme tare îmi plăcea, să merg la vânătoare

Însoţit de buni prieteni, plăcerea-i şi mai mare

În costum de camuflaj şi cu arma calibrată

De-aveam în faţă vreun vânat, îl doboram pe dată.

Într-o zi de vânătoare, cu timp frumos afară

Văd în bătaia puştii mele c-apare o căprioară

Inocentă, solitară, o priveam cum se mişca

Fără a ști cumva sărmana, că era-n cătarea mea.

O, ce trofeu şi ce noroc, ce vânat ispititor!

Deja eu mă vedeam, v-o spun, drept  falnic vânător.

Stăteam în stand cu arma, aproape nemișcat

Un stejar crăcos, perfid, cumva m-a camuflat.

Ce lăudat voi fi după acest trofeu

Norocul acesta vine de la Dumnezeu!

Așa gândeam atunci și-un glonț am pregătit

Fiind atât de-aproape, ușor  e de țintit.

S-o-mpușc pe căprioară eram nerăbdător

De-asta aveam pușcă, eram  doar vânător!

Și când credeam că-i simplu, iată o minune

Simțind că sunt pe-aproape, mi-aruncă o privire….

Ne-am contemplat noi reciproc, câteva secunde

Şi o senzaţie de milă, simţeam că mă pătrunde

Parcă vedeam şi-o lacrimă curgând din ochii ei

Şi eu care-o văzusem pastramă cu mujdei.

Doamne, câtă gingășie, simțeam că m-am muiat

O slăbiciune rușinoasă, pe loc m-a apucat

Era așa frumoasă, pe-a ei picioare lungi

Ce inimă să ai, cu glonțul s-o atingi?

Acea privire inocentă în mintea-mi s-a fixat

Trecutau anii de atunci şi eu tot nu am uitat

Nici  chef de vânătoare apoi n-am mai avut

Ce bine m-am simţit când puşca am vândut!

de Popa Ionel

Supărare de țăran

Ionel Popa

Un sfert de veac  au așteptat

Visând la viață bună

Guvernele s-au tot schimbat

La toate-o fost minciună.

Au suferit cuminți, fideli

Scrâșnind umili din dinți

Victime-a multor greșeli

Le-au dus cu mult bun simț.

Se simt acum profund trădați

De cei în care au crezut

În timp ce alții-s mai bogați

Ei doar au decăzut.

Bătrâni au mai rămas în sat

Din fosta răzeșime.

La mulți copii le-au plecat

Rătăcind prin lume.

Guvernanții,  bată-i Domnul

Ii bagă-n seama doar la vot

Când le promite raiul

De fapt, ei papă tot!

Că-s transformați în budihace

Și-i greu să fie săturați

Când de-o vreme încoace

Vor tot mai bogați!

Se vând  ușor la cel străin

Ca Iuda, biblic trădător

Având sufletul hain

……..Cozi de topor!

de Popa Ionel

Badanta

Ionel Popa

Vieni quando ti chiamo! striga bătrâna insistent
Folosind şi clopoţelul s-arate că e urgent
Şi badanta auzindu-l, sosi-ntr-o clipă de pe-afară
Speriată să nu cadă, bătrâna nonagenară

O îngrijea de câţiva ani, cu o foarte mare grijă
Chit că bătrâna-i bolnavă şi nu merge nici în cârjă
De multe ori o necăjeşte, egoism de om senil
Să-i suporte orice toană, uneori e dificil

Părăsise România pe când criza-i dete brânci
Mai mulţi bătrâni tot îngrijise, zece ani-îs de atunci,
Rând pe rând s-au dus la Domnul ei scăpând de suferinţă
Pentru ea un alt bătrân, a însemnat multă voinţă!

Dar programul cu bătrâna nu e chinul cel mai mare
Uşurel s-ar descurca, chiar de-i viaţă de-nchisoare
Cel mai greu de suportat, este dorul de familie
Să stea departe de copii, asta mult o chinuie

Tristeţe mare o cuprinde, iarna pe la Sărbători
Când petrece cu bătrâna, nici vorbă de urători
Se uită jalnic pe la geam, gându-i zboară în depărtare
Purtând un dor imens de casă, un dor atât de mare!

Speră ca şi-n România să-şi poată găsi un rost
Să se-ntoarcă iar acasă şi să fie cum a fost
Ea se simte ca într-o cursă, din care nu ştie a scăpa
De ţară s-a înstrăinat, în Italia n-ar mai vrea

Iată însă, Parkinson-ul, pe bătrână a-nţepenit
Fără multă suferinţă, şi-a dat obştescul sfârşit
Iar badanta, om cu suflet, începe-n lacrimi s-o bocească
Rudele de la priveghi, nu ştiu cum s-o mai oprească

În plânsul ei e multă jale, tot nădufu-şi descărca:
Viaţa ca de închisoare, efortul de a se descurca
Lacrimi sunt pentru copiii, rămaşi cu bunicii în ţară
Şi pentru aceştia fiind bătrâni, grija asta-i o povară

Badante-s multe în Italia, ca şi în întregul Occident,
Femei ce îngrijesc bătrânii, responsabil, evident
Îşi sacrifică ani din viaţă, câştigând o pâine amară
Domnul să le ocrotească, să le-aducă iar în ţară.

Note:
Badante – aşa numesc italienii femeile ce îngrijesc bătrâni la domiciliu
Vieni quando ti chiamo! – Vino când te chem! (traducere din lb. italiană)

de Popa Ionel

Despre inflație și consecințele acesteia

Ionel Popa

„Inflaţia este atunci când plăteşti cincisprezece dolari pentru o tunsoare de zece dolari pe care dădeai cinci dolari pe vremea când încă mai aveai păr.” Sam Ewing

Ieri, 1 iulie s-au împlinit 14 ani de când România a realizat o reformă monetară, schimbând leul anterior ROL cu un leu nou RON.  Astfel pe 1 iulie 2005 s-a stabilit că 1 RON este egal cu 10.000 ROL. E bine să ne reamintim evenimentul pentru că inflația a fost unul din indicatorii macroeconomici ce a caracterizat perioada postdecembristă. Mulți specialiști susțin ca nejustificată explozia inflaționistă a acelor ani, explozie specifică economiilor calamitate. Este adevărat că în acea perioadă se desfășurau procesele tranziției de la economia centralizată de stat la economia privată de piață. Să ne reamintim că România nu avea datorii externe. De asemenea, existau rezerve mari de produse, o producție industrială și agricolă capabilă să acopere integral cererea minimă de bunuri de consum a pieței interne. Încă mai existau disponibilități de export la acea vreme și totuși am avut o inflație de am ajuns în Cartea Recordurilor. Bancnota de un milion de lei, emisa în 2003 de Banca Națională a României, a ajuns în Cartea Recordurilor: avea cele mai multe zerouri dintre toate bancnotele din lume imprimate pe suport de polimer.

„Cauzele creşterii aberante a preţurilor rezidă în politici economice inconsecvente, în gestionarea fără continuitate a economiei, în abandonarea gestiunii patrimoniului public (a cărui avere imensă se poate estima, în anul 1989, la cca 275 mld. dolari SUA) într-un talaz de risipă şi sustrageri din patrimomiul statului atât la nivel guvernamental, cât şi la nivelul întreprinderilor”(citat preluat din lucrarea lui Belli Nicolae, Tranziția mai grea decât un război, Editura Expert, București, 2001).

Iată un tabel care prezintă evoluția inflației în acei ani:

Conform: Mircea Ciumara, C-tin Ciutacu, Inflația în România, Editura Expert, București, 2004.

Ceea ce spun specialiștii este că se putea face tranziția la economia de piață fără a avea o asemenea inflație.Avem și exemple în acest sens: Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria…. Lucrurile s-au desfășurat așa cum s-au desfășurat la noi fiindcă cei de la putere aveau interese de a acumula averi.Poate că are dreptate Valeriu Butulescu atunci când spune: „Cei mai mulţi milionari sunt copiii inflaţiei.” Putem enumera câteva modalități prin care s-au acumulat averi(ce dau bătăi de cap în justiție unor politicieni în zilele noastre!):

-Firmele de stat nu mai făceau export direct ci prin intermediul unor firme….. intermediare controlate de oameni cu funcție de decizie în …firmele de stat. Profitul s-a dus la intermediari iar companiile de stat au falimentat fiind mai apoi privatizate.

-Anularea datoriilor companiilor de stat sub aparenta încercare de salvare de la faliment.

-Plățile compensatorii către salariații disponibilizați ca urmare a restructurărilor din economie.

-Blocajul financiar a atins multe firme ceea ce a impus de multe ori emisia de masă monetară pentru compensarea efectelor.

-Măsuri cu caracter „populist” dintre care restituirea părților sociale, ceea ce a echivalat cu o emisiune monetara fără acoperire.

-Credite acordate agriculturii care s-au dovedit neperformante. 

Inflația i-a dezavantajat pe consumatori și mai ales pe cei cu venituri fixe deoarece a dus la scăderea puterii de cumpărare a leului. I-a dezavantajat pe cei ce au avut economii la bănci, rata dobânzii fiind mai mică decât rata inflației de multe ori. Au avut de suferit și oamenii de afaceri deoarece inflația a produs instabilitate, nesiguranță economică, a descurajat investițiile, a diminuat valoarea reală a profiturilor datorită creșterii costurilor. În perioadele inflaționiste este imposibil de previzionat afacerile.

Au fost și categorii avantajate! Anumite profesii si ramuri ale economiei unde salariile si prețurile au crescut  mai mult decat rata inflatiei. Prin urmare, profiturile acestor genți economici au crescut, precum și standardul de viață al salariaților. Au fost momentele în care s-au făcut marile achiziții imobiliare.Debitorii au fost avantajați deseori pentru că au achitat mai repede creditele pe fond inflaționist. Avantajați au fost și bișnițarii!

Inflația s-a potolit o dată cu începerea demersurilor de aderare la Uniunea Europeană.După decizia Consiliului European de la Helsinki din decembrie 1999, negocierile de aderare cu România au început la 15 februarie 2000. Aderarea României la Uniunea Europeană a avut loc la 1 ianuarie 2007. Această dată a fost propusă la summitul de la Salonic din 2003 și confirmată la Bruxelles pe 18 iunie 2004. 

Putem afirma cu certitudine că atât timp cât România va funcționa sub auspiciile Tratatului Uniunii Europene fenomene inflaționiste majore nu mai pot exista. Totuși mai apar din când în când reminiscențele trecutului prin mintea unor politicieni atrași de formele de a câștiga venituri sau măcar voturi prin metode ce pot produce inflație. Cu cât populația înțelege riscurile unor astfel de metode, cu cât aceste metode sunt dezavuate din fașă, cu atât putem spera la o reală economie de piață și la o dezvoltare solidă. O economie puternică asigură venituri suficiente populației astfel încât cheltuielile sociale să fie cât mai mici. Statul are unde direcționa banii: spre educație ca măsură de pregătire a populației pentru a face față și a se dezvolta corespunzător într-un mediu social-economic specific economiei de piață și specific civilizației secolului în care trăim, spre sănătatea populației, spre infrastructură etc. 

Să ne reamintim cuvintele lui Ronald Reagan: „Inflaţia este tot atât de violentă ca un bandit, tot atât de înspăimântătoare ca un tâlhar înarmat şi tot atât de mortală ca un ucigaş cu simbrie.” 

de Popa Ionel

Solidari

Autor Ionel Popa

În vremurile acestea, cu multă tensiune
Când violenţa frate, e în ascensiune
Şi zilnic apar ştiri, de prin alte state
Despre lupte grele, cruzime, atentate

Iar la noi în ţară, vedem suferinţă
Sărăcia frate, pe mulţi ameninţă
Pământul se pare, ajunge la străini
Iar noi între noi, suntem tot mai haini

Este câte unul, de-averi obsedat
Nu-i ajunge o casă, vrea întregul sat
Alţii din lăcomie, îşi construiesc palate
Trăiesc ca hârciogii, de semeni, departe

Dezbinarea frate, loveşte în naţiune
La câte-om face faţă, de-i multă fricţiune?
Eu am îndoieli de n-om schimba ceva:
De-am fi mai solidari multe-am rezolva.

Şi dacă astăzi frate, tu eşti îngenuncheat
Ţi-oi întinde o mână sau ţi-oi da vreun sfat
C-aşa e creştineşte, să ne-ajutăm la greu
Şi asta mult îi place la bunul Dumnezeu

Iubește-L pe Dumnezeu și Dumnezeu îți va purta de grijă!
de Popa Ionel

De ce să investiți în plantații pomicole

Cu siguranță, plantațiile pomicole pot fi rentabile și afacerile din acest domeniu pot fi de mare succes! Reprezintă una din modalitățile cele mai eficiente de punere în valoare a fondului funciar. Sistemele moderne, superintensive, asigură profituri mari chiar și la suprafețe mici. Unul din avantajele acestei afaceri demn de luat în seamă este acela că se poate face și în timpul liber(în paralel cu un servici sau o altă afacere). Această afacere poate fi gândită și ca o moștenire pentru copii dat fiind că plantațiile au o durată de viață de minim 15 ani. Cât privește profitul, nu aș vrea să arunc niște cifre  pur și simplu având în vedere că sunt mulți factori care intră în joc. Precizez doar că o livadă amplasată în condiții staționale corespunzătoare este mult mai rentabilă decât o suprafață similară cultivată cu cereale sau plante oleaginoase etc.

Ca investiție însă, e un pic mai pretențioasă și de aceea, cei care se gândesc să înființeze plantații pomicole e bine să apeleze la consultanți. Sunt investiții pe termen lung, destul de costisitoare și orice greșeală făcută în faza de înființare poate duce la efecte grave mai apoi, fie în faza de creștere și dezvoltare a livezii, fie în faza de exploatare.

Din punct de vedere legislativ, la înființarea unei plantații pomicole va trebui să avem în vedere prevederile Legii nr. 348/2003 numită și Legea pomiculturii(cu actualizările ulterioare, bineînțeles). Iată de exemplu ce prevede la art. 13:

„Art. 13. –

(1) Plantațiile de pomi cu suprafață mai mare de 0,5 ha și cele de arbuști fructiferi de peste 0,2 ha, situate în zone, bazine și centre consacrate, se înființează în baza autorizației de plantare eliberate de direcțiile pentru agricultură și dezvoltare rurală județene și, respectiv, a municipiului București.

(2) Pentru plantațiile de pomi cu suprafața mai mare de 2 ha și pentru plantațiile de arbuști fructiferi cu suprafața mai mare de 0,5 ha autorizația de plantare se eliberează în baza unui proiect de înființare a plantației pomicole elaborat de persoane autorizate și avizat de institutul de cercetare-dezvoltare pentru pomicultură sau de stațiunea de cercetare-dezvoltare pomicolă din zonă.”

De asemeni, se va ține cont de Legea nr. 60/2007 care prevede la art 46:

„Art. 46. –

Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei următoarele fapte:

  1. a) înființarea plantațiilor cu suprafețe mai mari de 0,5 ha de pomi fructiferi și a suprafețelor mai mari de 0,2 ha de arbuști fructiferi de fiecare operator economic sau de familie ori extinderea peste această limită a celor existente, fără autorizație de plantare.”

Vom trece în revistă câteva aspecte de mare interes pe care trebuie să le aibă în vedere un fermier ce dorește să înființeze o plantație pomicolă, pe lângă respectarea legislației în vigoare din care am enumerat mai sus.

  1. Analiza condițiilor staționale – La alegerea locului pentru înființarea livezii concură mai multe aspecte necesar a fi clarificate, cum ar fi: tipul de sol, topografia, aspectul general, înclinația terenului sau existența apei. Factorii climatici includ temperaturile medii, minime și maxime absolute lunare, cuantumul temperaturilor medii diurne pozitive și negative (unitățile de frig), umiditatea, vântul, precipitațiile anuale și lunare (mm) sau alte forme de precipitații cu frecvența asociată- grindina, gerurile de revenire de primăvară. Dacă se elaborează proiect de plantație atunci cu siguranță se va elabora și un studiu pedologic ce va stabili bonitatea stațiunii pentru speciile pomicole. Se va acorda importanța cuvenită analizelor de sol, însă ne vom preocupa să aflăm dacă în areal ce urmează a se planta se manifestă fenomenul de îngheț târziu. Un astfel de fenomen afectează înflorirea pomilor cu implicații directe asupra fructificației.O investiție serioasă trebuia să ia în calcul și un sistem de irigație care să ajute la compensarea deficitului hidric în sezonul vegetal. Disponibilitatea apei este esențială, nu veți putea produce eficient, pe măsura potențialului genetic, dacă nu aveți apă suficientă! Apa este una dintre intrările în sistem dintre cele mai scumpe, sursa de apă trebuie să fie una de încredere, asigurată permanent. Livada dumneavoastră este dependentă de apă, de o irigație regulată, în funcție de condițiile existente (vreme și perioada de vegetație). Managementul irigației este extrem de important: frecvența irigării, umiditatea din sol, cantitatea de apă necesară pentru fiecare pom, integritatea sistemului, corecta funcționare a acestuia sunt operațiuni zilnice, ce necesită o programare și execuție atentă.Managementul irigației poate fi făcut astfel încât să se reducă vigoarea pomilor fără a se penaliza calitatea livezii și randamentul acesteia în producție, printr-o tehnică de irigație prin deficit reglementat (RDI). Reducerea programată strategic a apei în anumite momente va conduce și la economii de apă dar în primul rând la reducerea creșterii vegetative, fără a afecta dimensiunea și calitatea fructelor, obiectivul dumneavoastră principal în livadă celălalt obiectiv fiind de a asigura o vigoare suficientă necesară dezvoltării viitoare a lăstarilor și de a canaliza energia rămasă pentru producția de fructe.Există mai multe soluții în acest sens, funcție de sursa de apă, distribuirea acesteia în plantații etc. În Spania am avut ocazia să văd un sistem ce folosea energia solară(panouri fotovoltaice) pentru a alimenta pompa ce scotea apa din pânza freatică. Poate fi o soluție bună și în condițiile de la noi mai ales că de cele mai multe ori nu există posibilitatea de alimentare la rețeaua publică de electricitate, bineînțeles luând în calcul adîncimea de forare, costurile de înființare și de exploatare a sistemului. Sistemul de irigație va asigura și fertilizarea plantației asigurând nutrienții pomilor cu eficacitate maximă.
  2. Tehnologia ce va fi abordată. Vom avea în vedere soiuri care valorifică cel mai bine potențialul local. Cercetarea în domeniu a produs soiuri cu fructe cu calități deosebite, cu coacere mai timpurie sau mai târzie etc. Soiurile înalt productive au nevoie de susținere și în acest sens putem avea în vedere un sistem de susținere din stâlpi de beton precomprimat/metalici/lemn, după posibilități. Ca dotare minimă, e nevoie de un tractor de livadă, o cositoare, o instalație pentru stropit, o stație meteo. Când începe fructificația pomilor e bine să avem  plasă antigrindină sau plasă anti-ploaie (mai ales la fructe precum cireșul) pentru a evita crăparea fructelor. Se va avea în vedere folosirea alertelor de dăunători pentru a stabili când e nevoie de stropire și cu ce substanțe. În felul acesta se vor face economii de bani, de muncă dar se va proteja totodată și mediul. În aceste condiții de tehnologie și dotare necesarul de forță de muncă nu va fi foarte mare! Vom lua măsuri de protecție la furturi sau vandalisme prin realizarea unei împrejmuiri corespunzătoare.

Punctele cheie pe harta riscurilor sunt reprezentate de polenizare, controlul bolilor și al dăunătorilor precum și de factorii climatici extremi cum sunt seceta, geruri severe, înghețul, grindina, vântul sau căldura excesivă. Producția și calitatea recoltei sunt un rezultat al managementului integrat al solului, irigației, coroanei și nutriției. Aceste inputuri sunt dependente unele de celelalte așa cum apa și nutriția nu pot fi separate de solul ce susține sistemul radicular, care la rândul său dictează performanța coroanei și pe cale de consecință, producția de fructe.

Ceea ce ar mai trebui să știe fermierul care dorește să investească într-o plantație pomicolă este că poate primi sprijin din fonduri europene în baza sub-măsurii 4.1a din PNDR.

Fondurile nerambursabile vor fi acordate beneficiarilor eligibili pentru investiții corporale şi/sau necorporale, conform următoarei liste indicative a cheltuielilor eligibile:

  • reconversia plantațiilor existente, inclusiv costurile pentru defrișare, materiale de plantare, sisteme de susținere, pregătirea solului, lucrări de plantare, sisteme de protecție pentru grindină, inclusiv generatoare terestre Antigrindină, îngheț, caniculă, ploaie și insecte, echipamente de irigaţii la nivelul exploatațiilor, containere generator pompe irigat, sere, solarii, tunele joase, macrotunele etc.
  • înfiinţarea de plantații pomicole, inclusiv costurile pentru materiale de plantare, sisteme de susținere, pregătirea solului, lucrări de plantare, sisteme de protecție pentru grindină,îngheț, caniculă, ploaie și insecte containere, generator pompe irigat, sere, solarii, tunele joase, macrotunele etc.
  • înfiinţarea, extinderea și/ sau modernizarea sistemelor de depozitare, condiționare, și ambalare şi a unităţilor de procesare la nivelul exploatației, inclusiv unităţi de procesare mobile, laboratoare de analiză pentru testarea produselor aferente activității proprii, containere frigorifice refrigerare, containere frigorifice congelare cu camera prerăcire, grup containere condiționare, spații de depozitare (fertilizanți, pesticide, ambalaje, inventar mărunt) etc.
  • pentru respectarea condițiilor de igienă, de protecție a muncii, sanitar-veterinare și a fluxului tehnologic, sunt eligibile spațiile destinate personalului de producție: vestiare tip filtru pentru muncitori, biroul sefului de fermă, spațiu pentru pregătirea și servirea mesei, toalete ecologice etc.).
  • sisteme audio/ video de supraveghere, monitorizare și control a plantației şi a fluxurilor tehnologice din exploataţia pomicolă, sisteme de iluminat perimetral al plantației pomicole şi/ sau al zonelor unde se desfășoară procesele tehnologice ale exploataţiei pomicole, stație meteo aferentă plantației pomicole, cabine pază;
  • achiziţionarea, inclusiv prin leasing, de mașini/ utilaje şi echipamente noi, inclusiv echipamente de irigaţii la nivelul exploatațiilor, remorci agricole/ tehnologice, în limita valorii de piaţă a bunului respectiv.
  • amenajarea, construcția, dotarea spațiilor de desfacere din cadrul exploatației și alte activități de marketing (autorulote, dozatoare (automate) de sucuri naturale şi alte produse din sectorul pomicol) etc.

Mai rămâne o ultimă problemă de rezolvat care poate da mari bătăi de cap fermierului: comercializarea producției în condiții de profit! Constatăm că piața din România este invadată de fructe din import. O soluție pentru fermierii români ar fi să se asocieze pentru a crea la comun spații de depozitare corespunzătoare, instalații de sortat, de ambalat dar și pentru a suporta mai mulți la un loc cheltuielile legate de marketing și publicitate. Fructele noastre pot avea mare căutare la export dar a face export nu e la îndemâna oricărui fermier!

Avându-se în vedere oportunitatea de finanțare din fonduri europene, sectorul pomicol necesită o mai mare atenție. În cele de mai sus nu am epuizat subiectul. Doar am dorit să atrag atenția celor dornici de a face investiții în pomicultură. Pentru mai multe informații ne puteți contacta la adresele de mai jos. Proiectele din domeniul pomiculturii necesită studiu de fezabilitate astfel că trebuie demarate din timp. Vă așteptăm cu solicitări în acest sens.

Consultant: ing. Popa Ionel – S.C.DUPLICOM GRUP S.R.L. Mobil: 0761130399, email: duplicomgrup@yahoo.com, https://www.facebook.com/duplicomgrup