Crește interesul pentru programul de împădurire

Ing. silvic: Popa Ionel, proiectant atestat

Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru investiții în noi suprafețe ocupate de păduri” prevede acordarea unui sprijin pentru împădurire în cadrul Planului național de redresare și reziliență (PNRR), “Sprijin pentru Investiții în noi suprafețe ocupate de păduri”. Programul lansat încă din data de  25 noiembrie 2022 pare cel mai bun de după 1990. Am mai spus asta și o repet încă o dată.

Programul se adresează deținătorilor de terenuri cu folosință agricolă. Mai multe detalii se pot citi în ghidul specific.

Inițial România și-a propus să împădurească 56000 ha. În cursul anului 2023 guvernanții au tras concluzia că România nu va putea realiza acest obiectiv așa că în loc să se mobilizeze în sensul de a atinge obiectivul, au ales calea de a reduce obiectivul. Adică l-au înjumătățit!

Personal, consider că guvernanții noștri s-au pripit când au redus obiectivul!De ce spun asta? Pentru că după ce primii aplicanți au primit banii a crescut foarte mult interesul pentru program!

Sunt mai multe motive care fac ca deținătorii de terenuri să aplice pe acest program. Să nu imaginăm că proprietarii de terenuri vizează combaterea efectelor încălzirii climatice! În toate cazurile este vorba de avantajele materiale pe care Programul le are în vedere față de alte oportunități:

-Sunt suprafețe agricole care nu au o bonitate agricolă prea mare și fermierii primind o sumă mai mare decât subvenția APIA dacă îl împăduresc, preferă să împădurească

-Alți deținători care au terenuri date în arendă, nu sunt mulțumiți de nivelul arendei

-Împerdeluirea poate duce la ameliorarea microclimatului în regiunile afectate de secetă și sunt fermieri care iau în calul această investiție mai ales în condițiile în care li se decontează lucrările.

-Acordarea primei de sechestrare de carbon ajută proprietarii de terenuri să pună în valoare și terenuri ce nu figurau la APIA din diverse motive(productivitate scăzută a acestora, lipsa de forță de muncă, scăderea numărului animalelor din gospodării astfel că se constată un excedent de pășuni)

Există și voci cârcotașe care se manifestă cu neîncredere în program mai ales că orizontul de timp pentru care ar trebui să primească bani e destul de mare: 20 ani! Ei spun așa: dacă ca politicienii nu se vor ține de cuvânt și vor anula legile prin care s-a lansat campania? Unii ezită să aplice la program pentru că nu li se oferă mai multe garanții. Chiar și dacă s-ar întâmpla ca viitoarele guverne să nu poată susține programul(e vorba de 20 ani, totuși, ani în care multe se pot întâmpla), oportunitatea rămâne de luat în discuție! Și asta pentru că investiția e decontată repede, sumele fiind acoperitoare dacă ne referim la înființarea plantației, la împrejmuire, proiectare și întreținere. În fond și la urma urmei ce investiție garantează profit și peste 20 ani așa cum ușor putem demonstra dacă ne referim la pădure? Mai ales că în anii ce vor urma va crește preocuparea guvernelor în ceea ce privește combaterea efectelor încălzirii climatice. Din discuțiile pe care le-am văzut pe grupuri, unii nu i-au în calcul pădurea care se înființează!Analizele lor se rezumă doar la banii promiși de Guvern. Fac precizarea că acest program nu se rezumă numai la sumele forfetare! O plantație bine întreținută va evolua spre pădure care va însemna un activ pentru generațiile care vin.

În concluzie, consider înțeleaptă decizia de a aplica pentru acest program pentru toți cei ce dețin terenuri pentru care actuala folosință nu le aduce satisfacții. Totodată, consider că Guvernul ar trebui să vină cu clarificări legislative în toate instituțiile implicate. Încă sunt instituții care fie din necunoaștere, fie din reavoință, fie din lene, tergiversează programul.Nu includ aici Garda Forestieră. Din contră, cred că dacă vedem un succes al programului mult mai mare față de edițiile precedente(Măsura 221 din PNDR 2007-2013 sau Sub-măsura 8.1 din PNDR 2014-2020), acesta se datorează și faptului că evaluarea proiectelor se face de către Garda Forestieră și nu de către AFIR sau APIA. Lucrările silvice sunt înțelese mult mai bine de personalul Gărzii Forestiere, personal cu pregătire profesională de specialitate.

Urez mult succes tuturor celor implicați în programul de împădurire pentru că va fi spre binele nu numai al deținătorilor de terenuri, ci pentru întreaga societate!

Fonduri europene în 2024

Consultant ing. Popa Ionel

Agenda anului 2024 în România e încărcată de evenimente electorale care acaparează social-media. E vorba de procese democratice care sunt importante însă în nici o democrație nu trebuie neglijată dezvoltarea economică. De aceea, populația activă, în special operatorii economici,  trebuie să aibă în vedere în permanență oportunități de finanțare a activităților pe care le desfășoară. Ca reprezentant al unei firme de consultanță, voi încerca în cele ce urmează să atrag atenția asupra câtorva surse de finanțare asupra cărora și noi ne concentrăm atenția.

Celor interesați de finanțarea unor proiecte ce țin de dezvoltarea rurală, le recomand să aibă în vedere calendarul postat de AFIR:

Așadar în luna iunie este programată lansarea DR – 29 Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole. Această linie de finanțare este mult așteptată finanțând cu până la 65% din valoarea cheltuielilor eligibile, proiecte din domenii neagricole.

Tot în iunie se va lansa o linie de finanțare nouă în peisajul fondurilor europene: DR – 24 Investiții în tehnologii forestiere care îmbunătățesc reziliența și valoarea de mediu a ecosistemelor forestiere. Este pentru prima dată când se va finanța sectorul forestier de când România este în UE.

În luna octombrie se vor lansa liniile de finanțare:

DR – 14 Investiții în ferme de mici dimensiuni. Fermele interesate trebuie să aibă în vedere ce declară la APIA fiindcă la momentul publicării ghidului de finanțare sesiunea de înregistrare la APIA va fi încheiată!

În luna noiembrie se vor lansa două linii de finanțare foarte așteptate:

DR – 13 Achiziții de utilaje agricole pentru sectorul vegetal

DR – 12 Investiții în consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri instalați și a fermierilor recent instalați. 

Pe de altă parte, Guvernul României pregătește o nouă sesiune de depunere proiecte în cadrul programului Femeia antreprenor. Acest program s-a dovedit foarte bine venit în 2022. Vor fi finanțate 1000 proiecte în 2024. Cel puţin unul dintre asociaţi să fie femeie şi să deţină cel puţin 50% din părţile sociale/acțiuni ale societăţii în cazul IMM-urilor aplicante. 

Alocație Financiară Nerambursabilă (AFN) – maximum 200.000 lei/beneficiar, sumă care poate reprezenta maximum 95% din valoarea cheltuielilor eligibile (inclusiv TVA pentru societățile neplătitoare) aferente proiectului.

Nu în ultimul rând, vor continua depunerile de proiecte în cadrul apelului PNRR/2022/C2/I.1.A cu finanțare în cadrul Schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru investiții în noi suprafeţe ocupate de păduri”. Acest program finanțează înființarea de noi suprafețe de pădure pe terenuri agricole. Rata de finanțare acordată prin PNRR este de 100% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului. Promovăm acest program deoarece este o bună oportunitate de a obține bani cu care se pot susține alte activității sau alte cheltuieli familiale. Asta pentru că pe lângă finanțarea cheltuielilor de înființare, de întreținere, de împrejmuire și de proiectare, se acordă și o subvenție de 190 euro/an și ha timp de 12 ani(care acoperă pierderea de venit, în cazul terenurilor care au fost declarate la APIA în anul anterior implementării). Totodată, beneficiarii pot solicita prima de sechestrare de carbon în cuantum de 456 euro/an/ha ce se acordă pentru o perioadă de 20 ani conform Ordonanței de Urgență nr.35/2022.

Pentru alte detalii sunați la nr. 0335402413 sau trimiteți un email la adresa: duplicomgrup@yahoo.com

Cui servește boicotarea programului de împădurire cu fonduri din PNRR?

Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru investiții în noi suprafețe ocupate de păduri” și prevede acordarea unui sprijin pentru împădurire în cadrul Planului național de redresare și reziliență (PNRR), “Sprijin pentru Investiții în noi suprafețe ocupate de păduri”. Alocarea financiară totala acordată prin PNRR, pentru lucrarile destintate pentru noi suprafete

ocupate de paduri in cadrul Investitiei I1- Subinvestiția C2/I1/S/1.A – Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite în cadrul prezentului Ghid specific este de 500.000.000 Euro echivalentul a 2.474.550.000 lei.

Calendarul propus pentru Investiția 1. Campania națională de împădurire și reîmpădurire prin PNRR menționează realizarea a cel putin 25.000 ha suprafețe noi de teren împădurite sau reîmpădurite până la 31.12.2023, iar până la 30.06.2026 realizarea a 56.000 ha suprafețe noi de teren împădurite sau reîmpădurite.

Programul lansat încă din data de  25 noiembrie 2022 pare cel mai bun de după 1990. Despre necesitatea de a crea noi suprafețe acoperite cu pădure nu e greu de argumentat mai ales când zi de zi vedem efectele încălzirii climatice.

În România programul a demarat lent fiindcă a necesitat o perioadă de clarificări. Guvernul și-a trimis secretarii de stat în teritoriu pentru a oferi toate clarificările necesare. După întâlnirile cu cei interesați, întâlniri ce au avut loc la nivel de județe, s-au desprins  câteva propuneri de îmbunătățire a porgramului. Una dintre acestea a fost introducerea pe lista cheltuielilor decontabile prin program și a lucrărilor de întreținere a plantațiilor atunci când terenul propus spre împădurire aparține unei instituții de stat. Odată această măsură acceptată de Comisia Europeană se creeau premisele pentru reușita programului.

Stupoare însă! La câteva zile după primirea veștii de la Comisia Europeană Parlamentul României adoptă Legea 236/2023 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 35/2022 pentru aprobarea măsurilor necesare realizării campaniei naţionale de împădurire şi reîmpădurire prevăzute în Planul naţional de redresare şi rezilienţă, lege prin care se aduce și un amendament prin care se elimină de la eligibilitate pajiștile permanente!

Acest amendament a fost adăugat peste noapte, fără a se ține cont de faptul că Garda Forestieră a eliberat avize pentru astfel de suprafețe!  Ba mai mult, sunt proiect în diferite faze, pentru care s-au făcut cheltuieli: analize de sol, taxe mediu etc.

Trebuie să precizez că în aceeași perioadă a intervenit și o rotație guvernamentală. Mai exact, au fost schimbări la nivel de premier și de miniștri. Totuși, nu înțeleg deloc logica pentru un astfel de demers!

Încerc să argumentez de ce nu înțeleg logica:

România are  4,8 milioane ha de pășuni și fânețe, cât Olanda, Elveția și Belgia la un loc. Încărcătura de animale pe pășuni este în țara noastră de 0,3 UVM/ha, adică foarte mică. O altă caracteristică a pășunilor de la noi este aceea că sunt degradate, de slabă calitate. O bună parte din aceste pășuni necesită lucrări de împădurire pentru stoparea fenomenului de degradare care nu se mai poate face prin continuarea menținerii aceeași folosințe. Oportunitatea apărută prin programul finanțat prin PNRR era o soluție bună pentru o mică parte din pășunile degradate. Ce înseamnă 56000 ha din 4,8 milioane de ha? Mai ales că o parte din cele 56000 ha vor fi și terenuri din alte categorii de folosință agricolă(arabile, livezi, vii etc).

România se plânge de criză financiară și ANAF-ul execută firmele fără nici o milă! Programul de finanțare prin PNRR a împăduririlor înseamnă o sumă semnificativă de bani care va veni de la UE și care, atenție, în mare parte rămâne în țară! Sunt multe programe cu finanțare din fonduri europene în care, prin achiziția de tehnologii din alte state, banii se întorc sau se duc în afara României. Banii pentru împădurire înseamnă costuri pentru puieți produși în țară, plata de manoperă în țară etc. Se capitalizează și unele instituții de stat cu autofinanțare sau agenții: OSPA, ANM, APM etc.

Și totuși parlamentarii României votează această lege! Cine să-i mai înțeleagă? Cum să mai înțelegem guvernul când adoptă măsuri de creștere a taxelor? Cum să mai înțelegem că guvernul este cu adevărat preocupat de reducerea efectelor schimbărilor climatice? Cum să mai credem în Strategiile pe care guvernele noastre le elaborează?

De ce își bate joc România de PNRR?

Ionel Popa, proiectant și consultant lucrări împădurire

Cei ce doresc sprijin pentru accesarea și implementarea de proiecte de împădurire cu finanțare din fonduri europene pot solicita sprijin la email: popaionel68@gmail.com sau mobil 0761130399.

Accesarea fondurilor europene, punctul slab al României

Ceea ce am putut constata luna aceasta e că am pornit cu stângul în noul ciclu financiar aferent perioadei 2021-2027 odată cu respingerea PNRR-ului. Chiar dacă ministrul Cristian Ghinea încearcă să îndulcească situația, din punctul meu de vedere lucrurile sunt grave și o să mă explic în cele ce urmează.

Din experiența primelor două cicluri financiare România absoarbe greu fonduri europene. În perioada 2014-2020 României i s-au alocat 30.883.141.003 euro și stadiul absobției la nivelul acestei luni este de 52,67%. Și a avut la dispoziție 7 ani! Pentru perioada 2021-2027 Comisia Europeană a decis să împartă alocările în două. Astfel o primă alocare se va face conform acestui PNRR cu finalitate la implementare anul 2026. Va mai urma o alocare Dumnezeu știe când care să acopere întregul ciclu. De ce a apărut această împărțire? Pandemia de COVID-19 este motivul. Toate economiile țărilor UE au fost afectate mai mult sau mai puțin de pandemie și toate au nevoie de finanțare pentru redresare. Ca atare, s-a decis ca în prima parte alocările să se axeze pe finanțarea unor proiecte de redresare și reziliență. 

Așadar România ar trebui să implementeze proiecte în cuantum de 29 miliarde euro până la finele anului 2026 aproximativ aceeași sumă alocată pentru întreaga perioadă 2014-2020.Ori noi vedem că până la această dată s-au absorbit 16,267 miliarde euro din care absorbție efectivă 13,737 miliarde euro, diferența fiind prefinanțări! 

Faptul că s-au alocat astfel de sume la prima vedere pare entuziasmant însă asta ar fi însemnat ca România să fie foarte bine pregătită. 

În primul rând România ar trebui să știe nevoile de finanțare în contextul legislației UE. Vedem că PNRR-ul românesc a fost dat înapoi pentru că nu am reușit să convingem experții UE că vom finaliza implementarea proiectelor până în 2026! Personal eu am mai tras semnale încă din 2019 că Guvernul României nu pare focusat pe pregătirea ciclului financiar 2021-2027.

Lucrurile sunt cu atât mai grave cu cât coaliția nu funcționează! Luptele pentru funcție nu par să înceteze așa ușor! Sunt promovate pe funcții persoane care nu au competențele necesare. Uneori am senzația că cei ce dețin puterea în această perioadă nu conștientizează prioritățile României!

Evaluatorii de la Comisia Europeană au experiență din celelalte programe naționale. Au văzut că noi am ticluit la repezeală un PNRR imposibil de implementat și ni l-au returnat. Ei au procedat corect și experții noștri ar trebui să treacă la treabă cu maximă seriozitate. Am văzut că politicienii noștri sunt pregătiți să impună PNRR-ul la Bruxelles politic. Și ei au să-l accepte! Doar că dacă România nu consumă fondurile acestea se vor redistribui. Și România nu dovedește că e capabilă a consuma fondurile. 

Că experții noștri au dat dovadă de superficialitate la întocmirea PNRR-ului e ușor de dovedit fără a fi evaluator cu experiență. O să vă dau un exemplu.

În ultima versiune a PNRR-ului este alocată suma de 1500 milioane euro pentru Pilonul 1, Componenta 2: I.2 Împădurim România și protejăm biodiversitatea( https://mfe.gov.ro/pnrr/).

Ca să consumi fondurile pentru împădurire în cadrul acestei componente ar trebui derulate cel puțin următoarele activități:

-Identificarea perimetrelor de ameliorare și a terenurilor pentru crearea de perdele de protecție

-clarificarea regimului juridic, întabularea și obținerea acceptului din partea proprietarilor pentru schimbarea categoriei de folosință

-întocmirea proiectelor de împădurire și stabilirea necesarului de resurse(resurse materiale-în special puieți, umane etc), avizarea acestora

-producerea puieților pentru plantat(poate dura 1-3 ani până ies primii puieți, depinde de specie)

-organizarea licitațiilor pentru execuția lucrărilor

-execuția propriu-zisă a lucrărilor care poate dura cel mai puțin 5 ani(e vorba de înființarea și întreținerea plantațiilor până la închiderea stării de masiv).

Ne putem da seama că timpii necesari pentru realizarea și implementarea unor astfel de proiecte nu se pot încadra în termenul 2026! Și nu am luat în calcul că nu prea mai sunt firme care să execute lucrările având în vedere că aceste firme trebuie să fie acreditate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Totodată, se resimte lipsa de forță de muncă mai ales în sezonul de vegetație care să execute astfel de lucrări. 

Iată cum se poate dovedi că România nu a pregătit PNRR-ul! Trebuie adăugat că în această perioadă România încă mai implementează proiecte din vechiul exercițiu financiar și mai trebuie adăugat că în aceeași perioadă 2021-2026 și celelalte state din UE implementează proiecte pe bază de forță de muncă din România!!! Și la ei salariile sunt mult mai atractive! De aici trebuie pornit când faci o planificare, de la resurse. 

O ultimă observație. Are România cadrul instituțional pregătit pentru accesarea fondurilor din PNRR? Mulți dintre noi știm care este structura agențiilor care sunt implicate în accesarea fondurilor europene. Pot acestea lucra în paralel și la implementarea proiectelor din exercițiul financiar precedent și la noile proiecte? Aceleași rigurozități de formă în evaluarea dosarelor vor exista în continuare? Pentru că dacă nu se fac schimbări în proceduri, schimbări care să simplifice accesarea fondurilor, nu vom reuși mare lucru.

Pentru a avea un PNRR consistent ar trebui conlucrare politică pentru a evita blocajele, conlucrare instituțională, selectarea persoanelor implicate pe criteriul competenței și nu cel politic etc. Altfel ne furăm căciula singuri!

Mult succes d-le Ghinea, d-le Câțu!Vă vrem competenți!

Ionel Popa, consultant firma DUPLICOM GRUP SRL

Cei ce doresc sprijin pentru accesarea și implementarea de proiecte cu finanțare din fonduri europene ne pot contacta la email: duplicomgrup@yahoo.com, mobil 0761130399 sau pe site-ul https://www.duplicomgrup.ro/.

Oportunități de finanțare.Fii pe fază!

După ce a stat o lună de zile în dezbatere publică, Planul Național de Redresare și Reziliență propus de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a fost adoptat, la data de 07.04.2021, de Guvernul României, în a doua lectură, odată cu Memorandumul care mandatează MIPE pentru a desfășura negocierile pe document cu Comisia Europeană.

Despre program găsiți detalii la adresa : https://mfe.gov.ro/pnrr/ .

Cum a apărut acest program? Uniunea Europeană a decis să înființeze un instrument financiar temporar – #NextGenerationEU, în valoare de 750 de miliarde euro, separat de bugetul pe termen lung al UE, Cadrul Financiar Multianual (CFM), pentru perioada 2021 -2027. Scopul principal al acestuia este să ofere sprijin statelor membre pentru a face față provocărilor generate de Criza Covid19 și consecințele sale economice. Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) este pilonul principal al #NextGenerationEU și are alocat un buget total de 672,5 miliarde euro. Scopul Mecanismului de Redresare și Reziliență este de a oferi sprijin pentru investiții și reforme esențiale în vederea redresării sustenabile și pentru ameliorarea rezilienței economice și sociale a statelor membre UE. La finalul perioadei de investiții, economiile și societățile europene vor fi mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile tranzițiilor verzi și digitale.

În total, România ar primi 14,248 miliarde sub formă de grant și aproximativ 14,935 miliarde sub formă de împrumuri pentru un total de 29,2 miliarde euro.

Regula stabilită prin propunerea de Regulament (aflată încă în negociere la nivel european) este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026.

Pentru utilizarea instrumentului de finanțare MRR fiecare stat membru al UE trebuie să elaboreze propriul Plan de Relansare și Reziliență (PNRR) prin care își stabilește domeniile prioritare de investiții în scopul ieșirii din criză, relansării economice și creșterii capacității de reziliență. România se află în etapa negocierii planului elaborat cu Comisia Europeană.

Planul de Relansare și Reziliență pe care România îl elaborează acum se constituie într-un Document Strategic ce stabilește prioritățile investiționale și reformele necesare pentru redresare și creștere sustenabilă, corelate tranziției verzi și digitale avute în vedere de Comisia Europeană.

PNRR se referă la un pachet coerent de investiții publice și reforme propuse în baza Recomandărilor Specifice de Țară 2019-2020 . Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026.

PNRR are la bază 6 piloni principali:

  1. Tranziția spre o economie verde;
  2. Transformarea digitală;
  3. Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă;
  4. Coeziunea socială și teritorială;
  5. Sănătate și reziliență instituțională;
  6. Copii, tineri, educație și competențe.

Comisia Europeană evaluează PNRR pe baza unor criterii transparente. Astfel, investițiile și reformele prevăzute în PNRR trebuie să  contribuie la abordarea eficientă a recomandărilor specifice fiecărei țări și la consolidarea potențialului de creștere economică, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice și sociale. De asemenea, investițiile și reformele trebuie să contribuie la îndeplinirea obiectivului de schimbări climatice în proporție de 37% și la realizarea obiectivului de digitalizare în proporție de 20%.

MRR sprijină financiar investițiile și reformele cu impact real și de durată asupra economiei și societății. Măsurile propuse răspund provocărilor identificate în contextul Semestrului european, susținând tranziția verde și transformarea digitală, precum și creșterea economică, reziliența socială și economică și crearea de locuri de muncă.

PNRR trebuie să intervină cu reforme și investiții în următoarele domenii:

  • Transportul
  • Mediul, schimbările climatice, energia, eficiența energetică și tranziția verde
  • Dezvoltarea localităților urbane, valorificarea patrimoniului cultural și natural și turism
  • Agricultura și dezvoltarea rurală
  • Sănătate
  • Educație
  • Mediul de afaceri
  • Cercetare, inovare, digitalizare
  • Îmbunătățirea fondului construit
  • Reziliență în situații de criză

La prima vedere planul pare foarte mobilizator!

De această dată nu vreau să fiu critic chiar și numai pentru faptul că perioada de consultare publică s-a terminat! Așteptăm validarea din partea Comisiei Europene! Mai important decât toate va fi felul cum Guvernul va organiza accesarea acestor fonduri. Fiind la al treilea ciclu de finanțare din fonduri UE(la care se adaugă perioada de preaderare), România ar trebui să arate că a învățat câte ceva. Va fi mult de lucru și e nevoie de organizare, multă organizare din partea instituțiilor statului, în primul rând! Și firmele ar trebui să-și gândească strategii luând în calcul oportunitățile de finanțare din acest Program.

Vă stăm alături oferindu-vă servicii de consultanță.

Cei ce sunt interesați de acest Program, atât APL-uri cât și ONG-uri sau firme private, ne puteți contacta la telefon 0335.402.413, mobil 0761.130.399, email duplicomgrup@gmail.com, facebook: https://www.facebook.com/duplicomgruphttps://duplicomgrup.ro/

Finanțări pentru economia socială

„Viața înseamnă să încerci anumite lucruri și să vezi care funcționează.” Ray Bradbury

Legea 219/2015 a creat cadrul pentru dezvoltarea economiei sociale în România. Scopul principal al acestui act legislativ este acela de a sprijini creşterea gradului de ocupare a persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile. Spus mai pe românește, statul se gândește că ar fi mai eficient ca în loc să acordăm ajutoare asistaților sociali(al căror număr tot a crescut) mai bine ar fi să sprijine viitori antreprenori care să înființeze afaceri în care să folosească măcar în parte, forță de muncă din grupurile vulnerabile.

Pe parcurul anului 2020 a apărut și primul program de finanțare numit SOLIDAR START-UP derulat prin intermediul mai multor administratori de grant. Am avut ocazia să fiu lector pentru câteva grupuri țintă și astfel am putut cunoaște în detaliu ce înseamnă economia socială.

Numele programului de finanțare: Programul Operațional Capital Uman (POCU), Axa Prioritară 4 – Incluziunea socială  și combaterea sărăciei, în cadrul liniei de finanțare „Sprijin pentru înființarea de întreprinderi sociale – Solidar Start-Up”.

Atrag atenția că programele de finanțare a economiei sociale sunt deosebit de atractive dacă sunt înțelese și aspectele specifice……economiei sociale.De aceea, programele includ obligativitatea parcurgerii unui curs din domeniul economiei sociale(Antreprenor în economia socială sau Manager în economia socială).

Câteva avantaje ale finanțării:

-Planul de afaceri se depune ca persoană fizică. Se înființează firma numai după selectarea la finanțare a planului de afaceri.

-Bugetul include ca cheltuieli eligibile investițiile necesare, plata resurse umane, chirii etc. Pe parcursul implementării planului de afaceri pot surveni modificări ale bugetului(translocări de sume de pe o linie bugetară pe alta), dacă este cazul, care vor fi aprobate în urma depunerii unei solicitări însoțite de un memoriu justificativ.

-Banii se alocă în avans, în tranșe. Nu e nevoie de mers la bancă!

-Beneficiarul finanțării va beneficia și de mentorat pe parcursul implementării planului de afaceri.

În perioada următoare se va mai lansa o linie de finanțare numită „Sprijin pentru înființarea de întreprinderi sociale în mediul rural” în cadrul aceluiași program. Ne aflăm în etapa de selecție a administratorilor de grant. Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Capital Uman 2014 – 2020 a publicat la data de 19 martie 2021, lista cererilor de finanțare care au fost respinse în etapa de verificare a conformității administrative și eligibilității pentru apelul de proiecte POCU/879/4/16 „Sprijin pentru înființarea de întreprinderi sociale în mediul rural”, AP 4/ PI 9v/ OS 4.16.

Iată câteva detalii extrase din Ordinul nr.1057/2020 al MFE:

(9) Valoarea maximă a ajutorului de minimis acordat unui beneficiar de ajutor de minimis, în corelație cu numărul de locuri de muncă nou-înființate, este de 200.000 euro, reprezentând maximum 100% din totalul cheltuielilor eligibile, după cum urmează:

a) ajutor de minimis de maximum 40.000 euro – minimum două locuri de muncă create;

b) ajutor de minimis mai mare de 40.000 euro și maximum 60.000 euro – minimum 3 locuri de muncă create, din care 1 loc de muncă este ocupat de un tânăr NEET;

c) ajutor de minimis mai mare de 60.000 euro și maximum 80.000 euro – minimum 4 locuri de muncă create, din care două locuri de muncă sunt ocupate de tineri NEETs;

d) ajutor de minimis mai mare de 80.000 euro și maximum 100.000 euro – minimum 5 locuri de muncă create, din care 3 locuri de muncă sunt ocupate de tineri NEETs;

e) ajutor de minimis mai mare de 100.000 euro și maximum 150.000 euro – minimum 6 locuri de muncă create, din care 4 locuri de muncă sunt ocupate de tineri NEETs;

f) ajutor de minimis mai mare de 150.000 euro și maximum 200.000 euro – minimum 7 locuri de muncă create, din care 5 locuri de muncă sunt ocupate de tineri NEETs.

”Tânăr NEET” este persoana cu vârsta cuprinsă între 16 ani și până la împlinirea vârstei de 25 de ani, care nu are loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la activități de formare profesională. Sursa: Legea nr. 76/2002 privind sistemul de asigurări de șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare.

(10) Ajutorul de minimis se va putea acorda în două tranșe, după cum urmează:

a) tranșă inițială de maximum 75% din valoarea ajutorului de minimis, așa cum a fost acesta aprobat pe baza planului de afaceri și prevăzut în contractul de subvenție încheiat;

b) tranșă finală reprezentând diferența până la valoarea totală a ajutorului de minimis, după ce beneficiarul ajutorului de minimis face dovada că a ocupat locurile de muncă minime asumate prin planul de afaceri. Numărul locurilor de muncă este proporțional cu valoarea totală a ajutorului de minimis aprobat, conform alin. (9).

Cei ce sunt interesați de acest program de finanțare ni se pot adresa la telefon 0335.402.413, mobil 0761.130.399, email duplicomgrup@gmail.com, facebook: https://www.facebook.com/duplicomgrup, https://duplicomgrup.ro/.

Criza sanitară vs criza socială. Care-i mai gravă?

Constatăm o creștere a tensiunilor în societatea românească pe măsură ce autoritățile încearcă o înăsprire a restricțiilor legate de COVID-19. Ample dezbateri vedem în mass-media și pe rețelele de socializare. Practic, România este împărțită în două, pe de o parte populația care este de acord cu măsurile antipandemie dar și o parte care nu este de acord.Fiecare din cele două părți argumentează în fel și chip.Analizând la rece ceea ce se întâmplă am câteva puncte de vedere pe care le voi exprima în cele ce urmează.

  1. Chiar dacă se constată o creștere în intensitate a efectelor pandemiei(vorbim de un val trei), criza sanitară tinde să fie depășită de criza economică ce se transformă într-o din ce în ce mai puternică criză socială. Societatea românească s-a „îmbogățit” cu circa 2 milioane de români ce s-au reîntors din Vest pe fondul pandemiei din țările de emigrare. Economia românească nu are puterea de a prelua această forță de muncă. Economiilor acestor cetățeni se epuizează, în Vest nu prea își mai găsesc loc astfel că se vor manifesta din ce în ce cu mai mult curaj în țara mamă. Pe de altă parte, firmele din România, multe din ele traversează o perioadă cu probleme financiare. Întârzierea aprobării bugetului a afectat demararea investițiilor astfel că multă forță de muncă din sectorul construcțiilor nu au de lucru. Infuzia de capital care era programată a avea loc prin măsurile de finanțare prevăzute în Ordonanța 130 nu-și face efectul scontat. Măsura 1, cea mai avansată, nu a avut un impact semnificativ asupra economiei. Măsura 2 se derulează în ritm lent iar Măsura 3 s-a blocat. Pe de altă parte se constată întârzieri în efectuarea plăților și la Programul Start Up Nation România 2018. Firmele din domeniul HORECA au fost îngenuncheate în mare parte. Firmele din agricultură au fost îngenuncheate și de seceta din 2020(De la Guvern nu au primit nici un sprijin și e foarte greu să continuie activitatea).Colac peste pupăză, de la 1 ianuarie 2021 firmele sunt executate silit dacă nu-și achită datoriile la stat. Sub pretextul reducerii cheltuielilor bugetare s-au anulat sau diminuat unele forme de sprijin(ajutoare de stat) acordate persoanelor fizice. Toate acestea determină multă nemulțumire în rândul maselor. Este foarte ușor să găsești nemulțumiți în rândul populației. Numărul celor care nu mai au din ce trăi este din ce în ce mai mare!
  2. România s-a îndatorat în perioada pandemiei foarte mult. Sunt voci care spun că și alte state din Europa s-au îndatorat. Așa o fi însă populației îi vine foarte greu să perceapă justificarea tuturor cheltuielilor pentru care statul s-a împrumutat atât timp cât spitalele se văicăresc că nu mai fac față. Toate aceste cheltuieli par să nu aibă prea mare efect(apropo, a făcut cineva o analiză cost-eficacitate?). În același timp când statul se împrumută cu nonșalanță, apar și investigații care arată cât se fură din banul public. Iată o astfel de investigație: https://recorder.ro/regele-pandemiei/ .Te apucă groaza când citești așa ceva! Cum să mai înțelegi explicațiile date de factorii de răspundere?
  3. Am observat că autoritățile române cer mai multă responsabilitate din partea populației. E un principiu în leadership-nu poți cere responsabilitate maselor mai multă decât manifești tu care ești la conducerea României! Ori noi vedem zilnic gafe din partea conducătorilor. Nu se poate să ceri responsabilitate populației și-n același timp tu, Claudiu Năsui-ministrul Economiei care ești parte din Guvernul României să vii să anulezi un program de finanțare pe motiv că sesiunea a fost fraudată și că nu a fost suficient de bine pregătită! Nu se poate să ceri responsabilitate populației cânt tu, Vlad Voiculescu-ministrul Sănătății, îți vine să râzi când trebuie să vorbești la microfon și să ceri responsabilitate! Sau când tu, ministrul Sănătății vii cu informații prin care creezi confuzie în rândul populației!
  4. Am văzut că cei ce demonstrează în aceste zile împotriva restricțiilor primesc tot felul de etichete: că nu au creier, că sunt pleava societății, că sunt scursuri etc. Asta o vedem des pe rețelele de socializare dar și în mass-media! Să nu uităm că cei din stradă sunt parte a democrației din România și că au dreptul constituțional de a demonstra. Votul unuia din ei este egal cu votul oricărui alt român, este egal cu votul președintelui țării dacă vreți! Acum ceva timp președintele Iohannis manifesta împotriva PSD(chiar dacă era anticonstituțional). Cum putem spune ceva urât la adresa unor români care nu sunt mulțumit de mersul treburilor? Păi ce facem cu Gavroche al Franței? A fost sau nu erou? Cei ce demonstrează trebuie ascultați și statul să ia măsuri urgente dacă nu cumva e prea târziu! Senzația mea e că gestionarea situației din România devine din ce în ce mai dificilă amplificată și de contextul politic: avem o coaliție la guvernare care nu prea funcționează!

Concluzie: Prioritatea priorităților trebuie să devină relansarea economică cu accent pe creșterea numărului de locuri de muncă! Criza socială care se arată la orizont poate fi mult mai dură decât criza sanitară! Statul s-o lase mai moale cu restricțiile care nu-și prea arată efectul scontat. Premierul Câțu, președintele Iohannis, membrii Guvernului să meargă în teritoriu să simtă pulsul pentru că acolo unde nu merg ei să explice vor explica cei din opoziție, mai ales adepții AUR și adepții Șoșoacă! Să nu se aștepte că populația va înțelege ce se întâmplă de la televizor chiar dacă Guvernul a plătit gras mai toate televiziunile!

Dumnezeu să binecuvânteze România!

În atenția celor interesați de digitalizare cu fonduri nerambursabile

Prin Ordinul 1486/2020 emis de Ministerul Fondurilor Europene s-a aprobat Schema de ajutor de minimis Digitalizarea IMM-urilor în cadrul axei prioritare 2, prioritatea de investiţie 2b – Dezvoltarea produselor şi serviciilor TIC, a comerţului electronic şi a cererii de TIC, acţiunea 2.2.2 ”Digitalizarea IMM-urilor” din cadrul Programului operaţional Competitivitate 2014-2020.

Este vorba despre un program care vizeaza acordarea de sprijin financiar nerambursabil pentru digitalizarea IMM-rilor cu profil NON IT.

Bugetul disponibil pentru anul 2021 este 100.000.000 euro. Perioada de depunere a proiectelor va fi mai-august 2021!

Solicitanți eligibili

Pot beneficia de facilităţile prevăzute în prezenta schemă întreprinderile care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

1.sunt înregistrate potrivit Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

2.desfăşoară activităţi în alte sectoare decât cele menţionate la art. 5 alin. (1);

3.beneficiarul ajutorului de minimis trebuie să nu desfăşoare (pe perioada implementării şi pe perioada de sustenabilitate a proiectului) activităţi în unul dintre domeniile/sectoarele excluse (conform Listei codurilor CAEN detaliate în anexa nr. 1 Lista codurilor CAEN excluse de la finanţare la prezenta schemă), activităţi cu produse cu caracter erotic sau obscen, al jocurilor de noroc, precum şi cele care contravin bunelor moravuri, ordinii publice şi/sau prevederilor legale în vigoare; nu deţine pagini web care conţin acte sau materiale cu caracter obscen, definite conform Legii nr. 196/2003 privind prevenirea şi combaterea pornografiei, republicată;

4.se încadrează în una dintre categoriile: microîntreprindere, întreprindere mică, întreprindere mijlocie, la data depunerii aplicaţiei de proiect şi la data semnării actului de acordare a ajutorului de minimis;

5.nu înregistrează obligaţii bugetare nete (diferenţa dintre obligaţiile de plată restante la buget şi sumele de recuperat de la buget):a)mai mari de 1/12 din obligaţiile datorate în ultimele 12 luni – în cazul certificatului de atestare fiscală emis de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală;b)mai mari de 1/6 din totalul obligaţiilor datorate în ultimul semestru – în cazul certificatului de atestare fiscală emis de către autorităţile publice locale;

6.nu se află în una dintre situaţiile incompatibile cu acordarea ajutorului de minimis din fonduri publice;

7.nu au mai beneficiat de sprijin financiar din fonduri publice, inclusiv fonduri UE, în ultimii 5 ani, sau nu derulează proiecte finanţate în prezent, parţial sau în totalitate, din alte surse publice, pentru aceleaşi activităţi, în cadrul unor proiecte similare cu cel care constituie obiectul cererii de finanţare;

8.sunt direct responsabile de pregătirea, realizarea şi managementul proiectului şi nu acţionează ca intermediar pentru proiectul propus a fi finanţat şi sunt responsabile pentru asigurarea sustenabilităţii rezultatelor proiectului;

9.nu intră în categoria „întreprindere aflată în dificultate”, aşa cum aceasta este definită la art. 3 lit. l);

10.nu se află în stare de insolvenţă, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare, lichidare sau suspendare temporară a activităţii sau nu se află în situaţii similare în urma unei proceduri de aceeaşi natură prevăzute de legislaţia sau de reglementările naţionale;

11.se angajează să asigure din surse proprii valoarea cheltuielilor neeligibile, precum şi valoarea cofinanţării de minimum 10% din bugetul eligibil al proiectului. Contribuţia proprie a beneficiarului poate proveni din surse proprii, credite bancare negarantate de stat, aport al acţionarilor, alţii decât organisme ale statului, sau din alte surse private;

12.nu fac obiectul unui ordin de recuperare în urma unei decizii anterioare a Comisiei Europene, privind declararea unui ajutor de stat ca fiind ilegal şi incompatibil cu piaţa comună, sau, în cazul în care solicitantul a făcut obiectul unei astfel de decizii, aceasta trebuie să fi fost deja executată şi ajutorul integral recuperat, inclusiv dobânda de recuperare aferentă;

13.reprezentantul legal nu a fost condamnat printr-o hotărâre cu valoare de res judicata pentru un delict legat de conduita sa profesională, pentru fraudă, corupţie, participare la o organizaţie criminală sau la orice alte activităţi ilegale în detrimentul intereselor financiare ale Uniunii Europene;

14.reprezentantul legal nu este subiectul unui conflict de interese;

15.reprezentantul legal nu este vinovat de inducerea în eroare a ADR/OIPSI/AMPOC prin furnizarea de informaţii incorecte pe parcursul participării la cererea de propuneri de proiecte;

16.au sediu social şi implementarea proiectului se realizează în regiunea de dezvoltare în care depun proiectul;

17.au desfăşurat activitate pe o perioadă corespunzătoare cel puţin unui an fiscal integral şi au înregistrat profit din exploatare (> 0 lei) în anul fiscal anterior depunerii cererii de finanţare. O întreprindere care depune aplicaţia de finanţare în cursul anului 2021 trebuie să fi fost înfiinţată cel mai târziu la 3 ianuarie 2020 (prima zi lucrătoare din anul 2020) şi să fi înregistrat profit din exploatare la 31 decembrie 2019, având în vedere dificultăţile cauzate de pandemia de SARS-CoV-2 din anul 2020;Această cerinţă nu se aplică IMM-urilor înfiinţate în anul 2020.Pentru firmele care au fost înfiinţate în 2020 se va lua în considerare profitul din exploatare la 31 decembrie 2020.

18.valoarea ajutorului de minimis solicitat este cuprinsă între 30.000 euro şi 100.000 euro şi reprezintă maximum 90% din totalul cheltuielilor eligibile;

19.valoarea tuturor cheltuielilor eligibile, exceptând:- cheltuieli cu servicii de consultanţă/analiză pentru identificarea soluţiilor tehnice de care au nevoie IMM-urile;- cheltuielile de consultanţă pentru elaborarea documentaţiilor necesare pregătirii aplicaţiei de proiect propus spre finanţare şi/sau managementul aplicaţiei de proiect (inclusiv elaborarea documentaţiilor necesare implementării aplicaţiei de proiect) nu pot depăşi 50% din media cifrei de afaceri aferentă ultimelor 3 exerciţii financiare încheiate.Pentru întreprinderile care au două sau un singur exerciţiu financiar încheiat, procentul de 50% se va aplica corespunzător mediei ultimelor două exerciţii financiare încheiate, respectiv ultimului exerciţiu financiar încheiat.

Cheltuieli eligibile

(1)Activităţile eligibile care fac obiectul prezentei scheme de ajutor de minimis vor fi finanţate numai dacă au fost iniţiate după semnarea actului de acordare a ajutorului încheiat între subadministratorul schemei de minimis şi beneficiarul ajutorului de minimis, excepţie făcând activităţile aferente achiziţionării de servicii de consultanţă pentru elaborarea documentaţiilor necesare pregătirii aplicaţiei de proiect propus spre finanţare.

(2)Pentru beneficiarii ajutorului de minimis, cheltuielile eligibile în cadrul prezentei scheme sunt următoarele:

a)cheltuieli aferente achiziţionării de hardware TIC şi a altor dispozitive şi echipamente aferente, inclusiv cheltuieli de instalare, configurare, punere în funcţiune, justificate din punctul de vedere al implementării proiectului. Sunt excluse elemente de mobilier care nu au legătură cu funcţionarea produselor/aplicaţiilor informatice implementate prin proiect;

b)cheltuieli aferente realizării reţelei LAN necesare pentru implementarea proiectului;

c)cheltuieli aferente achiziţionării şi/sau dezvoltării şi/sau adaptării aplicaţiilor software/licenţelor necesare implementării proiectului, configurării şi implementării bazelor de date, migrării şi integrării diverselor structuri de date existente, inclusiv soluţiile de automatizare software de tip RPA, respectiv Robotic Process Automation;

d)cheltuieli aferente achiziţionării unui website de prezentare a companiei, inclusiv achiziţia de domeniu şi găzduirea pe server;

e)cheltuieli aferente achiziţionării/închirierii unui nume de domeniu nou;

f)cheltuieli aferente achiziţionării/închirierii soluţiei de semnătură electronică;

g)cheltuieli de trecere a arhivelor din analog/dosare/hârtie în digital indexabil;

h)cheltuieli aferente achiziţionării de aplicaţii informatice specifice pentru persoanele cu dizabilităţi;

i)cheltuieli aferente achiziţionării soluţiilor din domeniul tehnologiei informaţiei pentru comerţul electronic;

j)cheltuieli aferente achiziţiilor de servicii de tip cloud şi SaaS, respectiv Software as a Service;

k)cheltuieli aferente achiziţionării serviciilor de găzduire, incluzând toate tipurile de servicii de găzduire, cu excepţia pachetelor de reseller;

l)cheltuieli aferente achiziţionării de servicii pentru consolidarea securităţii cibernetice aplicabile pentru software/găzduire/reţele;

m)cheltuieli aferente achiziţionării de servicii de consultanţă pentru elaborarea documentaţiilor necesare pregătirii proiectului propus spre finanţare şi/sau managementul proiectului, inclusiv elaborarea documentaţiilor necesare implementării proiectului;

n)cheltuieli aferente instruirii personalului care va utiliza produsele implementate/achiziţionate şi a personalului care va asigura mentenanţa;

o)activităţi de achiziţie a serviciilor de auditare intermediară/finală, financiară, conform reglementărilor naţionale, şi tehnică, din perspectiva corespondenţei rezultatului proiectului cu cererea de finanţare şi obiectivele Programului operaţional Competitivitate;

p)servicii de consultanţă/analiză pentru identificarea soluţiilor tehnice de care au nevoie IMM-urile.

(3)Pentru beneficiarii ajutorului de minimis nu sunt eligibile: elementele de mobilier, obiectele de inventar şi cheltuielile salariale.

(4)Investiţiile care constau în simpla înlocuire a unor active deţinute de societate nu sunt eligibile. Numai investiţia direct legată de creşterea competitivităţii IMM prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, respectiv legată de digitalizarea activităţii societăţii poate fi considerată eligibilă, înlocuirea activelor care se face în scopul upgradării activelor existente nu poate fi considerată cheltuială eligibilă pentru ajutorul de minimis.

(5)Pentru aplicaţiile de proiecte care includ tipurile de cheltuieli prevăzute la alin. (2) lit. d)-f), j) şi k), beneficiarii ajutorului de minimis se obligă să păstreze din resurse proprii aceste cheltuieli pe toată perioada de sustenabilitate a proiectului.(6)Pentru subadministratorii schemei se vor finanţa cheltuielile de administrare a schemei, astfel cum sunt definite prin ghidul solicitantului. Acestea pot fi în cuantum de maximum 5% din valoarea totală alocată regiunii pentru această schemă.

Cei ce sunt interesați de acest program de finanțare ni se pot adresa la telefon 0335402413, mobil 0761130399, email duplicomgrup@gmail.com, facebook: https://www.facebook.com/duplicomgrup.

Persoană de contact: Ionel Popa.

Discernământul în afaceri

Proverbele lui Solomon, 2:10-12

10.Că dacă’n cugetul tău va veni înțelepciunea
și dacă priceperea i se va părea bună sufletului tău,

11.atunci sfatul cel bun te va păzi
și cugetul cel drept te va apăra,

12.ca să fii tu izbăvit de calea cea rea
și de omul al cărui cuvânt nu poate fi crezut.

Astăzi mi-am propus să supun atenției o trăsătură deosebit de importantă și necesară unui antreprenor (și nu numai) în aceste vremuri: DISCERNĂMÂNTUL. Creierul nostru este bombardat de informații pe o mulțime de canale. În același timp, suntem puși în fața faptului de a lua decizii, mai mult sau mai puțin cruciale, uneori într-un termen scurt. Posibilitatea de a alege greșit devine foarte mare și consecințele pe măsură. A avea discernământ în a face alegeri e o calitate absolut necesară. Cu siguranță vom face greșeli, toți antreprenorii fac greșeli. Toți antreprenorii își asumă riscuri și rezultatele nu sunt totdeauna cele așteptate. Discernământ înseamnă risc asumat. Cu alte cuvinte, „Fii deschis oricăror circumstanţe cu zâmbetul pe buze şi cu pertinentul discernământ!”Michelle Rosenberg.

Ieri a apărut o știre care mi-a produs mâhnire: Tribunalul Bucureşi l-a condamnat pe omul de afaceri Nelu Iordache la o pedeapsă de 12 ani şi jumătate de închisoare pentru o evaziune fiscală de aproape 2 milioane de euro şi delapidarea companiei aeriene Blue Air Transport Aerian SA (devenită Bata Sky Imobiliare SA). Nelu Iordache este și asociatul majoritar și administratorul firmei ROMSTRADE SRL, firmă din domeniul construcțiilor care în anul 2009, de exemplu, avea o cifră de afaceri de 1.133.754.799 lei cu un profit de 133.852.947 lei. Firmele administrate de Nelu Iordache sunt îngenuncheate. Ba mai mult, pe 7 august 2015, Simona Valentina Brînză care era contabil-șef al firmei administrate de Nelu Iordache, s-a stins din viață subit! Se întorsese din vacanță și urma să revină la serviciu. Conducea mașina personală când a făcut, la doar 37 de ani, atac cerebral! Despre Nelu Iordache și falimentele lui presa a scris foarte mult. Am dat acest exemplu pentru a arăta unde se poate ajunge dacă se iau decizii lipsite de „pertinentul discernământ”. Nu-i de joacă! Și cu cât afacerile sunt mai mari, luarea deciziilor necesită mai mult discernământ.

De unde vine „pertinentul discernământ„? O să enumăr câteva surse fără ca ordinea să aibă vreo importanță. Pentru a lua decizii bune e nevoie de bună credință. Este clar că o creștere a afacerii tale va lovi în afacerile concurenței. Nu te aștepta ca intrarea ta pe piață să fie bine primită de concurență. Cu cât vei crește cu atât vei fi mai mult sub lupa concurenței. Slăbiciunile tale vor fi oportunitățile acestora. Ca atare, pentru a avea „pertinentul discernământ” e nevoie să-ți consolidezi experiența în domeniu. Ai nevoie de cunoștințe teoretice, practice, legislative, manageriale etc.

În continuare voi exprima câteva idei pentru cei ce sunt la început în ale afacerilor.

  1. În primul rând ai nevoie de discernământ la schimbarea statutului de angajat în cel de antreprenor. Poate te-ai obișnuit cu un anumit stil de viață, cu un anumit confort. Ești dispus să renunți la acel confort și să te lansezi în lumea afacerilor în care potențialul îți va fi pus mult mai mult la lucru? Ai pregătit familia înainte de a o lua pe calea afacerilor? Lucrurile nu vor mai fi ca înainte…..
  2. Ai nevoie de discernământ în selectarea colaboratorilor, a angajaților. Când vin la interviu îți vor prezenta un CV mai mult sau mai puțin bogat. Indiferent cât de bogat e CV-ul nu înseamnă că acest criteriu îți va aduce un angajat bun. În primul rând că CV-ul poate fi artificial „îmbogățit” și îți vei da seama la un moment dat dar s-ar putea să suporți câteva consecințe negative când vei realiza ce ai angajat.În al doilea rând, un angajat bun e unul cu care firma ta va putea realiza o relație bună. E vorba de relația lui cu șefii ierarhici, cu ceilalți salariați sau subordonați. Tu poți anticipa un pic situația și pentru asta îți trebuie discernământ la selectarea angajatului.
  3. Ai nevoie de discernământ la achizițiile investiționale. În momentul actual piața este invadată de multe produse sau servicii. Furnizorii au oameni pregătiți în domeniul vânzărilor capabili să-ți sucească rapid mintea dacă nu ești pregătit un pic. În câteva minute economiile tale făcute în câțiva ani de muncă în străinătate se pot risipi. Indiferent că e vorba de achiziția unui teren, a unor echipamente, a unor servicii e nevoie de discernământ.
  4. Ai nevoie de discernământ când vine o criză! Tu vei lua deciziile și e bine să iei cele mai potrivite decizii. Nu de la specialiști! Speciliștii te pot ajuta furnizându-i informații dar deciziile îți aparțin. Poate-i nevoie să faci un credit, poate-i nevoie să vinzi din active, poate-i nevoie să restructurezi din personal, poate-i nevoie să faci o angajare sau mai multe, poate-i nevoie să restructurezi activitatea….
  5. Ai nevoie de discernământ când dorești să-ți extinzi activitatea. A coordona o unitate e una, a coordona mai multe unități la distanță dar cu același profil e altceva iar a coordona mai multe unități cu profil diferit e cu totul altceva! Ai nevoie de energie, de informații, de curaj!

Mă opresc aici fără a epuiza subiectul. O firmă de consultanță care să-ți stea alături poate fi un real sprijin.Îți poate furniza informații, te poate ajuta să iei decizii. Dar să fie o relație cu angajament! Nu ai nevoie de păreri! Ai nevoie de rapoarte bine fundamentate.

Firma DUPLICOM GRUP SRL își desfășoară activitatea în domeniul consultanței. Poate fi partenerul tău potrivit atunci când simți că trebuie să iei decizii. Ne poți contacta la mobil 0761.130.399, email duplicomgrup@gmail.com, https://www.facebook.com/duplicomgrup .

Egalitatea de șanse în democrație

„Nu toţi avem acelaşi talent, dar toţi ar trebui să avem şanse egale pentru a ne dezvolta propriul talent.”  John F. Kennedy

Astăzi mi-am propus să supun atenției un subiect deosebit de important și anume ce înseamnă egalitatea de șanse într-o democrație.

În toate statele lumii se acceptă ca definiție a democrației  – „Formă de organizare și conducere politică a societății în care puterea supremă este exercitată de popor”. Observăm că indiferent de regimul politic, toate statele se laudă cu democrația instaurată cu toate că nu putem pune egal între democrația așa cum era în regimurile comuniste, democrația instalată după înlocuirea regimurilor comuniste, democrația din statele occidentale etc. Există anumite trăsături ale democrațiilor prin care acestea se diferențiază. Trăsătura cea mai căutată și apreciată de cetățeni este egalitatea de șanse. Dacă democrația americană era considerată de cel mai înalt nivel asta se datora egalității de șanse pe care o aveau cetățenii. Spun la timpul trecut fiindcă nici în SUA lucrurile nu mai sunt chiar așa… Analizând democrația din România postdecembristă una din cele mai vehemente contestații ține de ignoranța în materie de egalitate de șanse. Faptul că mulți români emigrează are drept cauză de cele mai multe ori lipsa egalității de șanse atât la nivel individual cât și la nivel de persoană juridică. 

Imediat ce ajung la putere, partidele din România încep guvernarea prin oferirea de privilegii propriilor membri. Încep prin a împărți posturi în toate domeniile….. Nici vorbă de egalitate de șanse! Presa a evidențiat multe situații în care persoane total nepregătite ajung în funcții publice. 

Ca să fiu sincer, principalele așteptări pe care le-am avut după Revoluția din Decembrie 1989 erau legate de egalitatea de șanse. Mai apoi aveam să-mi dau seama că regimurile politice de la noi au politizat tot mai mult societatea ceea ce a dus la emigrația în masă a populației active din România.

În domeniul afacerilor lucrurile stau la fel. Și nu pentru că nu am avea legislație. Cauza o reprezintă fentarea legislației în domeniu pe diferite căi. Firmele din Occident au sesizat că nu pot investi în România dacă nu au sprijin politic astfel că o firmă din afară înainte de a veni în România caută un parlamentar care să-i sprijine. Se întâmplă că mulți oameni cu influență fac lobby firmelor străine pe bază de comisioane astfel că firmele autohtone sunt dezavantajate. Și uite așa statul român, de exemplu, a achiziționat măști din import și nici o mască de la producătorii autohtoni! 

În perioada pandemiei, de altfel, nerespectarea egalității de șanse s-a manifestat cu brutalitate! Însăși închiderea activităților din unele domenii înseamnă o intervenție brutală în economia de piață.Că un astfel de demers se justifică sau nu, e altă discuție. Mă doare faptul că unii demnitari propun sau chiar lansează măsuri, funcție de poziția pe care o dețin, fără a gândi că orice afacere care se închide lovește în antreprenori dar și în familiile angajaților creând probleme sociale și probleme la bugetul statului mai apoi. E realitate pură că mulți antreprenori își vor închide afacerile în perioada următoare mai ales că statul român nu a luat măsuri de protejare a capitalului autohton. Aș putea spune că multe măsuri au avantajat companiile multinaționale. E suficient să ne amintim ușurința cu care s-au închis piețele agroalimentare…. Nimeni nu s-a atins însă de coloșii străini: Carrefour, Kaufland, Penny, Lidl etc. Mai este un pic și românii vor înțelege politica lui Câțu de favorizare mascată a băncilor(majoritatea străine). D-ul Câțu acordă garanții în vederea obținerii de credite și atât. Și-n același timp IMM-urile sunt îngenuncheate de la zi la zi. În curând d-ul Câțu își va da seama că nici băncile nu mai au de unde selecta firme pentru credite dacă acestea vor fi copleșite de datoriile fiscale. De aceea, în numele și a egalității de șanse consider că cea mai bună măsură pentru IMM-uri ar fi fost amnistia datoriilor fiscale acumulate în perioada de pandemie(nu e vina antreprenorilor români că afacerile în care au pus suflet sunt afectate de o pandemie venită din China). În felul acesta IMM-urile și-ar fi păstrat postura de a fi bancabile și ar fi putut face restructurări, investiții etc pentru a face față pandemiei în continuare. S-ar fi păstrat cu adevărat locurile de muncă, ba mai mult, IMM-urile ar fi fost capabile să preia forța de muncă ce se reîntoarce din Vest cât și forța de muncă scoasă de la ajutor social.

Până una-alta, antreprenorilor le rămân doar fondurile europene a căror accesare respectă egalitatea de șanse în măsură mai mare. De aceea, îndemn antreprenorii să urmărească sesiunile de depunere proiecte, să țină legătura cu un consultant care să-i ajute să pregătească cererile de finanțare și să elaboreze proiecte eligibile. A nu se uita că firmele cu istoric trebuie să nu figureze cu datorii la stat la momentul încheierii contractului de finanțare…Vedeți d-le Câțu? Cum să aibă România procent mare de absorbție dacă firmele sunt îngenuncheate chiar de stat?

Iată situația absobției fondurilor europene la data de 21 februarie 2021, raport postat pe pagina: https://mfe.gov.ro/:

Ar trebui să vadă guvernanții că rata cea mai mică(28,15%) se constată la programul PO Competitivitate! Adică taman la fondurile pentru IMM-uri! Oare de ce? Nu au nevoie IMM-urile de fonduri? Ba au, dar firmele sunt neeligibile fiindcă sunt împovărate de datoriile la stat.

Procente scăzute sunt și la celelalte programe și indirect o cauză e că nu sunt suficiente firme cu suficientă forță de muncă capabile să ducă la bun sfârșit proiecte(de exemplu la PO Infrastructură Mare). De unde firme care să execute astfel de proiecte?

Cineva poate să spună că nu suntem mult sub media europeană….. Asta nu scuză cu nimic situația României fiindcă nevoia reală de finanțare a țării noastre, rămasă în urmă față de celelalte state europene, e mult mai mare!

Firma Duplicom Grup SRL ajută pe cei interesați să acceseze fonduri nerambursabile. Date de contact: telefon 0335.402.413, mobil 0761.130.399, email: duplicomgrup@yahoo.com, https://www.facebook.com/duplicomgrup.

Foto: Conacul Elenei Cuza de la Solești aflat într-o stare gravă de degradare. Acest obiectiv are o semnificație deosebită pentru România modernă și ar putea deveni un punct de atracție pentru turiști. E nevoie de implicare din partea statului român, e nevoie de finanțare….. Și asta până nu e prea târziu!