De ce să votăm – Ionel Popa

În această campanie electorală întâlnim foarte des opinia că „nu se merită să mergem la vot că oricum, nu se întâmplă nimic”. Sau că „am tot votat de 26 de ani și degeaba”. Astfel de mesaje au drept cauză frustrarea multor români care sunt nemulțumiți de clasa politică. Frustrarea este justificată într-o anumită măsură. Însă dacă dorim o schimbare în bine, nu absenteismul la vot e soluția, ba din contră, prezența masivă la vot! Din cauza nemulțumirilor de zi cu zi, a necunoașterii istoriei, suntem tentați în a deveni superficiali, ignoranți chiar. Asta e cel mai riscant pentru o democrație. Îmi vine în minte un banc:

Se zice că la un moment dat se întâlnesc întro celulă doi condamnați la moarte-unul prin tăierea capului și celălalt prin spânzurare. Cel de-al doilea îi spune primului:

-Mai rău de-atât nu se putea!

Dar iată că se deschide ușa celulei și gardianul anunță:

-Tu înainte de spânzurare vei fi jupuit de piele!

Ce ar trebui să înțelegeme din asta? Ignoranța față de viața politică a societății poate duce la și mai rău.

Dacă privim atenți un pic în istorie, avem exemple când lucrurile au luat-o razna. Chiar și astăzi vedem cum în unele state avem forme de dictatură, oameni persecutați politic, chiar forme mai grave de extremism.

Cu cât acordăm atenția cuvenită vieții politice, cu atât mai solidă va fi democrația de la noi, cu atât mai sigură va fi societatea în care trăim. Perfect nu va fi niciodată pentru că niciunul din noi nu suntem perfecți. Viața fiecăruia dintre noi, traiul, depind de foarte mulți factori. Poate e vorba de talent, de abilități, de perseverență, de șansă, de hărnicie etc. Însă ca acestea să se poată manifesta, la noi sau la copii noștri sau la nepoții noștri, în prezent sau viitor, avem nevoie de o societate democratică. Și unul din stâlpii democrației este prezența la vot. Este minima contribuție(care nu ar fi rău să devină obligatorie) a oricărui cetățean  la bunul mers a „cetății”.

Hai la vot, române!

 

hai-la-vot

 

Merg la vot! – Ionel Popa

În prag de alegeri, vin cu un mesaj pentru cei tineri: mergeți la vot! E vorba de viitorul vostru! Nu lăsați ca alții să decidă pentru voi!  Constatăm după fiecare alegeri că cei tineri nu se prea prezintă la vot. E o anumită indiferență care iată unde ne-a adus după 26 de ani de democrație! Dacă nu ești mulțumit de ce vezi, atunci ar trebui să verifici la câte alegeri ai participat. Poate că nu ai înțeles de ce trebuie să mergi la vot. O să încerc eu să te lămuresc un pic. Mergând la vot tu arăți candidaților că nu-ți este indiferent ce se întâmplă în plan politic în țară. Trebuie să-ți spun că politicienilor le place ca tu să nu vii la vot. Ei vor scoate la vot rudele lor, prietenii lor și vor intra la putere. Apoi vor trăi mai bine pentru că vor specula și mai departe indiferența ta.Ai să spui că nu vii la vot că ai meci sau că mergi la distracție etc. Dacă așa e, hai să te gândești la ceva. Întrecerea sportive la care vei participa are nevoie pentru buna desfășurare de o locație sigură. Indiferent cât de înverșunată va fi lupta sportivă, mai important decât să câștigi este să ieși teafăr de-acolo. Asta presupune să se desfășoare într-o sală sigură sau pe un stadion sigur, să existe servicii medicale, să existe servicii de pază etc. Altfel, se pot întâmpla surprize gen „COLECTIV” sau gen avionul prăbușit recent cu jucători care a fost trimis cu totul iresponsabil să parcurgă o distanță mai lungă decât i-o permitea rezervorul de kerosen. Te-ai gândit vreodată la astea? Poate că te vei gândi de-acum încolo. La fel e cu politica. Chiar dacă nu te ajută direct, creează cadrul bunei desfășurări a vieții cotidiene. De ce nu e bine să voteze numai pensionarii? Simplu! Pentru că necesitățile lor sunt altele decât ale tale! Pensionarii își doresc pensii mai mari și servicii de sănătate mai bune.E ok să fie așa. Tu poate  ar trebui  să vizezi locuri de muncă . Sau poate facilități pentru antreprenori, dacă îți dorești o astfel de carieră. Te interesează și sănătatea dar nu la fel de mult ca pe pensionari. Tu ești în putere, deocamdată. Așa că nu lăsa să meargă la vot doar pensionarii! Chiar dacă nu prea știi cu cine votezi, nu e foarte grav. Ai să înțelegi tu și aceste lucruri pe parcurs. Bine ar fi să citești programele politice să vezi ce prevăd pentru tine. Sau poate vei viziona vreo dezbatere la televizor….

Așa că fă-ți timp și mergi la vot! Arată că nu ești indiferent!

votezi

Sunt pentru „Cumințenia Pământului”! – Ionel Popa

certificat-de-donator_14745472239667

În această perioadă Guvernul României duce o campanie de strângere de fonduri pentru achiziționarea operei brâncușiene, „Cumințenia Pământului”. De când s-a declanșat campania, am întâlnit tot felul de opinii, mai ales în spațiul virtual, dintre care una m-a enervat rău de tot. Cineva, nu-i dau numele, scria că de ce guvernul să achiziționeze cu fonduri publice „un pietroi”? Că sunt altele de făcut etc. Asta m-a enervat și m-a făcut să-mi exprim punctul de vedere.

Dragi români, vreți respect în lume? Un popor își câștigă respectul prin aportul pe care îl aduce la spiritualitatea universală. Performanțele, în orice domeniu, ajută la câștigarea respectului în fața celorlalte popoare. Să ne reamintim cine era poporul român până la Brâncuși. Un popor de opincari din care mai răsărea din când în când sclipiri de geniu, dar insuficiente pentru a pătrunde în geniul universal. A fost Eminescu un geniu, însă cu tot respectul față de creația lui literară, nu a reușit să se ridice la nivel mondial. Asta și pentru că trebuie să fii român și să vorbești românește pentru a-l înțelege. Însă pentru un vorbitor de altă limbă e mai greu să remarci geniul lui Eminescu.

Pe acest fond apar doi titani ai culturii noastre, în domenii cumva avantajate la pătrunderea în spiritualitatea universală. Cei doi sunt George Enescu și Constantin Brâncuși. Muzica și sculptura transcend barierele lingvistice. Amândoi și-au adus o contribuție enormă la creșterea prestigiului nostru ca popor. Imaginați-vă doar, curajul lui Brâncuși de a pleca în Franța pentru a-și desăvârși talentul său, greutățile prin care a trecut….Și a iubit enorm nația română.  Este sculptorul recunoscut unanim ca sculptor de geniu. Și cum să nu-l respectăm, cum să nu renunțăm la câteva beri pentru ca una din operele lui să devină patrimoniu național? Cei care spun că e „doar un pietroi” sunt sigur că aruncă cu bani imediat ce încep maneliștii să cânte. Apoi sunt foarte supărați că europenii ne fac țigani! Ei nu-și dau seama că europenii ne respectă funcție de ceea ce noi respectăm!

Cine crede că problemele noastre, ale românilor, se trag de la lipsa banilor greșește foarte mult!  Problemele noastre sunt de altă natură. Sunt probleme de mentalitate. Ne-am dovedit foarte slabi pregătiți în fața noii democrații de după 1990. Ne-am bătut joc de ceea ce avea statul român la acea vreme. Am făcut prea multă politică și prea puțină administrație.  Am votat fără chibzuință și votăm în continuare la fel.Nu am căutat să ne dezvoltăm spirit antreprenorial. Nu am căutat să ne punem în valoare talentele. Ne-am devorat patrimoniul, l-am risipit pur și simplu.Bani au fost, enorm de mulți! Am vândut o groază de-a fabrici și uzine. E adevărat că doar unii au profitat.Ce-am făcut cu banii? Unii au făcut averi din nimic. Am primit de la UE mulți bani! Ce-am făcut cu ei? Ne-am complăcut în consum, mult consum și am devenit sclavii consumului. Ne-am împrumutat fără măsură, ne-am lăsat manipulați de cei ce au fost la putere. Apoi când ne-au ajuns din urmă datoriile, am luat-o care-ncotro! Ne-am dezrădăcinat, ne-am pierdut identitatea și ne-am vlăguit ca nație. Cei plecați suferă fiind în țară străină, cei rămași în țară, suferă fiind neputincioși în fața sistemului sau chiar fiind dependenți de sistem. Greu să ne mai adunăm!  O șansă ar fi fost „pietroiul” lui Brâncuși! Dar se vede că puțini sunt cei ce înțeleg că acea operă valorează pentru fiecare din noi mai mult de două beri.Cei mai mulți evaluează traiul numărându-și câte beri poate bea pe zi, câți mici poate băga în el în weekend, câte nopți poate petrece la club etc. Mă bucură că nu sunt din aceia. Mă bucur că am cercetat și am reușit să-l descopăr pe Brâncuși așa cum a fost el.  Mă bucură că am șansa de a putea contribui la achiziționarea acestei opere de patrimoniu. La un moment dat Brâncuşi a spus: ”V-am lăsat săraci şi proşti, v-am găsit şi mai săraci şi proşti”. Mi-ar plăcea dacă s-ar reîntoarce să spună că ne-am deșteptat cât de puțin! Oare suntem capabili?

cumintenia-pamantului

 

 

Nu sta la mila nimănui!

Ionel Popa

Dacă este sărăcie pe la noi, apoi să știți că uneori o merităm! Una dintre cauzele importante este că săracul stă la mila Domnului. Păi la câte suflete sunt pe pământ, când să mai aibă grijă și Dumnezeu de toți? Oare tu, naivule nu gândești că s-ar putea să te piardă din vedere? Oare nu vezi că sunt în jur oameni năpăstuiți, cu diverse handicapuri, cu diverse lovituri neprevăzute, oare nu vezi că în lume se petrec grozăvii pe care nici Dumnezeu nu le poate opri? Cum să te lași la mila Domnului? De altfel, un proverb rusesc spune: „Te rogi tu la Dumnezeu, dar pune și mâna pe coarnele plugului. ”

Însă mai avem o cauză care e și mai naivă: să stai la mila statului! Guverne care mai de care se laudă cu ajutoarele date la cei săraci de parcă asta i-ar ajuta întradevăr pe…săraci! În această perioadă antreprenorii se confruntă cu o gravă criză a forței de muncă. Se îndreaptă cu oferte de locuri de muncă spre asistații social și aceștia nu vor nici în ruptul capului să se angajeze! Cum să piardă ei ajutorul social? Ar veni la muncă doar la negru….. Ne dăm seama cu ce chef și cu ce responsabilitate dacă nu semnează un contract de muncă. Ei vin la muncă(cei care vin) cu frâna de mână trasă, antreprenorii nu se pot baza pe forța de muncă în derularea contractelor semnate, apar întârzieri, rezilieri etc. Toți avem de pierdut…..Dacă ești într-o astfel de postură și ai puțină înțelepciune află că ajutoarele sunt doar pentru a te momi să le dai votul. Dacă ești și mai înțelept, ia taurul de coarne și fă-te independent de acele ajutoare!  Ajutoarele te împiedică să te antrenezi într-o muncă, să capeți îndemânare, să pui în valoare talentele pe care cu siguranță le ai, atâtea câte sunt ele. Vorba lui Muhammad Ali: „Dacă s-a făcut penicilina din pâine mucegăită, cu siguranţă şi din tine se poate face ceva.” Dar săracul ce face? Ia de bune ce spune politicianul. Și politicianul ce spune? De exemplu, în preajma campaniilor electorale, deodată mărește salariile bugetarilor, pensiile și alocațiile. Aparent, lucrurile par grozave! Însă peste doar câteva luni, va crește inflația. Logic, dacă gândești.  Și ceea ce ai primit în plus nu mai valorează nimic. Ba din contră, inflația vine și cu alte influențe negative.  Prietene, înțelege că politicienii nu acționează cu mila, doar cu interesul! Păi dacă ar acționa cu milă, județele rămase în urmă fiind cuprinse de sărăcie ar trebui să atragă mila politicienilor și aici ar trebui să se îndrepte preponderent fonduri pentru infrastructură, investiții etc. Se întâmplă asta? Nici vorbă! Chiar de-am votat cu vârf și îndesat anumite partide, nu le-a crescut mila! Doar sărăcia a crescut!

Așadar îndemnul meu este să ne concentrăm pe singura sursă sigură de venit: propriul potențial! Să-l punem în valoare cât mai inteligent și cât mai atent. În felul acesta vom avea și libertatea de a da votul cui credem că chiar merită, nu celor de la care așteptăm milă când de fapt, ei își văd doar de propriile interese. Ba mai mult, acum ne solicită ei mila fiindcă au intrat în diverse încurcături pe când furau pe nesăturate și acum trebuie să dea socoteală la DNA sau alte instituții.

Știu că încrederea ta e la pământ. E logic. Ai început să crezi doar în milă și nu în propriul potențial și acum ești la pământ.  Nu e ușor să te ridici, dar trebuie să te ridici.  Iată un citat de la sufiști: „Aș vrea să-ți arăt când ești singur sau în întuneric, lumina uimitoare a propriei ființe.” Poate te ajută. Dacă nu, caută orice alt citat, orice altă metodă de a ieși din zona de a fi la mila cuiva!

Așa să-ți ajute Dumnezeu!

 

Stimată Casă Regală, ce cereți e prea mult!

Ionel Popa

Casa Regala la rusi

Au trecut aproape 70 de ani de când România este o republică și constat cu surprindere că în această lună a anului 2016, în țara noastră evenimentul cel mai mediatizat pare a fi moartea soției fostului rege Mihai.  Nu știu cui folosește exacerbarea unui astfel de eveniment și nu înțeleg de ce i se acordă atâta atenție. Pot sesiza însă că această exacerbare deturnează adevărul istoric, creează disensiuni în societatea noastră și așa prea divizată. Mai grav decât toate este faptul că poporul român suportă costuri importante susținând prin deciziile unor politicieni demagogi, o așa zisă Casă Regală și evenimentele ei de familie.

Nu sunt de acord nici cu cei ce reneagă monarhia, pe ansamblu. Aceasta a avut un rol important în creearea statului modern, România. Un rol important l-a avut și Alexandru Ioan Cuza însă recunoașterea noului stat la acea vreme, România, de către familia statelor europene, la care adaug recunoașterea independenței, sunt în strânsă legătură cu monarhia instaurată o dată cu aducerea pe tron a lui Carol I de Hohenzolern.  Nu-i putem considera cetățeni străini cum afirma cineva recent. Carol I a fost adus pe tronul România pentru că asta a fost dorința politicienilor acelor vremi. Și s-a dovedit de foarte bun augur. Nu voi spune prea multe despre celelalte verigi ale monarhiei ce au condus România(Regele Ferdinand și Regele Carol al II-lea), rezumându-mă doar la Regele Mihai, cel în jurul căruia se petrec evenimentele cotidiene. Din punctul meu de vedere, Mihai de Hohenzolern nu mai este Regele românilor nici din punct de vedere juridic și nici din punct de vedere moral.  Argumentele sunt cât se poate de clare și nu înțeleg de ce ni se bagă pe gât o Casă Regală care s-a autodizolvat.

În primul rând că modul cum a procedat Regele Mihai(exponentul Casei Regale) la 23 august 1944, a dus la pagube imense umane și materiale pentru România. Din ego personal nu a acceptat negocierile purtate de Mareșalul Antonescu(și Antonescu obținuse încheierea armistițiului cu URSS în condiții mult mai responsabile). Nu doresc să-l laud neapărat pe Antonescu pentru felul cum a condus țara-el are o circumstanță majoră-a fost adus la conducere de Casa Regală(de Carol al II-lea) care devenise neputincioasă și care taman cedase fără luptă Basarabia la ruși.

Chiar dacă am considera ca necesară înlăturarea lui Antonescu, nu putem accepta ușor felul cum a trecut armata noastră de partea URSS, fără încheierea unui armistițiu, ceea ce a permis rușilor să ia prizonieri o mare parte din soldați. Cine-i responsabil pentru prizonierii luați de ruși după 23 august 1944? Cine poartă vina?  Cine a dat ordinul către soldați să treacă de partea rușilor fără a avea un armistițiu semnat? Cu ce au fost vinovați soldații români de au stat ca prizonieri,unii până în 1955 în URSS iar alții nu s-au mai întors niciodată?

În al doilea rând, colaborarea cu comuniștii la săvârșirea actului de la 23 august, ceea ce a determinat mai apoi venirea acestora la putere. Regele Mihai știa cine este URSS(sau ar fi trebuit să știe). Cunoștea sistemul politic din URSS, cunoștea agresiunea asupra Poloniei, cunoștea Tratatul Ribbentrop-Molotov. Cum de a pactizat cu comuniștii? Cum de a pactizat cu Moscova?

În al treilea rând, Regele Mihai a abdicat în scris de la tron în 30 decembrie 1947. Toți știm că Regele era și a rămas prietenul rușilor și după aceea. Mihai a fost prezent la toate evenimentele la care a fost chemat de Moscova. A fost decorat de Moscova și a acceptat decorațiile Moscovei. Niciodată nu s-a purtat față de Moscova ca unul care „a fost înlăturat de Moscova”. Plecarea de la tron a fost rezultatul unei negocieri acceptate de rege. Putea să părăsească pur și simplu tronul fără a semna un act de abdicare și apoi din exil să lupte pentru a recâștiga tronul. Dar el a acceptat într-un fel sau altul, abdicarea.  Odată acceptată abdicarea, s-a terminat cu monarhia la noi. Asta a fost realitatea. Între timp el s-a însurat, a avut o soție excepțională din câte se pare, a făcut copii, treaba lui. Toate astea nu au avut nici o legătură cu România. Iar soția lui, Dumnezeu s-o ierte, nu a fost Regina României pentru că a fost soția unui ex-rege, a unui rege care a abdicat sub semnătură de la tron!O fi fost o femeie de excepție. Curioșii pot să-i studieze activitatea. Dar în slujba României nu a făcut nimic. Nu a trăit în România, nu știa limba română, nu știa traiul românilor, nu a avut cetățenie română etc. De ce să ne pricopsim cu o falsă regină? După Revoluție, pe fondul haosului creat, s-a făcut o mare eroare-Casei Regale, care nici nu mai exista de fapt și de drept pe teritoriul României, i s-a pus la dispoziție o avere imensă. Ca și când nu ar fi fost destul, statul român, adică noi, trebuie să suportăm costurile cu întreținerea acestei averi. Și uite așa suportăm o căpușă puternică creată prin decizia unor politicieni care s-au folosit de retrocedări ca mijloc de a-și croi și ei averi-a se vedea cazul Truică – prințul Paul etc.

Ce așteptări mai poate avea România de la Casa Regală în perspectivă? Nici una! Monarhia (ca sistem politic)  e perimată în întreaga Europă. Cu atât mai mult la noi, când vedem ce urmași avem din această direcție. Putem fi toleranți cu Casa Regală ca făcând parte din istoria noastră…..Dar să întreținem Casa Regală cu toate cheltuielile acesteia mi se pare prea de tot. Constituția României stipulează republică, atunci republică să fie! Făcându-se compromisuri de agest gen, iată, am dat apă la moară și avem mai mulți regi ai țiganilor, chiar și o împărăție a acestora…etc. Toate acestea sunt ca niște mine care uneori ne explodează în față. Sunt precedente care determină în timp ca și alții să se declare în cine știe ce forme le vor mai trece prin cap. Avem un Parlament suficient colorat politic și slavă Domnului, cu peste 500 membri, suficient de acoperitor. De ce să mai avem și alte forme cu interese de familie, pe spinarea poporului? Ultima amintire frumoasă de la Casa Regală vine din anul 1918-contribuția la realizarea Marii Uniri. După 1918 Casa Regală nu a făcut decât să se facă de rușine iar monarhia să se dovedească un sistem slab. Carol al II-lea și-a bătut joc de țară după cum i-a fost placul. Din lipsă totală de responsabilitate, a lăsat pe tron pe Mihai, fără nici o experiență de viață, ce să mai spunem de capacitatea de a conduce țara! Tocmai de aceea, tatăl său l-a numit conducător pe Antonescu. Și Mihai a stat în umbra lui Antonescu îndepărtându-se de acesta când lucrurile au luat o cotitură nefavorabilă. Într-un final, a recurs la trădarea conducătorului, la arestarea lui cu complicitatea comuniștilor ceea ce ne-a adus o perioadă neagră în istoria noastră. Unii iau apărarea lui Mihai spunând că s-a zbătut pentru România din afară. Să fim realiști. Nu a făcut mai nimic pentru România. Nici măcar nu a reușit să creeze o opoziție în afară. Nici după 1989 nu a făcut mare lucru. Trecând peste demnitate, nu a făcut altceva decât să se pupe cu toți politicienii care să ajute la recuperarea averii (pe care Casa Regală a creat-o prin bunăvoința poporului că doar nu a adus-o din Germania). Politicienii au ajutat Casa Regală pentru că și ei au avut avantaje.  Așadar acțiunile Casei Regale după 1989 au ținut doar de creșterea averii acesteia! Foarte puțin pentru popor! Mai nou, Casa Regală e asistatul social de lux al statului român. De parcă nu am avea suficiente probleme cu adevărații asistați sociali ai României! Pentru ce să susținem noi Casa Regală? Cu ce ajută prințul Duda România? Ce oferă fetele lui Mihai României? Sunt oameni ca toți oamenii cu o groază de probleme-o fată e condamnată prin America, prințul Nicolae are probleme în țară(copil pe care nu-l recunoaște). Mai nimic de oferit, fraților! Ar putea oferi, dar nu o fac pentru că au făcut compromisul cu cei ce au fost, sunt sau vor fi la putere! Casa Regală trebuia să fie opoziția față de statul republican. Însă Casa Regală a pactizat cu sistemul politic de la noi, așa cum a făcut și la 23 august 1944, așa cum a făcut și la 30 decembrie 1947. Interesul, atât a urmărit așa zisa Casă Regală! Pentru popor mai nimic. Dacă am avea o clasă politică demnă, am putea rupe mâța de coadă cu toții regii și împărații care căpușează poporul român. E suficient să aducem primii 10 istorici ai țării, să se pronunțe corect asupra evenimentelor de la 23 august 1944 și de la 30 decembrie 1947(poate și câțiva juriști), să se clarifice cum au stat lucrurile și dacă se va da dreptate Casei Regale, să le dăm tronul și eliminăm republica! Dacă nu, terminăm cu susținerea acestei false aristrocrații care trăiește pe spatele poporului!

Avantajele culturilor hidroponice

Consultant: Ing. Popa Ionel

De câte ori am avut ocazia, am promovat culturile în spații protejate ca soluție pentru obținerea de venituri mai sigure ținând cont de faptul că se întâmplă des ca factori meteorologici cum ar fi seceta, ploile cu grindină  etc să dijmuiască producțiile în câmp deschis.  Între timp însă, am încercat să pun în practică acest sfat și m-am lovit de o problemă. Am dorit să construiesc o seră pe o suprafață de teren pe care o dețin undeva în lunca râului Bârlad, foarte aproape de Municipiul Vaslui. Ideea de proiect era ca sera să fie dotată cu un puț pentru obținerea apei pentru irigare și cu un sistem fotovoltaic care să alimenteze pompele ce urmau să scoată apa din pânza freatică.  Pentru că sera gândită de mine depinde de aprovizionarea cu apă, am început demersurile pentru obținerea avizului pentru puț. Am solicitat o ofertă de la o firmă atât pentru obținerea avizului de forare, cât și pentru efectuarea forajului propriu-zis(pentru puț) dar și pentru elaborarea documentației de autorizare a puțului.

Valoarea totală din ofertă a fost de aproape 17000 euro, fără TVA, în care mi se preciza că luase în calcul forarea pentru puț până la o adâncime cuprinsă între 150-170 m. Vă dați seama că această ofertă m-a descurajat profund.  Și-atunci am căutat soluții alternative.

Iată o soluție alternativă care prezintă chiar mai multe avantaje: culturile hidroponice! Sincer să fiu, auzisem de astfel de sisteme însă le-am tratat la diverse deoarece, nu-i așa, roșiile noastre sunt mai dulci decât cele din afară! (asta era concepția mea înainte de a aprofunda un pic documentarea). Între timp însă, am început o documentare  pe diverse canale și iată câteva concluzii pe care vi le împărtășesc cu drag. Rămâne însă la latitudinea fiecăruia dintre dumneavoastră să aleagă sistemul care crede că i se potrivește cel mai bine.

  1. Culturile hidroponice utilizează mai puțin material nutritiv pentru a alimenta plantele. Se creează un mediu în care se controlează și se reciclează substanțele nutritive, astfel că dispare ”risipa” de îngrășăminte din culturile tradiționale(în care se folosesc excesiv îngrășăminte), mare parte sfârșind prin a se deversa în râuri contaminând apa și punând în pericol viața omului sau a animalelor(ați auzit probabil de contaminarea apelor cu nitriți și nitrați).
  2. Culturile hidroponice solicită o cantitate mult mai mică de apă!  În primul rând că apa este distribuită controlat și în al doilea rând că apa este reciclată. În culturile tradiționale, prin irigare se irosește o mare parte din apă care fie se înfiltrează în sol, fie se evaporă. Iată cum problema pe care am avut-o eu se simplifică foarte mult. În plus, se reduc și costurile de producție.Se face o economie de apă care înseamnă doar 10% față de consumul de apă în sistem tradițional.
  3. Culturile hidroponice nu necesită sol. Se folosește un alt mediu creat artificial care înlocuiește solul. Plantele cultivate prin această metodă au o rată de creștere mai mare în comparație cu plantarea normală. Creșterea mai rapidă se datorează mediului creat extrem de controlat în care se alocă mai mult oxigen, apă și substanțe nutritive direct plantelor.
  4. Culturile hidroponice au ca rezultat cantități mai mari de legume la unitatea de suprafață deoarece sistemul hidroponic asigură o creștere și dezvoltare mai rapidă a plantelor. Se produce în orice anotimp într-un mediu perfect controlat și protejat de prădători.
  5. Culturile hidroponice necesită o cantitate mai mică de timp adică de forță de muncă manuală deoarece nu se mai pune problema plivitului. Buruienile lipsesc cu desăvârșire.
  6. Pentru că aceste culturi nu necesită anumite tipuri de sol, anumite terenuri, ne putem concentra pe alegerea terenurilor de amplasare cât mai aproape de piață. Prin urmare, am putea avea reduceri semnificative de costuri amplasând culturile aproape de piață, reducând cheltuielile de transport.
  7. Având un control foarte bun asupra mediului, aprovizionarea plantelor cu substanțe nutritive este foarte lesnicioasă. Din acest motiv, plantele nu mai dezvoltă sisteme radicelare extinse . Plantele vor fi mai dese și vor crește mai mult și mai repede(chiar mai sănătoase) deasupra substratului nutritiv(plantele cresc cu cca 50% mai repede).
  8. Culturile hidroponice pot fi cultivate peste tot; se spune că putem converti orice teren în teren agricol fertil. Cu agricultura normală sau agricultura pe sol, există mai multe probleme, cum ar fi bolile parazitare, de climă și sol. La culturile hidroponice se creează un control deplin asupra serei astfel că efectul acestor factori se elimină, concomitent cu faptul că se elimină complet pesticidele, toxice pentru sănătatea omului. În sol plantele pierd multă energie în dezvoltarea rădăcinilor pentru a găsi nutrienți. În sistemul hidroponic rădăcinile primesc constant sau cel puțin regulat soluție cu nutrienți, astfel planta se poate concentra pe dezvoltarea frunzelor, florilor și fructelor. De aici rezultă o folosire mai buna a spațiului, o îmbunătățire a culturilor și creșterea producției.La începuturile hidroponiei produsele ce se obțineau nu aveau gust perfect însă între timp, s-au dezvoltat produsele ce servesc ca bază nutrițională și gustul legumelor a devenit mult mai apetisant.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Seră de tomate în sistem hidroponic

În concluzie, cu sistemul hidroponic aveți 30% mai multe plante, o creștere mult mai rapidă și o producție aproape dublă.

Pentru astfel de investiții se pot accesa fonduri nerambursabile prin PNDR sub-Măsura 4.1, cu șanse mai mari decât sistemele tradiționale deoarece determină o economie semnificativă de apă. Necesarul de forță de muncă e redus. Producția mult mai certă și în întreaga perioadă a anului!

Oferim consultanță pentru accesarea de fonduri nerambursabile în vederea implementării unor astfel de proiecte atât de profitabile!

Consultant: ing. Popa Ionel, S.C.DUPLICOM GRUP S.R.L., mobil: 0761130399, email: duplicomgrup@yahoo.com

Pădurea între nevoia de protecţie şi nevoia de lemn

Inginer silvic Ionel POPA

Vă mai amintiţi filmul „Piciul” cu Charlie Chaplin? Este o capodoperă a marelui actor, de mare succes în 1921. Dacă nu vi-l mai amintiţi sau poate, nici nu l-aţi vizionat, iată unde îl puteţi găsi: https://www.youtube.com/watch?v=3t6lcaeEV9g . Există o secvenţă în film în care ne prezintă felul cum câştiga Chaplin(în rol de vagabond, dar cu suflet mare),un bănuţ, cu ajutorul Piciului. Filmul ni-l prezintă pe Chaplin în rol de geamgiu. Pentru a găsi clienţi se folosea de copil, care mergea în faţă şi spărgea geamurile de la case. Imediat din urmă venea „salvarea”. Apărea geamgiul, exact la timp, remediind problema, evident, contra cost.

Nu ştiu de unde s-a inspirat Chaplin pentru această secvenţă…. Aş putea bănui, însă nu sunt sigur. Această metodă de a face bani o văd însă din ce în ce mai des şi în economia noastră atât de chinuită de tranziţie. O problemă va fi în avantajul tău? Dacă nu apare de la sine, creeaz-o! Sunt multe exemple, dar o să mă refer la unul care mi se pare strigător la cer.

Într-un material (pe care îl găsiţi aici: http://www.ziarulprofit.ro/index.php/austriecii-atac-cu-paraziti-in-padurile-argesului-copacii-se-usuca-din-picioare-si-se-vorbeste-de-o-bomba-ecologica/ ) un şef de ocol silvic vorbeşte despre o boală ce determină uscarea arborilor de răşinoase, pentru care încă nu sunt soluţii de stopare. Deocamdată, doar se fac tăieri cu derogare de la prevederile amenajamentului, pentru a stopa transmiterea bolii şi la alte suprafeţe. Sunt voci însă care spun că boala nu a apărut întâmplător, ci că ar fi produsă cu „ajutorul” firmelor direct interesate de buşteni.

De când s-au instalat în România firmele austriece din domeniul prelucrării lemnului, au apărut boli extrem de dăunătoare la răşinoase, în special la molid şi pin. Bineînţeles, nu există suficiente probe în acest sens, deocamdată . Dar să vedem cine sunt beneficiarii unei asemenea situaţii:

În primul rând, firmele de exploatare şi prelucrare a lemnului. Vor avea suficient lemn pentru activitatea lor, şi la preţ mic.

În al doilea rând, proprietarii de păduri(în special statul român prin RNP Romsilva-cea mai bună „vacă de muls”). Pot recolta volume de material lemnos peste prevederile amenajamentelor silvice ceea ce înseamnă mai mult profit. Motivarea e apariţia bolii.

În al treilea rând, firmele de amenajare, deoarece vor fi solicitate să vină cu soluţii de refacere a arboretelor.

În al patrulea rând, firmele din domeniul prestărilor de servicii de împădurire. Vor avea lucrări permanent şi la preţuri atrăgătoare.

Ministerului de resort îi va fi uşor să aprobe derogările de la amenajament, având o aşa motivaţie.

ONG-urile depun eforturi să scoată în evidenţă abuzurile ce se produc în pădurile României şi nu se iau măsuri. De ce ? Pentru că, aparent, tăierile sunt legale. Oricine poate vedea că pădurile dispar de la an la an şi totuşi nu se iau măsuri.

Surpriza mare a fost să constat că instituţii ale statului susţin taman invers. Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Bucureşti este responsabil pentru proiectarea şi punerea în aplicare a IFN(Inventarul Forestier Naţional), pentru efectuarea măsurătorilor de teren, prelucrarea şi analiza datelor IFN şi publicarea rezultatelor obţinute. Iată câteva precizări din Raport IFN la finele anului 2015:

„CLIȘEE FALSE DESPRE PĂDURI
“Rămânem fără păduri”
FALS Datele IFN arată că avem 2,29 milarde mc în păduri, un volum în creștere față de perioada comunistă. Exploatăm mai puțin de 50% din creșterea pădurii, mult sub media europeană!
“Suprafața pădurilor a scăzut”
FALS Cuvântul defrișare legat inclusiv de tăierile ilegale este fals. Defrișarea este o tăiere rasă urmată de schimbarea folosinței terenului din pădure în folosință agricolă. Practic, în România, datorită legislației silvice foarte dure, chiar și în cazul celor 250-300.000 ha tăiate ras, ca urmare a retrocedărilor, nu putem vorbi de defrișări. Aceste suprafete sunt în cvasitotalitate regenerate azi și sunt păduri tinere. Datorită includerii unor suprafețe de pășuni împădurite în fondul forestier național suprafața pădurilor a crescut cu peste 150.000 ha (date IFN), iar această cifră va crește în continuare.
Putem spune că pădurile României sunt afectate de tăieri ilegale, fenomen în scădere în anii 2014-2015, sunt supraexploatate pădurile accesibile și în același timp avem o acumulare uriașă de masă lemnoasă prin exploatări totale mai mici decât creșterea pădurilor și acumulări în zonele mai puțin accesibile ale fondului forestier.
Pe total, o exploatare puțin rațională a pădurilor datorată lipsei investițiilor în accesibilizarea pădurilor și tehnologii de exploatare moderne.      

Concluziile acestei analize si statistici:
Cea mai importantă ramură economică în România, pornind de la resursa de lemn disponibilă, este industria mobilei, cu o producție totală de peste 2,2 miliarde euro și exporturi de 1, 88 miliarde euro în 2014, adică de aproape 2,5 ori mai mare decât în 2004 !!!
Industria de prelucrare primară și-a dublat de asemenea producția și exporturile, prin creșterea valorii adăugate cherestelei prin procese tehnologice suplimentare și prin valorificarea superioară a sortimentelor inferioare de lemn rezultate din exploatări forestiere și prelucrarea primară a lemnului. Valoarea exporturilor – altele decât mobilă – 1,86 miliarde euro;
România este un mare importator de materie primă – buștean – pentru industria lemnului, cu importuri de peste 2 milioane mc lemn rotund și exporturi de 200.000 mc;
Aportul valutar net, prin balanța import/export, al produselor din lemn este de 3 miliarde euro anual;
România nu este un furnizor de materie primă neprelucrată – lemn brut – la export.
Industria de prelucrare a lemnului, produselor finite din lemn, industria mobilei sunt ramuri esențiale ale economiei naționale, extrem de importante prin locurile de muncă create și aportul valutar net.
Industria de prelucrare a lemnului valorifică masa lemnoasă pusă la dispoziție de către administrația silvică și își autoreglează capacitatea de productție pe baza resursei disponibile pe piață.
A lega imaginea industriei lemnului de fenomenul tăierilor ilegale este o teză vădit manipulatoare a raportului EIA.
Scopul raportului EIA este combaterea tăierilor ilegale sau compromiterea industriei lemnului în România?
Imaginea creată de Raportul EIA industriei lemnului din România este FALSĂ! „

Citind acest Raport, am rămas stupefiat! O instituţie a statului român numită Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Bucureşti din subordinea Ministerului Mediului şi Pădurilor, emană astfel de aberaţii. Acum înţelegeţi cum pădurile României dispar prin “tăieri legale”? Asta pentru că toţi cei ce ar trebui să vegheze la pădure au interese oculte! Cine sunt cei ce pierd în urma acestor proceduri?

În primul rând, pădurea. Fac precizarea că teren forestier înseamnă ceva, pădure înseamnă altceva. Vreau să spun că suprafaţa fondului forestier a crescut, mai ales pe seama includerii de terenuri degradate. Paguba cea mai mare asupra pădurii o reprezintă calitatea ei exprimată prin compoziţie(presiunea cea mai mare este asupra speciilor căutate de …ştim noi cine), consistenţă(adică avem pădure dar e mult mai rară), calitatea arborilor(exemplarele cele mai bune ca şi calitate a arborilor, sunt cele mai căutate), vârsta pădurii(arboretele au vârste mult mai mici, tăierile rase coborând vârsta medie a pădurii). Problema cea mai gravă este că refacerea pădurii este mult mai dificilă şi de durată.

Care este preocuparea reală de gospodărire durabilă a pădurii?

În al doilea rând, noi cetăţenii incluzând şi generaţiile viitoare, care indirect, suntem afectaţi, şi e uşor să vă daţi seama cum. O tăiere rasă pe terenurile în pantă, mai ales pe versant de munte înseamnă în timp scurgerea solului în urma ploilor ceea ce duce la imposibilitatea refacerii pădurii(cine a fost în Grecia, Italia, Turcia etc, poate confirma acest lucru).

Se spune în toate ţările că „Pădurea este aur verde”. Se pare că la noi a rămas o sintagmă pentru că în realitate ne batem joc de pădure aşa cum ne batem joc şi de alte resurse naturale. Acest lucru trebuie înţeles cât mai repede, înainte de a fi prea târziu….

Să fim mai uniţi!

Ionel POPA

„Mărturisesc că românul care nu aude căderea lacrimii altui român nu mă interesează fie el şi cel mai bogat om din lume.” Grigore Vieru

Vedem în aceste vremuri o încrâncenare puternică în rândul populației de la noi, și nu numai, taman când dispunem de atâtea canale de comunicare cum nu au mai existat niciodată. Dar, vorba lui Mark Twain care spunea cu referire la presa scrisă: „Dacă nu citești ziarele ești neinformat, dacă le citești, ești dezinformat”. În aceste vremuri dezinformarea atinge cote maxime fiind favorizată de canalele de socializare care se adaugă multitudinii de canale media.

Îmi amintesc din facultate că dacă o populație de animale se înmulțește prea tare, factori regulatori vor interveni care să facă a se menține un nivel optim. De exemplu, apariția unui virus va face ca transmiterea acestuia să fie favorizată cu cât populația este mai numeroasă. La șoareci știința spune că o populație prea densă va determina secreția unei substanțe prin urină numită ACTH care va duce la perturbarea sistemului nervos și astfel se reglezează numărul de șoareci.

Cum stau lucrurile la om? Înmulţirea populaţiei într-un anumit areal geografic determină un consum mai mare. Nesatisfacerea acestui consum duce la ceea ce numim “criză”. Fenomene de acest gen întâlnim des în istorie şi rezolvarea crizelor s-a făcut cu mari sacrificii. În Biblie întâlnim un exemplu. Este vorba despre Turnul Babel. Acolo o populaţie ajunse să constituie cea mai mare aşezare umană de după Potop. Era o aşezare alminteri unită(e vorba de Babilon), ce vorbea o singură limbă. S-a decis să se construiască un turn “până la cer”. Scopul era să-şi arate forţa, puterea şi nu pentru slava lui Dumnezeu. În aceste condiţii, Biblia ne povesteşte că această construcţie a atras mania lui Dumnezeu deoarece oamenii păcătuiau împotriva Lui şi le-a încurcat limbile, împrăştiind oamenii pe tot Pământul. Cum s-a făcut asta? Mă gândesc că în fapt, s-a creat o problemă de comunicare. Cu cât turnul se înălţa şi informaţiile de sus în jos şi de jos în sus se transmiteau (din gură în gură), nu s-au mai înţeles între ei, au apărut disensiuni şi dezbinări.Mai pe înţelesul tuturor, aşa se întâmplă când cineva îşi întoarce faţa de la Dumnezeu, producând suferinţă celor din jur…. Exemple din această categorie fiind dictatorii ce produc multă suferinţă semenilor doar din ambiţii personale exagerate.

Problemele de comunicare sunt în prezent tot mai des întâlnite. Unii demarează anumite acţiuni, nu ţin cont de Dumnezeu. La un moment dat nu mai reuşesc să ţină lucrurile sub control şi rezultate vedem în zilele noastre: ISIS, întreaga nebunie din Orientul Mijlociu etc etc.

Cum se manipulează? Orice apare, este pus sub semnul întrebării, are oponenţi şi susţinători. Vor câştiga cei ce vor reuşi să atragă mai mulţi susţinători. Nu întotdeauna ideea care conţine mai mult adevăr câştigă. În lupta politică manipularea este arma principală a partidelor. Şi în economie este întâlnită manipularea-de exemplu, prin publicitate. Şi atunci, ce trebuie să facem noi ca oameni dornici de o bună convieţuire? Eu zic că o direcţie foarte bună ne-o oferă Sfânta Scriptură: Mântuitorul Iisus Hristos spune: „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi şi pe Domnul Dumnezeul tău, din tot sufletul tău, din tot cugetul tău şi din toata inima ta”. Şi tot Mântuitorul Iisus Hristos spune în Sfânta Scriptură: „Iubiţi-vă unii pe alţii aşa cum v-am iubit Eu”. „Pacea Mea dau vouă.” „Iubiţi-vă, ca lumea să cunoască cum că sunteţi ucenicii Mei.” „Dragostea nu cade niciodată.”

Cu toţii putem schimba câte ceva în jurul nostru prin propriul exemplu de bunătate, de toleranţă, de smerenie…. Acţionând în sprijinul celor aflaţi în nevoi înseamnă a fi îngeri pentru aceştia, îngeri de moment. Rezultatul? Cel aflat în nevoie descoperă dumnezeirea(poate că chiar se roagă pentru a primi un semn de la Dumnezeu…). Cel ce oferă îşi aduce un aport la o mai bună convieţuire. Dacă toţi am proceda aşa altfel ar fi lumea …. Însă nu este aşa deoarece mulţi sunt cuprinşi doar de interese meschine. Răutatea i-a amploare, oamenii fiind din ce în ce mai îndârjiţi. Şi asta nu în condiţii de adevărată criză…. Din punctul meu de vedere, o criză adevărată este cea din timpul unui război şi imediat după. Ceea ce avem acum la noi nu sunt crize adevărate, sunt crize false, create de om doar din anumite interese meschine. Cei ce au studiat viaţa românilor în timpul celui de-al doilea război mondial şi de după, ştiu despre ce vorbesc. Şi ca să lămuresc ce vreau să spun despre o adevărată criză, propun un exerciţiu de imaginaţie: Să presupunem prin absurd(oare?) că România ar fi implicată într-un război….de apărare. Cine s-ar înrola pentru a-şi apăra patria? Românii plecaţi din ţară? Slabe speranţe…. Ce i-ar motiva? Cu “ajutorul “guvernelor post-decembriste, mare parte din populaţia tânără a fost “fugărită” din ţară. Dar cum ar decurge agricultura în condiţiile unui război? Credeţi că proprietarii străini de terenuri(şi care sunt din ce în ce mai mulţi administrând suprafeţe din ce în ce mai mari) ar mai investi în reluarea producţiei agricole? Marile supermarketuri şi hipermarketuri ar continua să funcţioneze în condiţiile în care aprovizionarea se face doar din import? Şi atunci, cu ce se vor hrăni românii? Iată un exemplu de criză. Cât de posibilă este o astfel de criză rămâne să apreciaţi fiecare.

Ţinând cont de cele de mai sus, ca români adevăraţi suntem interesaţi să ne ajutăm mai mult unii pe alţii. Să fim mai toleranţi cu semenii noştri. Să manifestăm mai multă empatie unii faţă de alţii. Poporul român nu e ca cel canadian alcătuit artificial din imigranţi aleşi pe sprânceană(cu studii superioare etc ) Poporul român din contră, a pierdut mulţi fii prin emigraţie. Poporul român e ceea ce a mai rămas, de multe ori familii aflate în nevoi. Cu aceştia trebuie să evoluăm. Vom vedea că în perioadele de cumpănă fermele de familie fac faţă mult mai bine. Un laureat al Premiului Nobel spunea că cea mai bună cale de a ajuta populația unei țări sărace este să fie lăsată să emigreze. Teoria o fi bună la nivel de individ dar la nivel de naţie e fatală. Poate determina dispariţia unor state(Oare ce s-o întâmpla cu Siria?).

De aceea, dacă eşti român, te invit la mai multă iubire faţă de semenii noştri.

Recent, la poarta unui cimitir m-a abordat un bărbat. Mi-a spus că are nevoie de sprijin având soţia în spital şi nu are bani pentru tratamente. M-am uitat în ochii lui şi i-am văzut disperarea. I-am întins 10 lei, atât aveam în buzunar.

O altă persoană a văzut gestul meu şi m-a certat spunându-mi cum pot fi atât de naiv, că ăştia sunt vagabonzi care aşa fac bani pentru băutură etc etc. Amintindu-mi privirea nevoiaşului i-am replicat că: Dacă e adevărat? Nu sunt femei neajutorate prin spitalele noastre? Dar dacă medicamentul îi va face bine şi femeia se va vindeca? Poate că nişte copii vor avea iarăşi mama acasă…. Nu ar fi mai bine?

De fapt, mulţi dintre noi nu putem oferi pentru că avem tendinţa de a judeca pe cei din jur, uitând că nimeni nu-i perfect.

Eu spun că un popor cu cât e mai unit, cu cât manifestă mai multă empatie faţă de cei din jur, cu atât va fi mai puternic în vremuri de criză.

Înaintaşii noştri ne-au dat soluţia pentru a nu greşi în ceasuri de cumpănă: „Ţineţi cu poporul toţi ca să nu rătăciţi – ne-a spus Simeon Bărnuţiu , pentru că poporul nu se abate de la natură, nici nu-l trag străinii aşa de uşor în partea lor, cum îi trag pe unii din celelalte clase, care urlă împreună cu lupii şi sfâşie pe popor dinpreună cu aceştia; nu vă abateţi de la cauza naţională de frica luptei …” . Mihai Eminescu spunea: „Schimbaţi opinia publică, daţi-i o altă direcţiune, răscoliţi geniul naţional – spiritul propriu şi caracteristic al poporului – din adâncurile în care doarme, faceţi o uriaşă reacţiune morală, o revoluţiune de idei, în care ideea românească să fie mai mare decât uman, genial, frumos. În fine, fiţi români, români şi iar români!”.

S-a întâmplat de foarte multe ori ca dintr-o familie nevoiaşă să apară un vlăstar fantastic. După cum s-a întâmplat de foarte multe ori ca persoane considerate puternice să ajungă la pământ. Cel mai tare mă doare când la pământ ajung personalităţi şi nu reuşim să le acordăm un ajutor. Aşa au sfârşit, crunt, personalităţi culturale, politice, sportive etc.

De aceea, îndemnul meu este ca din când în când să ne îndreptăm faţa şi către cei năpăstuiţi, către cei ce ţin mai greu ritmul cu dezvoltarea societăţii. Goana după nivelul de civilizaţie occidental nu trebuie să fie prioritar pentru guvernele noastre pentru că vedem că însuşi Occidentul începe să vadă cu alţi ochi România, să aprecieze altfel ceea ce noi încă mai avem. Prioritar ar fi menţinerea unităţii poporului, crearea de condiţii acceptabile de trai pentru români în propria ţară.

Dumnezeu să binecuvânteze poporul român!

Ce-aveţi cu câinii de la stâni?

Ionel POPAjujeu

Analizând activitatea Parlamentului nostru, am senzaţia că le-a luat Dumnezeu minţile. După ce că există multe voci care scot în evidenţă că numărul parlamentarilor e prea mare, că există corupţie în Parlament etc, aleşii când se trezesc din somn, vin şi cu propuneri legislative de tot râsul. Ei par rupţi total de realitate! De fapt, cei mai mulţi habar nu au de necesităţile de la ei din Colegiu. Fiecare face ce vrea, fiecare îşi vede de afaceri, de hobby-uri, de amante, numai de popor nu se preocupă. Şi iată că s-a deschis noul sezon de vânătoare! Bineînţeles, mulţi parlamentari sunt şi vânători . Doar că anul acesta, poate şi din cauza că lipseşte zăpada, nu prea mai iese vânat. Şi atunci vânătorii se supără, iar dacă vânătorul supărat este din Parlament, el îşi va exprima supărarea în prima şedinţă şi va face o propunere. Anume, el crede că vinovaţi de lipsa vânatului sunt câinii de la stâni!!! Bineînţeles,turma de parlamentari au votat ca …. turma şi iată că au dat o lege să dispară câinii de pe fondurile de vânătoare.
Această propunere legislativă denotă lipsă de respect faţă de oieri care şi aşa sunt batjocoriţi că producţia lor se valorifică greu(lâna nu mai are valoare, blana de oaie nu se mai prelucrează). De asemeni, denotă cruzime faţă de bieţii câini. Dar denotă şi multă indolenţă ca să nu-i zic prostie. Pentru că lipsa de vânat nu este cauzată de prezenţa câinilor de la stâni! Altădată erau mult mai multe stâni şi oi şi câini şi aveam şi mult mai mult vânat. Cauzele pentru dispariţia vânatului sunt altele, şi o să enumăr pe cele mai importante.
În primul rând braconajul. Este sport naţional . AGVPS cu structurile din teritoriu au rezultate extrem de slabe în combaterea braconajului. De asemeni, justiţia este foarte îngăduitoare cu faptele de braconaj.
În al doilea rând, livrările de iepuri vii la export. O să rămânem îngroziţi dacă vom cere o statistică referitoare la numărul de iepuri vii livraţi în ultimii 25 ani la export. Astfel de recoltări nu fac nici o selecţie. Se prind la plasă şi masculi, şi femele. Remarc şi faptul că în derularea acţiunilor de recoltare iepuri vii, se căsăpesc mulţi iepuri de către participanţi.

În al treilea rând, vânatul e în scădere şi din cauza degradării pădurilor. Suprafeţe mari de pădure sunt exploatate iraţional şi habitatul vânatului este periclitat.
În general, câinii de la stâni au jujeu astfel că nu sunt prea favorizaţi să prindă vânat. Dacă un iepure este prins de un câine de la stână înseamnă că acel iepure are probleme de sănătate astfel că acei câini fac o selecţie care nu e rău dacă se face. În orice caz, câinii de la stâni sunt ultimii vinovaţi de scăderea efectivelor de vânat. Câinii hoinari, care înseamnă cu totul altceva, ar putea să aibă o vină mai mare, dar a te lua de câinii de la stâni denotă multă nesăbuinţă! De aceea, înţelegem supărarea ciobanilor. Pe fondul unui an secetos cum a fost 2015, oierii au fost afectaţi destul de puternic. Aprovizionarea cu furaje pentru iarnă a fost anevoioasă. Subvenţiile încă nu au ajuns la ei. Problemele lor sunt destulde complexe. În aceste condiţii, cum poate fi considerat un Parlament care dă astfel de legi? Vă las pe fiecare să judecaţi!

Crăciun pentru toţi!

Dragi prieteni, vă trimit acum un mesaj din calitatea mea de preşedinte al Asociaţiei “SOLIDAR”.

Constatăm că la nivel mondial violenţa este în creştere. Efectul este devastator! Multe victime nevinovate mor în atentate, alţii se prăpădesc în războaie şi mult mai mulţi zac prin spitale în urma rănilor suferite. Care o fi cauza acestor evenimente de nedorit? Fiecare parte are o motivaţie! Toţi cred că au dreptate. Asta înseamnă criză. Un lucru e cert: soluţiile adoptate care au la bază tot violenţa, fac mult mai mult rău, determinând escaladarea conflictelor cu consecinţe din ce în ce mai nefaste. Vedem populaţii întregi speriate, vedem sute de mii de refugiaţi ce-şi părăsesc ţările pentru a se salva. Găsim răspunsuri, dacă vom căuta, la înţelepţii planetei noastre:

“Pacea începe acolo unde se termină ura şi lăcomia. Lumea nu poate fi schimbată cu violenţă, ci numai cu inima.” Phil Bosmans

Acest citat spune totul!

Noi, românii, avem un proverb înţelept: “Cine seamănă vânt,culege furtună”.

Iată ce spune Stephen Hawking, considerat cel mai inteligent om al planetei: „Calitatea umană pe care aș vrea să o consolidăm este empatia. Ea ne aduce într-o ambianță plăcută și iubitoare.”

Ţinând cont de cele de mai sus, vă invităm pe toţi să profităm de Spiritul Sărbătorilor de iarnă pentru a crea şi consolida empatia! Avem în decembrie două sărbători ce ţin de tradiţia creştină, respectiv Moş Nicolae şi Moş Crăciun. Nu există copil să nu se bucure de un dar primit în aceste zile! Chiar şi adulţii sunt pătrunşi de Magia Crăciunului! Aţi simţit privirea unui copil care este surprins cu un dar? Este ceva nemaipomenit! Şi dacă vorbim de consolidarea empatiei, copiii trebuie să fie în centrul atenţiei.

Revenind la calitatea mea de reprezentant al Asociaţiei umanitare “SOLIDAR”, noi am demarat deja o campanie de colectare fonduri şi bunuri care să fie distribuite în familii nevoiaşe, cu mulţi copii din judeţul Vaslui. Pentru donaţii în bunuri putem fi contactaţi fie direct la biroul nostru din Vaslui, str. Dobrogeanu-Gherea, nr.26, cam. 4 sau 13, fie telefonic la următoarele nr.: 0753342654, 0761130399, 0335402413.
Pentru donaţii în bani punem la dispoziţie conturile asociaţiei:
-în lei IBAN: RO95BTRLRONCRT0225705501
-în euro IBAN: RO45BTRLEURCRT0225705501, deschise la Banca Transilvania, Sucursala Vaslui, cod SWIFT: BTRLRO22
Orice sumă cât de mică, orice bun contează! Cu puţin de la fiecare putem aduce un strop de bucurie în familii ce cunosc foarte rar bucuria!

În speranţa că aţi înţeles demersul meu, că nu am deranjat pe nimeni, vă dorim Sărbători Fericite şi să nu uitaţi Spiritul Crăciunului: “De Crăciun devii mai bun”!

Cu profundă stimă şi respect,

Ionel Popa